2,332 matches
-
-l vedea pe Caloianis Valacus”, pentru că era solul lui Ștefan cel Mare, dar și din cauza respectului pe care îl aveau față de el (N. Iorga, Veneția la Marea Neagră; p.291). Există așadar, o înrudire între familia Tzamplakon și Paleologi. Faptul că venețienii îl numesc pe Țamblac “Caloianis Valacus”, ne duce cu gândul la Asănești, la personalitatea cea mai importantă, Ioniță Caloianul (Caloianis Valacus s-ar putea traduce prin românul Ioniță cel Frumos). S-ar putea spune că venețienii nu își mai aminteau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Paleologi. Faptul că venețienii îl numesc pe Țamblac “Caloianis Valacus”, ne duce cu gândul la Asănești, la personalitatea cea mai importantă, Ioniță Caloianul (Caloianis Valacus s-ar putea traduce prin românul Ioniță cel Frumos). S-ar putea spune că venețienii nu își mai aminteau de Ioniță, pentru că așa cum spunea un istoric german, când noi nu știm ce știau oamenii din Evul Mediu, suntem tentați să credem că nici ei nu știau ceea ce nu știm noi! Oamenii erau destul de informați și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din Moldova deci se scoate acea mulțime de boi din a căror carne se hrănesc nu numai popoarele vecine ale Ungariei, Rusiei, ci și ale Poloniei, Germaniei, până în ale Italiei și mai ales cei din orașul Veneția. Pe acești boi, venețienii îi numesc boi ungurești și preferă carnea lor celorlalte de același fel. În fiecare an se fac șapte bâlciuri de vite în Moldova, pe câmpii foarte întinse, cu mare mulțime de negustori. La fiecare dintre aceste bâlciuri se mână de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei, oferea posibilitatea procurării mătăsurilor orientale și a brocarturilor țesute la Veneția, la Florența sau la Malines. Domnul comanda asemenea stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502, apărea în Senat îmbrăcat cu o haină scumpă, țesută în atelierele venețiene. Doamnele, așa cum apare Maria Voichița
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502, apărea în Senat îmbrăcat cu o haină scumpă, țesută în atelierele venețiene. Doamnele, așa cum apare Maria Voichița în tablourile votive de la Pătrăuți, sau de la Sfântul Nicolae din Dorohoi, sau cum apar Evdochia la Sfântul Nicolae din Iași, soția lui Tăutu la Bălinești și soția lui Șendrea la Dolheștii Mari, purtau rochii lungi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor a fost aceași persoană. După care vine apelul patetic al domnului la unitatea de acțiune a creștinilor, pentru ca Moldova, această “poartă a creștinătății”, să nu cadă sub jugul păgânilor. Orgoliu, vană infatuare ? Atunci când domnul definește rostul strategic al Moldovei ? Venețienii, apoi Papa și regii Ungariei și Poloniei, se vor convinge treptat de acest adevăr. Până atunci, Moldova se va lupta singură cu puhoiul otoman în 1476. În 1477, Ioan Țamblac va prezenta în fața Senatului venețian drama petrecută cu un an
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
definește rostul strategic al Moldovei ? Venețienii, apoi Papa și regii Ungariei și Poloniei, se vor convinge treptat de acest adevăr. Până atunci, Moldova se va lupta singură cu puhoiul otoman în 1476. În 1477, Ioan Țamblac va prezenta în fața Senatului venețian drama petrecută cu un an în urmă. Solul nu va face altceva decât să reproducă vorbele domnului său. El a citit un text scris după dictarea directă a lui Ștefan, relatarea fiind făcută la persoana I: “cu toată nădejdea mea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
face să izbucnească izvoare lovind piatra cu copita, asemeni lui Pegas. Legătura calului cu apa și entitatea comună pe care o formează cu eroul inițiat prin mare are o bază mitologică și mai largă, căci, de la navele vikingilor, la gondolele venețiene și cei patru cai care străjuiesc magic intrarea în biserica San Marco din orașul insular, până la fântânile cu cai din centrul și nordul Olteniei și Munteniei de nord-vest, coada căucelor care se termină cu un cap de cal stilizat în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și al lui Antioh, și regele Poloniei. Domnul Moldovei promisese regelui să-l informeze în legătură cu deplasarea tătarilor (să nu treacă nici în Ungaria, nici în Polonia). Pot fi privite cu interes și informațiile referitoare la contextul internațional, dintre care victoria venețienilor, asediul Vienei (1683), asediul Budei (1686) și căderea ei, sunt revelatorii. Documentul la care ne referim, Jurnalul, este consacrat în întregime operațiilor militare, iar zona Huși apare întâmplător. Ca orice jurnal militar, subliniază deficiențe ale expediției, cum ar fi tirul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în registru, vicarul apostolic al Moldovei a ajuns la concluzia că acei oameni aveau nume românești, cu excepția unui număr mic de nume slave, ceea ce pleda pentru convertirea unor români ortodocși la religia catolică. Gh. Ghibănescu identifica, după documente din arhive venețiene, prezența unui preot catolic, Petru, în sfatul domnesc al lui Ștefan cel Mare, „baccalaur în legi”, și a unui italian din Genova, Cattaneo,, cărora domnitorul le-a permis să se așeze în satul Corni, în imediata apropiere a orașului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mușchi, ci în creier. * O mână întinsă poate fi ruptă. * Democrația americană este o dictatură a banului. * America nu are capacitatea de a înțelege că cei ce o susțin vor să o doboare. * Statuia Libertății a început să prindă igrasie. * Venețienii își usucă rufele în apă. * Bush și Iliescu au dus tratative în fâlfâirea steagului rusesc. * Când stăpânul nu-i acasă, vine președintele Ungariei în Harghita și Covasna. * Udemeriștii vor autonomie culturală cu alipirea Transilvaniei la Ungaria. * În unele zone ale
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
aici și eticheta de iudices idiotae 67. Pe de altă parte, cel puțin în jurisdicțiile mai importante, din suitele care îi însoțeau în jurisdicțiile lor făceau parte și avocați. Totuși, practicile florentine nu se apropiau nici pe departe de practicile venețiene, care includeau în anturajul rectorului avocați nativi ai chiar jurisdicțiilor supuse. Consecință acestei practici a fost că prerogativele locale erau mult mai bine aparate 68. În conformitate cu tradiția comunei, toți rectorii florentini la sfarsitul mandatelor lor erau supuși unui proces numit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
înregistrate în consulte în decembrie 1495 și ianuarie 1497 clarifica faptul că o magistratură venețiana de apel, cunoscută sub numele de Auditori Novi, instituită în 1410 și reformata în 1492, furniza modelul pentru propunerea florentina 72. Era mândria sistemului judiciar venețian că judecătorii săi de apel să călătorească în mod regulat în zonele supuse pentru a asculta cazurile care altfel nu ar fi ajuns la Veneția 73. Așa cum explică florentinul Galeotto Cei, în sprijinul reformei propuse într-o dezbatere din ianuarie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Social History, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1980, pp. 87-88. Grubb, James S., Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1988, pp. 136-148. Hale, John R., "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31. Hintze, Otto, "Der Commissarius und seine Bedeutung în der allgemeinen Verfassungsgeschichte", în Hintze, Gesammelte Abhandlungen zur allgemeinen Verfassungsgeschichte, vol. ÎI: Staat und Verfassung, ed. a II-a, vol
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ricerche storiche, 15 (1985). Larner, John, "Order and Disorder în Romagna, 1450-1500", în Violence and Civil Disorder în Italian Cities, 1200-1500, Lauro Martines (ed.), University of California Press, Berkeley & Los Angeles, 1972, pp. 38-71. Law, John E., "Verona and the Venețian State în the Fifteenth Century", Bulletin of the Institute of Historical Research, 52 (1979), pp. 17-20. Livi, Carlo, "Tumulto di Bernardo Nardi", în Pel calendario pratese del 1846, Guasti, Prato, 1845, pp. 69-78. Lopez Ceferino, Caro, "Gli Auditori nuovi e
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
textele timpurii au fost florentine. Probabil răspunsul la această chestiune stă în natură relativ deschisă, competitivă a regimului republican bazat pe familie al Florenței, așa cum s-a format el în Trecento. Acest regim nu a garantat, așa cum a făcut regimul venețian după serrata sfârșitului de secol XIII și începutului de secol XIV, statutul politic pentru un grup predeterminat de familii patriciene 16. El nu a fost nici o aristocrație feudala, în care motivația politică pentru păstrarea cărților de familie să fi fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
obligația de a exclude alte persoane care nu fuseseră atât de binecuvântate 36. De origine urbis Venetiarum rebusque ab ipsa gestis historia a lui Giustiniani a fost publicată numai postum, în 1492, si in acelasi timp un alt umanist, ne-Venețianul Marcantonio Coccio, cunoscut ca Sabellico (fiindcă venea de pe dealurile Sabine) a reușit să compună, să prezinte guvernului, si chiar să obțină primul drept de autor cunoscut, sau privilegiul de imprimare pentru a sa Rerum venetarum ab urbe condita libri XXIII
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fiindcă venea de pe dealurile Sabine) a reușit să compună, să prezinte guvernului, si chiar să obțină primul drept de autor cunoscut, sau privilegiul de imprimare pentru a sa Rerum venetarum ab urbe condita libri XXIII [Treizeci și trei de cărți de fapte venețiene de la fondarea orașului], care a fost publicată în 148737. În lucrarea să, Sabellico nu a fost deloc critic cu sursele, dar cartea a reușit să acopere istoria orașului până în timpurile acelea și a fost scrisă într-un stil elegant care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a fost publicată în 148737. În lucrarea să, Sabellico nu a fost deloc critic cu sursele, dar cartea a reușit să acopere istoria orașului până în timpurile acelea și a fost scrisă într-un stil elegant care a câștigat mulți admiratori venețieni, ceea ce a aranjat un profesorat pentru Sabellico în Scuola di Sân Marco, astfel încât el a devenit un fel de istoric oficial. Prin 1488 el scria deja la a doua lucrare istorică majoră, intitulată grandios Enneades sive Rhapsodia historiarum [O Rapsodie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Médicis au XVIIe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2007. Gilbert, Felix, Machiavelli and Guicciardini: Politics and History în Sixteenth Century Florence, ed. a II-a, Norton, W.W. Norton & Company, New York, 1984. ---, "Biondo, Sabellico and the Beginnings of Venețian Official Historiography", în John Gordon Rowe și W. H. Stockdale (eds), Florilegium Historiale: Essays Presented to Wallace K. Ferguson, University of Toronto Press, Toronto-Buffalo, 1971, pp. 275-93. Grafton, Anthony, What Was History? The Art of History în Early Modern Europe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
to Wallace K. Ferguson, University of Toronto Press, Toronto-Buffalo, 1971, pp. 275-93. Grafton, Anthony, What Was History? The Art of History în Early Modern Europe, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Grubb, James S., "When Myths Lose Power: Four Decades of Venețian Historiography", în Journal of Modern History, 58 (1986), pp. 43-94. Guenée, Bernard, Histoire et culture historique dans l'Occident medieval, Aubier-Montaigne, Paris, 1980. Jones, Philip, "Florentine Families and Florentine Diaries în the Fourteenth Century", în Papers of the British School
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Gary, Humanistic Historiography under the Sforzas: Politics and Propagandă în Fifteenth-Century Milan, Clarendon Press, Oxford, 1988. Klee, Udo, Beiträge zur Thukydides-Rezeption während des 15. Und 16. Jahrhunderts în Italien und Deutschland, Lang, Frankfurt, 1990. Labalme, Patricia H., Bernardo Giustinian, a Venețian of the Quattrocento, Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1969. Machiavelli, Niccolò, The Prince, ch. 26. Manetti, Giannozzo, Historia pistoriensis, în Rerum Italicarum Scriptores, vol. 19, Societas Palatina, Milano, 1731. Mansfield, Harvey C., Machiavelli's Virtue, Chicago University Press, Chicago
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
partea centrală a răspunsului lui Skinner). 2 Friedrich Meinecke, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, München & Berlin, 1924; Eugenio Dupre Theseider, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, 1945, îndeosebi pp. 197-204 asupra relazioni venețiene; Federico Chabod, Scritti șu Machiavelli, Torino, 1964; Sergio Bertelli, "Machiavelli e la politica estera fiorentina", în Studies on Machiavelli, (ed.) Myron P. Gilmore, Florența, 1972, pp. 31-72. 3 Hans Baron, "Machiavelli: The Republican Citizen and Author of The Prince" (1961
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a te expune sorții fără a căuta să o domini". 27 Aici, așa cum s-a remarcat adesea, Machiavelli a ignorat renașterea uimitoare a șanselor Veneției după bătălia de la Agnadello (cunoscută la el ca "Valila"). Pentru minimalizarea consistentă a realizărilor politicii venețiene la Machiavelli, vezi Innocenzo Cervelli, Machiavelli e la crisi dello stato veneziano (Napoli, 1974). 28 Asupra puterii (potentia) orașelor germane care nu a rezultat totuși din achiziții (acquisto), vezi Ritracto della cose della Magna, în Marchand, Nicollò Machiavelli, I primi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Francesca Trivellato, "La missione diplomatică a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Interesul său principal comercial în Veneția constă într-o investiție de 2.000 de florini într-un parteneriat comercial venețian, stabilit împreună cu alți trei florentini în 1441. Constituirea (costituzione) parteneriatului datând din 2 noiembrie 1441, se păstrează în ASF, Mediceo avânți îl principato [prescurtat de aici înainte că 'MAP'], 89, n. 289. (Documentul a fost de asemenea consemnat în F.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]