2,025 matches
-
de fibroză specifice cica - tricilor postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din alte cardiomiopatii sau afectări ale conexinei);boala subiacentă: ischemică sau non-ischemică;morfologia QRS și regularitate: TV poate avea originea în unul sau mai multe focare în oricare dintre ventriculi (TV monomorfă sau polimorfă). Morfologia complexului QRS definește și câteva forme particulare de TV: torsada vârfurilor, TV bidirecțională și flutterul ventricular (tabelul 30.2). 30.4.2. Diagnostic Manifestările clinice sunt dependente de frecvența cardiacă și de coexistența bolii cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
bidirecțională și flutterul ventricular (tabelul 30.2). 30.4.2. Diagnostic Manifestările clinice sunt dependente de frecvența cardiacă și de coexistența bolii cardiace organice. La frecvențe sub 150/min TV este de obicei bine tolerată (în absența disfuncției severe de ventricul stâng [VS] sau când pierderea contracției atriale precipită apariția insuficienței cardiace - IC) și poate avea durate lungi uneori. Frecvențele mai înalte sunt rareori tolerate la vârstnici, la pacientul tânăr acestea apărând la peste 200/min. TV poate expune la moarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
și/sau sincope care asociază boală cardiacă structurală dovedită se indică efectuarea studiului electrofiziologic pentru eva- luarea riscului de apariție a TV și de moarte subită cardiacă. Cel mai înalt risc îl au pacienții cu o fracție de ejecție a ventriculului stâng (FEVS) < 35-40%. Studiul electrofiziologic are valoare discutabilă în sindromul Brugada și nu are valoare la pacienții cu sindrom QT lung. Are valoare mare la pacientul cu tahicardie cu complex QRS larg cu mecanism neclar (5). Evaluarea ecocardiografică poate evidenția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
în FV. Dacă nu se identifică o cauză reversibilă de declanșare, pacientul are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
-se că variante mai frecvente „inima în picătură” (verticalizată) la persoanele de tip longilin-astenic și inima orizontalizata la cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
că variante mai frecvente „inima în picătură” (verticalizată) la persoanele de tip longilin-astenic și inima orizontalizata la cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior), ce se întâlnesc la nivelul unei mici incizuri situată deasupra și la dreapta de vârful inimii (incisura
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior), ce se întâlnesc la nivelul unei mici incizuri situată deasupra și la dreapta de vârful inimii (incisura apicis cordiș). Vârful rotunjit (Apex cordiș) aparține ventriculului stâng, iar baza inimii (basis cordiș) corespunde sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cordiș) aparține ventriculului stâng, iar baza inimii (basis cordiș) corespunde sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe ea se evidențiază pregnant urechiușa dreapta (Auricula dextră), segmentul de vărsare în atriul drept al venei cave superioare, partea incipientă a trunchiului pulmonar (marcând aria cea mai proeminenta a feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o mică porțiune urechiușa stânga (Auricula sinistra). Cele două urechiușe îmbrățișează baza de implantare a trunchiului pulmonar. Sântul interventricular anterior marchează pe fata sternocostală limită dintre aria mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Auricula sinistra). Cele două urechiușe îmbrățișează baza de implantare a trunchiului pulmonar. Sântul interventricular anterior marchează pe fata sternocostală limită dintre aria mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul stâng pe o mică porțiune. Fetele pulmonare vin în contact cu scobitura cardiacă de pe fața mediala a plămânului respectiv. Cordul conține la suprafață, în sântul coronar, în șanțurile interventriculare și în
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
numita porțiune sinusală (Sinus venarum cavarum) de restul atriului. CAVITĂȚILE INIMII Inima este formată din patru compartimente. Cele de primire a sângelui se numesc atrii (Atrium cordiș), iar cele din care pleacă sângele spre corp, respectiv spre plămân se numesc ventricule (Ventriculus cordiș), separate unele de altele prin septul atrioventricular (Septum atrioventriculare). - Atriul drept (Atrium dextrum), de forma cuboidă, este alcătuit din două părți distincte: una posterioara, boltita și cu pereți netezi, în care se varsă cele două vene cave (Sinus
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de forma semilunara, cu convexitatea în sus (Valvula foraminis ovalis sau falx septi), marcând limită orificiului septal în viață embriofetală. Cavitatea atriului se prelungește anterior cu urechiușa stânga (Auricula sinistra), pediculizată, de forma variabilă, reliefata la interior de mușchii pectinați. - Ventriculul drept (Ventriculus dexter); pe secțiune transversala apare că o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de pâlnie (Conus arteriosus sau infundibulum), ce se continuă cu trunchiul pulmonar, la
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
septal în viață embriofetală. Cavitatea atriului se prelungește anterior cu urechiușa stânga (Auricula sinistra), pediculizată, de forma variabilă, reliefata la interior de mușchii pectinați. - Ventriculul drept (Ventriculus dexter); pe secțiune transversala apare că o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de pâlnie (Conus arteriosus sau infundibulum), ce se continuă cu trunchiul pulmonar, la limita acestora situându-se orificiul de golire al ventriculului drept (Ostium trunci pulmonalis). La acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de pâlnie (Conus arteriosus sau infundibulum), ce se continuă cu trunchiul pulmonar, la limita acestora situându-se orificiul de golire al ventriculului drept (Ostium trunci pulmonalis). La acest nivel se află un dispozitiv de vâlve semilunare (Vâlvă trunci pulmonalis) construit din trei „valvule” fixate de peretele arterial (Valvula semilunaria anterior, dextră și sinistra), fiecare având la mijlocul mărginii sale libere o îngroșare numită
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind și el legat prin cordaje tendinoase de mușchiul papilar posterior (M. papillaris posterior) unic sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului interventricular (la limita treimii superioare și mijlocii), emanând cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre trabeculele cărnoase ale septului interventricular. Neavând legătură directă cu inelul fibros atrioventricular, partea septului membranos situată deasupra liniei de inserție a valvei septale se interpune între atriul drept și ventriculul stâng. - Ventriculul stâng (Ventriculus sinister) corespunde unei cavități de forma conica, acoperită de o rețea deasa și fină de trabecule cărnoase, cu o bază superioară și un vârf orientat spre apexul cardiac. - La baza se distinge orificiul atrioventricular stâng (Ostium
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre trabeculele cărnoase ale septului interventricular. Neavând legătură directă cu inelul fibros atrioventricular, partea septului membranos situată deasupra liniei de inserție a valvei septale se interpune între atriul drept și ventriculul stâng. - Ventriculul stâng (Ventriculus sinister) corespunde unei cavități de forma conica, acoperită de o rețea deasa și fină de trabecule cărnoase, cu o bază superioară și un vârf orientat spre apexul cardiac. - La baza se distinge orificiul atrioventricular stâng (Ostium atrioventriculare sinistrum
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
fibroase. - Cuspis posterior, situat la stanga (posterior și inferior față de precedentul), este mai scurt și mai lat decât acesta. Pleacă de pe marginea posterioara a inelului fibros atrioventricular stâng. Ambele cuspide se fixează prin coarde tendinoase de cei doi mușchi papilari ai ventriculului stâng, dintre care cel anterior (M. papillaris anterior) se individualizează că un stâlp cilindric robust, iar cel posterior (m. papillaris posterior) este mai slab dezvoltat. Amândoi au o bază largă de implantare în peretele ventricular. - Pereții camerei de evacuare sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
implantare în peretele ventricular. - Pereții camerei de evacuare sunt netezi. La ieșire ei se remarcă orificiul aortic (Ostium aortae), cu limite mai slab conturate că ale orificiului pulmonar. Aici se situează un aparat valvular (Vâlvă aortae), asemănător celui descris la ventriculul drept, compus tot din trei valvule semilunare (Valvula semilunaria posterior, dextră și sinistra) la fel construite că cele aparținând trunchiului pulmonar. Deasupra lor, pe aorta ascendentă apar trei dilatații în formă de cuiburi („sinusurile Valsalva”) [2]. STRUCTURA INIMII - Structura peretelui
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pe miofibrele circulare, ancorate de partea anterioară și posterioara a inelelor fibroase atrioventriculare și fibre spiralate localizate în jurul venelor mari, având rolul de a împiedica refluxul sângelui în acestea în cursul sistolei. - Miocardul ventricular atinge grosimea de 5 mm la ventriculul drept și de 10-12 mm la cel stâng. Se compune dintr-un start superficial, care pe fata anterioară pleacă de la inelele fibroase atrioventriculare, coboară oblic spre vârful inimii, unde prin torsionarea în spirală a fasciculelor sale se naște așa-numitul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
spre vârful inimii, unde prin torsionarea în spirală a fasciculelor sale se naște așa-numitul „vârtej cardiac” (Vortex cordiș). De aici miofibrele torsionate pătrund în profunzime, contribuind la formarea „trabeculelor cărnoase” (Trabeculae carneae) și a mușchilor papilari (Mm. papillares) din ventriculul stâng. Pe fata posterioara stratul superficial coboară în sens opus (adică oblic, spre dreapta) și înainte de a ajunge la vârful inimii se angajează în profunzime, participând la edificarea mușchilor papilari din ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]