2,080 matches
-
situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind și el legat prin cordaje tendinoase de mușchiul papilar posterior (M. papillaris posterior) unic sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului interventricular (la limita treimii superioare și mijlocii), emanând cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre trabeculele cărnoase ale septului interventricular. Neavând legătură directă cu inelul fibros atrioventricular, partea septului membranos situată deasupra liniei de inserție a valvei septale se interpune între atriul drept și ventriculul stâng. - Ventriculul stâng (Ventriculus sinister) corespunde unei cavități de forma conica, acoperită de o rețea deasa și fină de trabecule cărnoase, cu o bază superioară și un vârf orientat spre apexul cardiac. - La baza se distinge orificiul atrioventricular stâng (Ostium
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre trabeculele cărnoase ale septului interventricular. Neavând legătură directă cu inelul fibros atrioventricular, partea septului membranos situată deasupra liniei de inserție a valvei septale se interpune între atriul drept și ventriculul stâng. - Ventriculul stâng (Ventriculus sinister) corespunde unei cavități de forma conica, acoperită de o rețea deasa și fină de trabecule cărnoase, cu o bază superioară și un vârf orientat spre apexul cardiac. - La baza se distinge orificiul atrioventricular stâng (Ostium atrioventriculare sinistrum
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
fibroase. - Cuspis posterior, situat la stanga (posterior și inferior față de precedentul), este mai scurt și mai lat decât acesta. Pleacă de pe marginea posterioara a inelului fibros atrioventricular stâng. Ambele cuspide se fixează prin coarde tendinoase de cei doi mușchi papilari ai ventriculului stâng, dintre care cel anterior (M. papillaris anterior) se individualizează că un stâlp cilindric robust, iar cel posterior (m. papillaris posterior) este mai slab dezvoltat. Amândoi au o bază largă de implantare în peretele ventricular. - Pereții camerei de evacuare sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
implantare în peretele ventricular. - Pereții camerei de evacuare sunt netezi. La ieșire ei se remarcă orificiul aortic (Ostium aortae), cu limite mai slab conturate că ale orificiului pulmonar. Aici se situează un aparat valvular (Vâlvă aortae), asemănător celui descris la ventriculul drept, compus tot din trei valvule semilunare (Valvula semilunaria posterior, dextră și sinistra) la fel construite că cele aparținând trunchiului pulmonar. Deasupra lor, pe aorta ascendentă apar trei dilatații în formă de cuiburi („sinusurile Valsalva”) [2]. STRUCTURA INIMII - Structura peretelui
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pe miofibrele circulare, ancorate de partea anterioară și posterioara a inelelor fibroase atrioventriculare și fibre spiralate localizate în jurul venelor mari, având rolul de a împiedica refluxul sângelui în acestea în cursul sistolei. - Miocardul ventricular atinge grosimea de 5 mm la ventriculul drept și de 10-12 mm la cel stâng. Se compune dintr-un start superficial, care pe fata anterioară pleacă de la inelele fibroase atrioventriculare, coboară oblic spre vârful inimii, unde prin torsionarea în spirală a fasciculelor sale se naște așa-numitul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
spre vârful inimii, unde prin torsionarea în spirală a fasciculelor sale se naște așa-numitul „vârtej cardiac” (Vortex cordiș). De aici miofibrele torsionate pătrund în profunzime, contribuind la formarea „trabeculelor cărnoase” (Trabeculae carneae) și a mușchilor papilari (Mm. papillares) din ventriculul stâng. Pe fata posterioara stratul superficial coboară în sens opus (adică oblic, spre dreapta) și înainte de a ajunge la vârful inimii se angajează în profunzime, participând la edificarea mușchilor papilari din ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
carneae) și a mușchilor papilari (Mm. papillares) din ventriculul stâng. Pe fata posterioara stratul superficial coboară în sens opus (adică oblic, spre dreapta) și înainte de a ajunge la vârful inimii se angajează în profunzime, participând la edificarea mușchilor papilari din ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular circumscrie separat fiecare ventricul, dând naștere prin alăturarea miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
posterioara stratul superficial coboară în sens opus (adică oblic, spre dreapta) și înainte de a ajunge la vârful inimii se angajează în profunzime, participând la edificarea mușchilor papilari din ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular circumscrie separat fiecare ventricul, dând naștere prin alăturarea miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul opus al ventriculului de partea cealaltă. Și acestea din urmă concura la
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular circumscrie separat fiecare ventricul, dând naștere prin alăturarea miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul opus al ventriculului de partea cealaltă. Și acestea din urmă concura la formarea mușchilor papilari. - La ventriculul stâng se evidențiază un supliment de miofibre circulare, care se desfășoară în spire largi, de la inelul atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte la formarea mușchilor
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul opus al ventriculului de partea cealaltă. Și acestea din urmă concura la formarea mușchilor papilari. - La ventriculul stâng se evidențiază un supliment de miofibre circulare, care se desfășoară în spire largi, de la inelul atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte la formarea mușchilor papilari din acest ventricul („fasciculele bulbospirale McCallum”). - Septurile cardiace separă pe de o parte
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Și acestea din urmă concura la formarea mușchilor papilari. - La ventriculul stâng se evidențiază un supliment de miofibre circulare, care se desfășoară în spire largi, de la inelul atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte la formarea mușchilor papilari din acest ventricul („fasciculele bulbospirale McCallum”). - Septurile cardiace separă pe de o parte sectorul atrial de cel ventricular, iar pe de altă parte atriul drept de cel stâng, respectiv ventriculul drept de cel stâng. - Septum atrioventricular reprezintă partea septului membranar intercalat și separă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
atrio-ventricular stâng spre vârful inimii, luând parte la formarea mușchilor papilari din acest ventricul („fasciculele bulbospirale McCallum”). - Septurile cardiace separă pe de o parte sectorul atrial de cel ventricular, iar pe de altă parte atriul drept de cel stâng, respectiv ventriculul drept de cel stâng. - Septum atrioventricular reprezintă partea septului membranar intercalat și separă atriul drept de ventriculul stâng, unde acestea se învecinează, dispus în plan orizontal înclinat spre dreapta, înglobează orificiile atrio-ventriculare cu inelele fibroase din jurul lor și cele două
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Septurile cardiace separă pe de o parte sectorul atrial de cel ventricular, iar pe de altă parte atriul drept de cel stâng, respectiv ventriculul drept de cel stâng. - Septum atrioventricular reprezintă partea septului membranar intercalat și separă atriul drept de ventriculul stâng, unde acestea se învecinează, dispus în plan orizontal înclinat spre dreapta, înglobează orificiile atrio-ventriculare cu inelele fibroase din jurul lor și cele două triunghiuri fibroase. - Al doilea, dispus în plan sagital înclinat spre stânga, desparte jumătatea dreapta de cea stânga
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
din jurul lor și cele două triunghiuri fibroase. - Al doilea, dispus în plan sagital înclinat spre stânga, desparte jumătatea dreapta de cea stânga a inimii, deosebindu-i-se o parte superioară ce separă atriile (Septum interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș membranacea) dependența de aparatul fibros al miocardului, si o porțiune musculoasa (pârș muscularis) conectată cu mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
lata și turtita. Ambele ramuri coboară pe versantul respectiv al septului interventricular, până la baza de implantare a mușchilor papilari, unde se arborizează bogat, formând „rețeaua fibrelor Purkynje” (myocytus conducens cardiacus), care în zona apicala se răsfrânge pe pereții laterali ai ventriculelor, împânzind întreg miocardul ventricular. Prin calibrul lor mai mare, prin sărăcia miofibrilelor și prin conținutul lor bogat în glicogen acestea se deosebesc de miofibrele cardiace obișnuite. ENDOCARDUL (ENDOCARDIUM) Întreaga suprafață internă a inimii, endocardul este o membrana asemănătoare intimei vaselor
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
lor bogat în glicogen acestea se deosebesc de miofibrele cardiace obișnuite. ENDOCARDUL (ENDOCARDIUM) Întreaga suprafață internă a inimii, endocardul este o membrana asemănătoare intimei vaselor, care căptușește, fiind mult mai groasă în atrii (mai ales în cel stâng) decât în ventriculi, unde apare că o lamă transparență. Dedesubtul endoteliului se așterne un strat subțire de țesut conjunctiv (Stratum subendotheliale), iar sub acesta un strat mai dens format din fibre elastice, colagene și miocite (Stratum myoelasticum). Ultimul strat conjunctiv lax, care leagă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a septului interatrial, nodului Keitk-Flack (Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează pe fata diafragmatica, parcurgând pe această o distanță de 1-1,5 cm. Ramură circumflexa (Ramus circumflexus) urmează sântul coronar, ocolește baza ventriculului stâng, coborând apoi pe fata posterioara a acestuia din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale septului interventricular, pe o mică porțiune peretele anterior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de 1-1,5 cm. Ramură circumflexa (Ramus circumflexus) urmează sântul coronar, ocolește baza ventriculului stâng, coborând apoi pe fata posterioara a acestuia din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale septului interventricular, pe o mică porțiune peretele anterior al ventriculului drept și mușchiul papilar anterior al valvei tricuspide. Mai rar vascularizează nodulul Keith-Flack (Râmi nodi sinuatrialis) (45 %) și fasciculul His (Râmi nodi atrioventricularis) (10%). Mai
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
coborând apoi pe fata posterioara a acestuia din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale septului interventricular, pe o mică porțiune peretele anterior al ventriculului drept și mușchiul papilar anterior al valvei tricuspide. Mai rar vascularizează nodulul Keith-Flack (Râmi nodi sinuatrialis) (45 %) și fasciculul His (Râmi nodi atrioventricularis) (10%). Mai emite Râmi atriales și ramus marginalis sinister. - Ramurile primare ale arterelor coronare, așezate în țesutul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau (mai rar) prin intermediul venei cordiș magna. - Vv. cordiș media urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]