KorAP: Find »[drukola/base=ventricular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...150 >

3,744 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea într-o poziție deja blocată sau umflarea cu un volum prea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se instituie tratamentul medicamentos având drept obiective controlul frecvenței cardiace, revenirea la ritm sinusal, prevenirea episoadelor recurente de fibrilație atrială și anticoagulare eficientă pentru evitarea accidentelor embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei de umplere a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea debitului cardiac și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a frecvenței acestui tip de complicație în mare măsură ca urmare a faptului că pacienții operați sunt din ce în ce mai în vârstă și au mai multe stări morbide asociate. Tahiaritmiile ventriculare au fost asociate cu dezechilibre electrolitice, acido-bazice, hipoxie, miocardiopatii, folosirea anumitor medicamente. Extrasistolele ventriculare (ESV) pot prevesti tahicardia sau fibrilația ventriculară, dar mulți dintre bolnavii la care apar astfel de aritmii nu prezintă tulburări de ritm premonitorii. Tratamentul ESV trebuie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acestui tip de complicație în mare măsură ca urmare a faptului că pacienții operați sunt din ce în ce mai în vârstă și au mai multe stări morbide asociate. Tahiaritmiile ventriculare au fost asociate cu dezechilibre electrolitice, acido-bazice, hipoxie, miocardiopatii, folosirea anumitor medicamente. Extrasistolele ventriculare (ESV) pot prevesti tahicardia sau fibrilația ventriculară, dar mulți dintre bolnavii la care apar astfel de aritmii nu prezintă tulburări de ritm premonitorii. Tratamentul ESV trebuie inițiat atunci când acestea sunt multifocale, frecvente (> 6/minut), în salve (grupate) sau când cad

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ca urmare a faptului că pacienții operați sunt din ce în ce mai în vârstă și au mai multe stări morbide asociate. Tahiaritmiile ventriculare au fost asociate cu dezechilibre electrolitice, acido-bazice, hipoxie, miocardiopatii, folosirea anumitor medicamente. Extrasistolele ventriculare (ESV) pot prevesti tahicardia sau fibrilația ventriculară, dar mulți dintre bolnavii la care apar astfel de aritmii nu prezintă tulburări de ritm premonitorii. Tratamentul ESV trebuie inițiat atunci când acestea sunt multifocale, frecvente (> 6/minut), în salve (grupate) sau când cad pe undă T (fenomenul R/T). Tahicardia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dar mulți dintre bolnavii la care apar astfel de aritmii nu prezintă tulburări de ritm premonitorii. Tratamentul ESV trebuie inițiat atunci când acestea sunt multifocale, frecvente (> 6/minut), în salve (grupate) sau când cad pe undă T (fenomenul R/T). Tahicardia ventriculară (TV) poate fi susținută sau nesusținută. De obicei există disociație atrioventriculară, iar diagnosticul diferențial trebuie făcut cu tahicardiile supraventriculare cu căi de conducere aberante. Dacă TV se asociază cu compromiterea severă a stării hemodinamice, se impune defibrilare electrică și administrare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sincronizată și se administrează concomitent lidocaină sau procainamidă. TV neînsoțită de alterarea stării hemodinamice beneficiază de terapie antiaritmică, dar lipsa de răspuns rapid face necesară instituirea cardioversiei electrice. ̨ n ultimii ani, amiodarona a fost din ce în ce mai folosită pentru tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. S-a constatat însă că bolnavii tratați preoperator cu acest drog pot dezvolta bradicardie rezistentă la administrarea de atropină, scăderea rezistențelor periferice și a contractilității. În aceste cazuri, agenții inotropi pozitivi au un efect slab asupra contractilității și rezistențelor periferice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pozitivi au un efect slab asupra contractilității și rezistențelor periferice. Totodată, această categorie de bolnavi prezintă o rată mai crescută a complicațiilor pulmonare necesitând prelungirea intubației, ceea ce atrage după sine prelungirea duratei de ședere în unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt asociate cu creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și scăderea cererii miocardice de oxigen. O anestezie generală corespunzătoare implică controlul agresiv al frecvenței și ritmului cardiac pentru a limita tahicardia, prevenirea creșterii presiunii diastolice a ventriculului stâng (distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor și a β-blocantelor pentru controlul frecvenței cardiace și a vasodilatatoarelor pentru ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea ischemia miocardică. Acest

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
au un risc crescut pentru apariția unui tromb parietal urmată de embolizarea unui fragment (142). Akinezia apicală la 10 zile de la infarct este un predictor puternic pentru formarea trombului parietal (143). Dacă la screening-ul ecocardiografic preoperator se identifică un tromb ventricular, iar intervenția chirurgicală poate fi amânată, va fi instituită neîntârziat terapia anticoagulantă urmată de reevaluare ecocardiografică pentru precizarea organizării sau a dizolvării trombului. Totodată, bolnavilor la care persistă anomaliile de motilitate ale peretelui anterior după intervenția chirurgicală li se vor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
În prezent mai mult de o treime dintre aceștia au diabet zaharat, vârsta medie depășește 60 de ani și majoritatea dintre aceștia au o serie de factori de risc importanți pentru mortalitatea cardiovasculară printre care hipertensiune arterială, disfuncție miocardică, hipertrofie ventriculară, tulburări ale metabolismului lipidic, anemie și creșterea nivelului plasmatic al homocisteinei. Indicațiile pentru revascularizarea chirurgicală a miocardului la această categorie de pacienți sunt similare celor pentru bolnavii fără disfuncție renală: disfuncție moderată a ventriculului stâng, leziune semnificativă de left main

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, diabet zaharat, boală cerebrovasculară, boală vasculară periferică, boală pulmonară cronică obstructivă, creatinină serică. Vârsta avansată a fost asociată în general cu o mortalitate crescută (242, 243). Într-un studiu recent (244), atribuind vârstei < 65 ani un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pacienții cu boală vasculară periferică asociată (22). By-pass-ul aortocoronarian la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng Rezultatul revascularizării chirurgicale a miocardului privit prin prisma mortalității operatorii este puternic influențat de funcția ventriculului stâng. Riscul de deces crește în prezența disfuncției ventriculare stângi atât fracția de ejecție redusă, cât și semnele clinice de insuficiență cardiacă constituind factori de predicție pentru o mortalitate operatorie ridicată după by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot de 6630 de pacienți la care s-a practicat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
disfuncție de ventricul stâng (fracție de ejecție > 50%) și 6,7% în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu bolnavii cu fracție de ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de 3,4 ori mai mare în cazul pacienților cu disfuncție severă de ventricul stâng (FE < 20%), respectiv ca fiind crescută

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la operație, stările comorbide asociate (41), utilizarea mai puțin frecventă a arterei mamare interne (42). Complicațiile postoperatorii semnificativ statistic asociate cu sexul feminin includ sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, insuficiența renală acută, infarctul miocardic perioperator, aritmii ventriculare maligne (27, 43, 44). Date fiind însă rezultatele foarte bune în ceea ce privește ameliorarea calității vieții și creșterea supraviețuirii după by-pass-ul aortocoronarian, intervenția nu trebuie amânată sau evitată în cazul femeilor atât timp cât sunt respectate indicațiile revascularizării chirurgicale a miocardului. Comparație tratament medical

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Revascularizarea miocardică poate fi considerată adecvată atunci când zonele de miocard aflate la risc sunt puse la adăpost, iar fluxul sanguin spre ariile hibernante este restabilit. ̨ n acest mod se evită apariția unor noi accidente ischemice și se ameliorează funcția ventriculară. Metode hibride de revascularizare (Hybrid revascularization) Experiența acumulată în revascularizarea miocardică sugerează că în boala coronariană multivasculară este necesară o nouă strategie terapeutică care să ducă la îmbunătățirea rezultatelor în condițiile în care a avut loc o modificare substanțială în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
semnificativă a acestor parametri în cazul când nu se folosește șuntul intracoronarian, cu toate că în momentul reperfuziei valorile revin la punctul de plecare (83). Aceste date sugerează că menținerea perfuziei miocardice cu ajutorul șuntului previne deteriorarea chiar și numai tranzitorie a funcției ventriculare. Importanța acestui fapt crește însă considerabil la pacienții cu angină instabilă, funcție ventriculară alterată sau atunci când se anticipează un timp mai lung necesar efectuării anastomozei. Blocul atrioventricular sau asistola sunt amenințări reale în cazul ocluziei proximale a arterei coronare drepte

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în momentul reperfuziei valorile revin la punctul de plecare (83). Aceste date sugerează că menținerea perfuziei miocardice cu ajutorul șuntului previne deteriorarea chiar și numai tranzitorie a funcției ventriculare. Importanța acestui fapt crește însă considerabil la pacienții cu angină instabilă, funcție ventriculară alterată sau atunci când se anticipează un timp mai lung necesar efectuării anastomozei. Blocul atrioventricular sau asistola sunt amenințări reale în cazul ocluziei proximale a arterei coronare drepte. Plasarea unui șunt la acest nivel poate preveni instabilitatea hemodinamică asociată cu aceste

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt trecute pe partea dreaptă a inciziei și sunt tracționate spre umărul drept, după care se fixează de câmpuri cu ajutorul unui clamp. Artera ce urmează a fi graftată trebuie să se găsească între cele două ramuri ale bandeletei. Stabilizarea peretelui ventricular Diminuarea amplitudinii mișcării peretelui ventricular în zona unde va fi efectuată anastomoza este esențială pentru realizarea unei suturi vasculare precise care să nu compromită fluxul sanguin. Introducerea stabilizatoarelor mecanice în 1995 a contribuit decisiv la îndeplinirea acestui deziderat (84). Două

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a inciziei și sunt tracționate spre umărul drept, după care se fixează de câmpuri cu ajutorul unui clamp. Artera ce urmează a fi graftată trebuie să se găsească între cele două ramuri ale bandeletei. Stabilizarea peretelui ventricular Diminuarea amplitudinii mișcării peretelui ventricular în zona unde va fi efectuată anastomoza este esențială pentru realizarea unei suturi vasculare precise care să nu compromită fluxul sanguin. Introducerea stabilizatoarelor mecanice în 1995 a contribuit decisiv la îndeplinirea acestui deziderat (84). Două sunt principiile care stau la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi efectuată anastomoza este esențială pentru realizarea unei suturi vasculare precise care să nu compromită fluxul sanguin. Introducerea stabilizatoarelor mecanice în 1995 a contribuit decisiv la îndeplinirea acestui deziderat (84). Două sunt principiile care stau la baza stabilizatoarelor de perete ventricular: sucțiunea și compresiunea. Tehnologia bazată pe sucțiune asigură o atașare fermă a epicardului de suprafața stabilizatorului. Totodată, în momentul fixării pe suprafața cordului, cele două brațe ale acestuia se îndepărtează unul de celalalt imobilizând aria țintă. Astfel, se realizează o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
suprafața cordului, cele două brațe ale acestuia se îndepărtează unul de celalalt imobilizând aria țintă. Astfel, se realizează o stabilizare optimă prin reducerea motilității în cele trei axe de mișcare. Stabilizatoarele prin compresie exercită o forță de presiune asupra peretelui ventricular cu scopul de a-i limita amplitudinea mișcării. În aceste condiții apărea o scădere temporară a debitului cardiac prin reducerea volumului de ejecție secundar compresiei extrinseci. Stabilizarea mecanică a zonei în care urmează să se efectueze anastomoza îmbunătățește semnificativ rezultatele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
secundar compresiei extrinseci. Stabilizarea mecanică a zonei în care urmează să se efectueze anastomoza îmbunătățește semnificativ rezultatele angiografice precoce și intervalul liber de evenimente nefavorabile în primele 18 luni (85). O metodă alternativă la mijloacele mecanice de stabilizare a peretelui ventricular, aflată încă în stadiul experimental este reprezentată de asistola indusă medicamentos timp în care se trece un punct de sutură (86). Manevra este urmată imediat de stimulare ventriculară prin intermediul firelor de pacemaker. Asigurarea unei vizibilitați adecvate Pentru realizarea unei anastomoze

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
luni (85). O metodă alternativă la mijloacele mecanice de stabilizare a peretelui ventricular, aflată încă în stadiul experimental este reprezentată de asistola indusă medicamentos timp în care se trece un punct de sutură (86). Manevra este urmată imediat de stimulare ventriculară prin intermediul firelor de pacemaker. Asigurarea unei vizibilitați adecvate Pentru realizarea unei anastomoze corespunzătoare este absolut necesară o bună vizualizare a câmpului operator. Îndepărtarea sângelui ce inundă anastomoza se realizează prin ocluzia arterei coronare, cu ajutorul unor dispozitive de spălare (87), a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]