15,959 matches
-
Variații de registru Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale Gramatică Enunțul. Punctuația Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată Propoziția afirmativă. Propoziția negativă Enunțuri asertive, interogative, exclamative Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul. Substantivul: genul, numărul, cazurile . Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit. Prepoziția Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin“. Curtea a arătat că „verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare. Din punctul de vedere al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
poate fi reținută, fiind neîntemeiată. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că principiul constituțional al legalității impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. Or, prin utilizarea verbului la modul imperativ - „se suportă“ - norma dedusă controlului de constituționalitate respectă, din perspectiva criticii formulate, toate exigențele de claritate și previzibilitate impuse de normele de tehnică legislativă. Mai mult, dispozițiile art. 16 alin. (9) la care se face referire în
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
din Legea nr. 554/2004 sunt generate de omisiunea legiuitorului de a include în aceste prevederi și obligația de a adopta/emite un act administrativ, alături de cele expres indicate de acest text de lege. ... 52. Pornind de la definiția semantică a verbului a înlocui, respectiv „a pune ceva sau pe cineva în locul altuia“, ținând cont și de argumentele de mai jos, concluzia corectă ar trebui să fie aceea că obligația de a emite/adopta un act administrativ este inclusă în obligația de
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
securitate cibernetică a României, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2013 descrie spațiul cibernetic ca fiind „mediul virtual, generat de infrastructurile cibernetice, incluzând conținutul informațional procesat, stocat sau transmis, precum și acțiunile derulate de utilizatori în acesta“. ... 139. Referitor la sensul verbului „a afecta“, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, paragraful 49, că acesta este susceptibil de
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
evenimentele se aplică. Utilizarea conjuncției "sau" indică faptul că una dintre cerințele, condițiile, articolele, obiectele sau evenimentele se aplică. Utilizarea conjuncției compuse "și/sau" indică faptul că una sau mai multe dintre cerințele, condițiile, articolele, obiectele sau evenimentele se aplică. Utilizarea verbului "a putea" la forma reflexiv impersonală "se poate" sau "se pot" indică faptul că proiectantul are posibilitatea de a utiliza soluția prescrisă într-o prevedere, fără a institui obligativitate. (5) Capitolele cu caracter informativ cuprind prevederi cu caracter de recomandare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
demult în această pagină, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create (Ed. Humanitas, 2010). Rost provine din lat.rostrum, care însemna cioc, apoi gură, și s-a păstrat tocmai în expresia pe de rost. Marius Sala nu se referă însă la verbul refăcut după substantiv, a rosti. Dacă legăm expresia de acesta, sensul ei ne apare întrucâtva diferit: pe de rost vrea să zică, pur și simplu, oral, adică nu citit. Dar mai există și sensul din a rostui, altfel spus, a
Note disparate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4909_a_6234]
-
iarna ca prilej pentru săniuș și bătaie cu zăpadă. Cea de-a doua activitate nu era încă numită prea des bulgăreală - termen care s-a generalizat în ultima vreme, printre copii, dar și în vorbirea adulților și în relatările jurnalistice. Verbul a (se) bulgări (derivat din substantivul bulgăre) e cuprins în DEX și chiar în dicționarele mai vechi: singurul lucru care pare să se fi schimbat este frecvența sa în uzul curent. În DEX, verbul are indicația „popular” și îi sunt
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
vorbirea adulților și în relatările jurnalistice. Verbul a (se) bulgări (derivat din substantivul bulgăre) e cuprins în DEX și chiar în dicționarele mai vechi: singurul lucru care pare să se fi schimbat este frecvența sa în uzul curent. În DEX, verbul are indicația „popular” și îi sunt explicate două sensuri: „a arunca cu bulgări în cineva” și „a acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc.”; primul sens se referă în primul rând la bulgării
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
jocuri on-line: bulgăreala, marea bulgăreală etc. (ca echivalente pentru snowballing, snow fight: situație fericită în care nu se preiau termenii sau tiparul lexical din engleză, ci se preferă resursa tradițională, popular colocvială, din română). În descrierea jocurilor intervine, desigur, și verbul: „acumulează puncte bulgărindu-i pe ceilalți copii” (jocuri.woow.ro). Site-urile de știri și ziarele au preluat în ultimii ani termenul bulgăreală: „Două tinere din Cluj s-au hotărât să organizeze o partidă de bulgăreală, pe care au promovat
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
și supinul, adesea substantivat, ca nume al acțiunii: „cele mai noi jocuri din categoria jocuri de bulgărit online” (jocuri.web.ro); „Zăpadă doar pentru bulgărit la Băișoara” (citynews.ro, 26.11.2010); „urmează al doilea episod de «bulgărit»” (carpati.org). Verbul a căpătat chiar sensuri metaforice, în ultima vreme: „Inspectorul Matei, «bulgărit» cu acuzații” (citynews.ro). Bulgăre (sau bulgăr, variantă destul de răspândită) e un cuvânt vechi, dar a cărui origine a rămas necunoscută. Cuvântul a fost atestat în Palia de la Orăștie
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
latin, preluat pe cale cultă atât în franceză, cât și (ceva mai târziu) în engleză nu conținea neapărat nici aprecierea pozitivă, nici pe cea negativă; versatilis avea sensurile „mobil", „rotitor", „care se întoarce ușor", „adaptabil", făcând parte din familia lexicală a verbului versare („a întoarce", „a răsuci" etc.). Desigur, capacitatea de schimbare poate fi interpretată atât în cheie negativă (ca risc de instabilitate), cât și pozitivă (ca disponibilitate pentru adaptare); evaluarea lor depinde într-o anumită măsură de mentalitatea dominantă la un
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
un vers: „O va lua de la capăt.” (p. 18) Echivocul e construit și imediat după aceea contrazis. Astfel de miniaturi fac întotdeauna diferența valorică. Un poet de raftul doi ar fi pus, luat de val, o cezură în plus după verb și ar fi ratat toată frumusețea jocului. Dar Liviu Ioan Stoiciu, înțelept, n-o pune.
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
un mix de măsuri" (Ziarul financiar, 18.05.2010); și moțiunea de cenzură înaintată de opoziție în Parlament, în aceeași perioadă, cuprindea formularea „loc liber construirii unui mix de soluții". Termenul este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai îndepărtată sursă latină: verbul este refăcut din adjectivul mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
în Parlament, în aceeași perioadă, cuprindea formularea „loc liber construirii unui mix de soluții". Termenul este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai îndepărtată sursă latină: verbul este refăcut din adjectivul mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu termeni deja existenți în română, moșteniți din latină sau împrumutați din franceză. Împrumuturi mai vechi din franceză sunt termenii mixt, mixtură, mixaj și a mixa; unele dintre surse (fr. mixer, mixage - verb și nume de acțiune) sunt de fapt adaptări, din prima jumătate a secolului al XX-lea, ale englezescului mix - termen tehnic în cinematografie și în înregistrarea și prelucrarea sunetului radiofonic (cf. Trésor de la langue française informatisé). În română mai există
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
sunetului radiofonic (cf. Trésor de la langue française informatisé). În română mai există și substantivul tehnic mixer,intrat în uzul comun ca denumire a unui aparat electrocasnic, explicat de dicționare ca provenind din engleză prin intermediar francez. Nu în ultimul rând, verbul de bază a amesteca provine din latinescul neatestat *ammixticare, din familia lexicală a lui mixtus; așadar, amestec și mix sunt dublete etimologice, sinonime care au o îndepărtată origine comună. Această densă rețea etimologică, în care sensul de bază (ideea de
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
și contorsionând într-un montagne-russe amețitor legea fundamentală și aruncând în tunelul groazei pe milioanele de cetățeni din această țară". Polifonia caracteristică discursului politic românesc culminează cu un argotism: finalul textului condamnă vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa argotică. Originea verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu au nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent, sensul „a jefui, a fura", care se leagă foarte ușor de pradă și a prăda, părând să sugereze că verbul
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu au nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent, sensul „a jefui, a fura", care se leagă foarte ușor de pradă și a prăda, părând să sugereze că verbul este doar un dublet, format prin substituție de sufix sau direct de la pradă. Totuși, cea mai veche atestare a termenului (într-o listă publicată de V. Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Evident că au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul pradat). DEX (2009) înregistrează termenul a prădui ca argotic, cu origine necunoscută, cu sensurile „a schimba", „a denunța" și „a risipi, a cheltui". E foarte probabil ca verbul să fi fost apropiat mai târziu de pradă, căpătând astfel și sensul „a jefui" (prăduială, cu sensul „jaf", apare la Eugen Barbu, în Groapa). Vorbitorii polemizează, în spațiul virtual, pe această temă (de exemplu, în comentariile din ziare.com, 30
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
de exemplu, în comentariile din ziare.com, 30.10.2008): unii cunosc sensul argotic, alții sunt în stare să jure că a prădui este un cuvânt vechi, întâlnit în cronici. E, desigur, o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Gheorghe Grigurcu Reputat artist plastic, Val Gheorghiu e si un mester al verbului. Migălit pe fiecare centimetru pătrat, nuanțat fără preget, densificat, ciocănit aidoma unui obiect în mîi-nile unui orfevru, scrisul d-sale dă impresia unui lucru făcut, a unei empatii materializate. Poeta artifex își pune amprenta pe scurtele d-sale proze. Ele
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
standard, calcurile (care introduc construcții nereperate până atunci și adesea ambigue) pot fi însă mai supărătoare decât preluările lexicale neasimilate, tocmai pentru că se răspândesc foarte ușor. Am discutat cu câtva timp în urmă o construcție nouă - stranie în română - a verbului a oferta. Acesta (reprezentând, oricum, o inovație recentă, față de mai vechiul a oferi) apare cu sensul „a i se face o ofertă" și cu un subiect gramatical având rolul semantic de destinatar, într-o structură pseudo-tranzitivă imitată după engleză: „Diaconescu
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]