1,834 matches
-
și în alte academii din acestea, mameluci ai Cauzei. Ai Cauzei de culoarea epilepsiei, în care el credea cu tărie și, pe care, în trufia lui nemăsurată, se pregătea să o slujească neabătut și pe un timp mai îndelungat decât viețuiesc țestoasele marine. Soitarii Cauzei, căliții mameluci (activiști, sindicaliști, teroriști) trebuia să rupă nasul Occidentului, să tragă de urechi Europa, Asia, America, să apropie de viitor duhoarea crimei și să săvârșească miruirea groazei și disperării. Aducându-i în Carpați, pe banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fotoliul de piele, care-i ardea sub fundul strâns în blue-jeans, tânăra hipistă lansă, prima, o părere sinceră și democrată: O, domnule Profesor, noi credeam că ne veți spune pe îndelete o poveste de dragoste despre Canibala aia interesantă, care viețuiește între flori tropicale, despre Vânătorul sălbatec, descătușat, așa cum nu suntem noi, albii, de ipocrizii și de false pudori burgheze, despre fericirea extremă, întrevăzută prin fumul de canabis indica, despre orgii tribale ale negrilor, veritabile festinuri cu carne albă ale acestora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nici nu e posibilă o asemenea cunoaștere În vălmășagul și curgerea continuă a sute și sute de legi. - Ai dreptate, rosti gînditor. Mi-e milă de tine În profesiunea În care te afli. - Dar fără ea societatea n-ar putea viețui, s-ar naște haosul, adică dispariția. Din cauza asta aplicăm legile așa cum sunt. - Dar știi foarte bine că nu toate legile sunt bune; știi chiar precis că unele sunt rele. - Da, dar eu - noi toți cîți suntem - nu avem dreptul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Dacă e să fim drepți, ceva din suflul uniform și din dezinteresul major al acestor pagini - și al altora, mai degrabă nereușite - poate aminti de unele din poemele de început ale lui Ianuș. Nu la fel de legate de viața care se viețuiește, acestea pot părea imitații după cultură, litografii de atelier bine antifonat: "gata/ liftul mă ridică la et. 5/ tot aerul meu se ridică/ am să te uit// mă duc să mă fac barman la disco/ să arunc sticlele în sus
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
cale". ( V. Alecsandri- Malul Siretului) Rima este de mai multe feluri: - împerecheată în care versurile rimează două câte două: a Doină zic,doină suspin a Tot cu doina mă mai țin b Doină cânt, doină șoptesc, b Tot cu doina viețuiesc". ( Doina) - încrucișată în care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu al patrulea vers. a Se tânguiesc b Tălăngi pe căi a Și neguri cresc b Din negre văi". (Șt. O. Iosif) - îmbrățișată în care primul vers
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
neștiutoare? După câte știm din trecut și vedem azi, nu. Va rămânea într-adevăr un tezaur în urma generațiilor, însă totuși, omul armei si acela al vicleșugului, ostașul și diplomatul, vor însemna mai mult în vremea lor, vor fi mai mult viețuind decât pictorul Rafael sau muzicantul Mozart sau astronomul Newton. De aceea, la ademenirea muzicei cerești, Faust răspuude: "Aud solia, dar îmi lipsește credința în ea! Vin zile de înviere și trec. Ici se salută oamenii cu "Surrexit! Verc Surrexit! ", dincoace
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
articol inspirat de indignare și de pericolul iminent. Articolul e aspru, s-ar putea zice provocător, ca și notița din "Pester Journal" care l-a inspirat. Dar, după cum zice chiar "Telegraful", manoperile sunt vechi și poporul român de atâtea veacuri viețuiește neclintit păstrîndu-și limba și moravurile. Cât pentru acele "așchii uscate", gata a-și renega limba și naționalitatea, să nu îi plângem, ci din contră, asemenea spartanilor, să ne îmbrăcăm eu haine de sărbătoare, căci am scăpat de Pausania. Reacțiunea nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
luase locul celei sufocante, care la rândul ei să dispară după un timp- și să vie alta. Se instala, adică, între noi o anume nepăsare variabilă, asemeni zilelor și anotimpurilor, sentiment, cred, comun tuturor oamenilor, căci altfel n-am putea viețui cu cineva în aceeași casă, atâția amar de ani, cât durează o căsnicie activă (bătrînețea e sfârșitul ei...) Dar asta și din pricină că la facultate începu să se întîmple ceva, evenimente senzaționale, care mă surprinseră și mă aruncară într-o stare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care în trecut au fost prinse laolaltă în regatul Daciei. De asemenea, Budai-Deleanu arată unitatea etnică a românilor, singularitatea unui aceluiași popor răsfirat pe toată suprafața vechii Dacii. Mai mult, este invocată unitatea de destin istoric, întrucât populația care a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gospodăresc, utilități, facilități gospodărești, Îmbrăcăminte, produse alimentare etc., toate pe bază de componente chimice. A condus În schimb la apariția unor serioase probleme de poluare și modificări de ecosistem, atât În ceea ce privește ecosistemul individual, cât și ecosistemul ambiental În care omul viețuiește, pentru că printre altele produsele chimice au o perioadă de remanență În mediu extrem de lungă. 3. posibilitățile tehnice ale medicinii de urgență În materie de resuscitare, protezare respiratorie, suport vital bazal, avansat și prelungit, fac ca limitele dintre viață și nonviață
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediocrități ci elite, pentru că „Un stat valorează cât nivelul la care a ajuns universitățile sale”. Decăderea facultății de medicină În timpul său o pune pe seama profesorilor, pentru că spiritul de clientelă mergea Înaintea celui de catedră. „Nu poți preda știința dacă nu viețuiești În ea” afirma el cu privire la „vânturătorii de știință și pitrocitarii cunoștințelor altora”. În aceeași ordine de idei mi-aș permite să citez aserțiunea marelui dascăl și om de știință Nicolae C. Paulescu care spunea «profesorul trebuie să cântărească toate cuvintele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
când alimentația se individualizează ca parte din ecuația dezvoltării comunităților umane, cu impact somatic, comportamental și demografic În evoluția acestora. Se poate vorbi de o tipologie a populațiilor În strânsă legătură cu tipul de alimentație și zona geoclimatică În care viețuiesc. etapa a III-a secolele XVI - XIX, Începe odată cu marile descoperiri geografice care deschid calea introducerii și aclimatizării unor noi culturi Între care; cartoful, porumbul, floarea soarelui, soia și mazărea. Extrem de repede aceste noi culturi vor revoluționa agricultura și implicit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
trăiesc În diverse zone geografice ale planetei noastre; polare ecuatoriale, asiatice, sud americane, nordice, care desigur se asociază caracteristicilor antropomorfice ale populațiilor respective. Alimentația În spațiul românesc Adaptarea ancestrală a colectivităților umane la posibilitățile alimentare ale zonei geoclimatice În care viețuiesc nu a ocolit nici populațiile din spațiul românesc. Date destul de sumare ne vin din descoperirile arheologice și din cercetarea folclorului, Încât o istorie completă și corectă este dificil de realizat. Ceea ce se poate spune cu siguranță este că procurarea celor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizarea profilului omului frumos. A treia ipostază este aceea a moralității care subsumează atitudinea și comportamentul omului În ambientul său imediat sau mai larg (comunitatea), funcție de care va depinde modul cum va reuși să se integreze În mediul În care viețuiește. De fapt moralitatea este aspectul care definește cel mai bine personalitatea umană. Moralitatea În fapt are la bază pornirile instinctual-afective care țin de creierul instinctv (arhaic) care conservă instinctele de bază a oricărei ființe viețuitoare (nutriția, funcțiile de relație și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a vârstnicului În contextul În care trăiește. Pe cale de consecință este de așteptat ca și la nivel psihologic să se Înregistreze așa zisa vârstă de regresiune psihică În cadrul căreia se observă un declin În ceea ce privește adaptarea la mediul În care vârstnicul viețuiește. Pe lângă scăderea acurateței percepției și reacției la stimulii din mediul Înconjurător, apar o serie de procese psihice particulare, neîntâlnite până atunci, care ar putea fi sistematizate În felul următor: degradarea senzorială are la origine modificări organice ce afectează În mod
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
persoanei cu dizabilitate, continuând astfel ceea ce a sădit familia și a clădit școala. Este zona În care persoana În cauză se realizează, se Împlinește În raport cu sine și cu societatea. Dacă aspirațiile individuale se regăsesc În contextul social În care dizabilul viețuiește, imaginea de sine a acestuia este una pozitivă cu creșterea capacității de integrare socială, ceea ce până la urmă Înseamnă atingerea scopului educativ și formativ. Sub acest aspect capitolul al IV-lea intitulat „Studiu asupra situației concrete din teritoriu (județul Vaslui)” ne
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
constitui oricând În sursă de conflict, atât În familie cât și oriunde În societate, conducând aproape invariabil la violență. Fac din nou mențiunea că aceste devieri nu se Întâlnesc decât la om și nicidecum În lumea animalelor care, fără excepție viețuiesc sub imperiul instinctelor, aspect sub care ne oferă exemple de-a dreptul minunate. Așa de exemplu coabitarea (instinctul de reproducere) este unică și definitivă la păsări - moartea unuia dintre parteneri este urmată imediat de dispariția celuilalt, violarea unui perimetru pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
demografiei metode specifice de studiu și prognoză. Mai mult, prin studii retrospective s-a putut aprecia, cu aproximație bine Înțeles, evoluția numerică a populației pe o perioadă de 600.000 de ani de când homo sapiens sapiens și apoi homo habilis viețuiește de-a lungul a 20.000 de generații cât se consideră că a Însemnat parcursul existenței omului În istoria planetei. Studii retrospective de referință aparținând lui W.F. Willcox, A.M. Cass-Saunders, Annabelle Desmond și Durand (citați de Trebici), luate În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediul de viață și resursele acestuia, care realizau acele constrângeri obiective ce influențau decisiv evoluția demografică. Clima, de exemplu, limita extinderea așezărilor umane În zonele care permiteau supraviețuirea, iar extensia numerică a populației era determinată de spațiul efectiv În care viețuia și depindea de resursele acestuia. Vechiul regim demografic parcurge o lungă perioadă istorică (aproximativ 600000 ani) la Începuturile căruia existența era determinată de ceea ce natura oferea (vânătoarea și culesul), etapă În care pentru a subzista omul avea nevoie de un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
echilibru a fost Întotdeauna precar și nu a durat decât până În momentul când un nou ciclu negativ se instala. Se poate spune că soarta omului depindea de echilibrul dintre forțele represive (totalitatea riscurilor și pericolelor din mediul În care omul viețuia) și forțele preventive pe care omul a trebuit să le creeze Începând cu: alegerea locului unde să viețuiască, locuință, vestimentație, alimentație, mijloace de securitate individuală sau colectivă. Toate acestea l-au făcut pe om să treacă de la un comportament inconștient
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
instala. Se poate spune că soarta omului depindea de echilibrul dintre forțele represive (totalitatea riscurilor și pericolelor din mediul În care omul viețuia) și forțele preventive pe care omul a trebuit să le creeze Începând cu: alegerea locului unde să viețuiască, locuință, vestimentație, alimentație, mijloace de securitate individuală sau colectivă. Toate acestea l-au făcut pe om să treacă de la un comportament inconștient, În care dominantă era componenta biologică, la un comportament eficient În care dominantă este rațiunea, dar care a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a dedicat poemul, și pe care îl evocă în partea a treia, partea finală a poemului. Partea a doua, la fel de memorabilă ca prima, marchează o lărgire considerabilă a perspectivei: de la imaginea "celor mai bune minți" și contextele marginale în care viețuiesc, poemul evoluează spre o perspectivă panoramică a unei realități monstruoase, sinistre, dominată de Moloch, pe care America materialistă pare să îl preamărească. În anii șaizeci, Ginsberg devine una din figurile iconice ale contraculturii (vezi COUNTERCULTURE), invitând la continuarea pașnică a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
alte popoare ortodoxe. În paginile acesteia, ni se predă o mare lecție de răbdare În suferință. Din ea mai Învățăm să nu ne mirăm, nici să ne tulburăm atunci când Îl vedem În suferință pe cel drept. „În Muntele Nitriei a viețuit optzeci de ani un bărbat numit Veniamin, nevoindu‑se la culme. El s‑a Învrednicit de darul vindecărilor. Oricine peste care Își punea mâna sau Îi dădea untdelemn după ce‑l binecuvânta, se izbăvea de orice boală. Acest om, Învredni‑ cit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
boala lui grea, mi‑a zis : «Chinuit de astfel de boală, eu mi‑am adus aminte de amarul ceas al morții. Această amintire ar fi fost străină de mine dacă trupul meu ar fi fost sănătosă”189. Un alt frate viețuia singur la o mănăstire din pustie, iar rugăciunea sa era totdeauna după cum urmează : „Doamne, n‑am frică de tine (În sensul că n‑a dobândit În mod deplin frica de Dumnezeu - n.n.) ... știu că este cu neputință să Cum se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vor Împărtăși Într‑o zi de slava Sa cerească și Își conformează Întreaga viață după preceptele evanghelice. Într‑una din convorbirile sale duhovnicești, Mitropolitul grec Atanasie din Lemesos povestește un mic episod din viața sa. Se afla la mănăstirea unde viețuia și cuviosul părinte grec Iacov Tsalikis (1920‑1991). Acolo s‑a Întâlnit cu o femeie care avea o Încercare mare În familia ei. Plângea dinaintea părintelui Iacov și‑i cerea să se roage pentru ea. „Îmi aduc aminte - precizează cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]