1,300 matches
-
din repertoriul shakesepearian, regizorul Alexa Visarion îmbină două feluri de a sintetiza și reprezenta temele fundamentale ale existenței, într-o poveste care vorbește despre teatrul din spatele cortinei, teatrul de dincolo de scenă sau spectacol, teatrul ca formă a viului și-a viețuirii. Ca și cum, pentru scurt timp, cineva ar dezvălui toate secretele acestei arte, toate frământările ei și ar invita la privit, pe gaura cheii, în culisele sufletului fabricanților de iluzii, ale meșterilor jongleuri cu visul și cu realitatea, aplaudați, apreciați, huliți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și curajoși din provincie, iau calea Occidentului și, scoțînd capul deasupra nivelului mediu, atrag atenția și se realizează, iar, prin număr, se constituie într-o sui generis Uniune a Artiștilor Plastici, fără statut, fără cotizație, dar fericită în benevola ei viețuire. Albumul tipărit de Ionel Jianu, acum aproape zece ani, este o alternativă, nu neapărat ideală, dar demnă, la puzderia celor confecționate în țară și făcînd rabat tocmai la moralitatea creatorului. Sindromul schizofrenic, de care cei plecați s-au desprins, continuă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în topografia terestră religioasă, în cea laică își află corespondentul în imaginea palatului și a curții regale. Totuși, ecclesia este cea care ghidează și supune dogmei atât regalitatea, cât și viața publică, atât comunitatea în ansamblul ei și spațiul de viețuire în comun, cât și individul și spațiul lui privat. Dacă planul unei case, indiferent de mărime și importanță, răspunde doar unor condiționări strict materiale și sociale, sărbătorile religioase, codul alimentar (legat de post), programul de muncă și viața spirituală a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și alta. Timpul își pierde relevanța, deși rapelul la date se face permanent. O specie aparte de falsă u-cronie care, pe măsură ce "filmografia" se amplifică, devine și o u-topie inversă, decăzută, o lume a întorsăturilor de destin, firești în logica unei "viețuiri" ținute sub lupă de medievist, ca și a imaginii ei, aparent spontane, naturale, atent regizate însă de pseudo-cameraman. Vocea acestui "autor în spațiul din text", în toate cele patru cărți ale sale de istoria mentalităților din ultimii ani − O istorie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin acte de rostire și gândire, prin făptuiri, într-o măsură mai potrivită decât cele desprinse din logos-ul formal? În cercetarea care urmează, este vizată șansa de a căpăta răspunsuri și la aceste întrebări. Ceea ce se află în orizontul viețuirii omenești, la un moment dat, este autorizat din perspectiva convențiilor formale instituite de gândirea autonomizată. Faptul că aceste convenții sunt luate drept elemente a priori ale constituirii oricărui gând, ale constituției oricărei rostiri sau făptuiri, pare a fi mai degrabă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de altă natură decât cele formale, sau care ar pretinde o "necesitate" structurală (gândirii) mai degrabă decât o simplă posibilitate de a fi a gândirii înseși. Dar problema acum ar fi următoarea: dacă știm cum ne raportăm la elementele orizontului viețuirii omenești, care este dominat de "tradiția eficace", aceea care atrage într-o anumită măsură atenția "contemporanilor" din orice moment al istoriei gândirii, aceștia, la rândul lor, socotind tradiția eficace semnificativă pentru "viața" lor, nu înseamnă nicidecum că știm și cum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istorică", fiindcă tocmai această știință a proclamat preeminența gândirii autonome pentru orice fapt uman (care accede la un sens), altfel spus, prioritatea faptului-de-a-fi-formal al gândirii, și tot ea a extins această valabilitate, inițial particulară, la tot ce ține de orizontul viețuirii omenești. După cum se vede, ceea ce numim "filosofie" (mai bine zis, "istorie a filosofiei") va constitui, în primă instanță, universul de discurs (logica aflându-se și ea în acest univers). Condiționările judicativului constitutiv vor fi dezvăluite în privința rostului lor filosofic. În
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Reglementările analitice și dialectice, socotite expresii ale dictaturii judicativului, reprezintă și ele "obiect de critică" pentru demersul acestei lucrări. Și nu doar în măsura în care operează în interiorul filosofiei, ci în genere, adică extins la toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
public", din ce în ce mai larg de-a lungul istoriei, fenomene precum: publicizarea, massificarea, plebeizarea. Sensul ultim pe care îl capătă toate aceste fenomene corespunde asigurării dominației unei părți a însuși spațiului public, asupra celorlalte părți, și ridicării la nivel de excelență a viețuirii umane în orizontul gospodăririi lucrurilor în vederea administrării nevoilor, fapt care nu neagă, ci, dimpotrivă, pretinde "imaginarea" (constituirea imaginativă) a unui dincolo de acest orizont. Desigur, în contextul de față trebuie să ne limităm la indicarea formală a acestor fenomene, descinse prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
provoca această trecere, veritabilă schimbare de statut ființial; totuși, nu este vorba aici decât despre atașarea, prin discurs, la semnul prin care apare un lucru public în conștiința oamenilor, a unor semnificații tot publice, dar în acord cu exigențele corespunzătoare viețuirii omenești în orizontul gospodăririi lucrurilor în vederea administrării nevoilor. Simbolurile nereflexive pot fi ușor descoperite, astăzi, în cele mai diverse forme de exprimare publică (de tipul ideologiei); iată câteva, cu bună știință adunate din cât mai multe segmente ale spațiului public
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
erau prezente, în formele mai vechi ale ideologiei, dar nu ele constituiau temeiul, ci doar cele "naturale". Lista lungă a simbolurilor nereflexive, precum și coincidența nominală dintre acestea și anumite ființări veritabile, care se află în mod "natural" în orizonturile de viețuire omenească, în unitățile de viață umană, pot conduce către confuzii în privința conținutului ideologiei ca ipostază desăvârșită a dictaturii judicativului și conținuturile celorlalte ipostaze ale acesteia, logica, filosofia, știința. Dar ieșim din confuzie pe o anumită cale: cercetând modalitățile proprii gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după normele unei unități de viață pe care istoria a îngăduit-o la un moment dat chiar ca fenomen public desigur, foarte limitat în "publicitatea" sa lăuntrică -, dar pe care a trecut-o, între timp, într-un orizont secund de viețuire omenească, față de cel propriu-zis public, și care tocmai de aceea poate fi reactivată tot public: este vorba despre învățământul filosofic esoteric din Antichitate și din vremuri mai apropiate de noi. Tăcerea "publică" a inițiaților este semn al gândirii. Cum bine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și de mângâiere a suferinței bolnavilor Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" din Iași. Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile îndepărtate fiind o regiune profund împădurită, acoperită de desișul codrilor, ceea ce a creat condiții optime apariției și viețuirii aici a unei vestite crescătorii de șoimi (păsări râvnite de înalta Poartă Otomană, pe care Domnii Moldovei erau obligați să le dea anual ca tribut turcilor), Mănăstirea Socola a luat ființă printr-un nucleu de maici, supranumite "didascălele", fiind selectate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
actoricești, pe talent și bun exercițiu scenic. Ieșită la rampa cea mică a studioului "Teofil Vîlcu", reprezentația are gravitate, umor cu măsură și idei de bună așezare în spațiul teatrului de cameră. Aluziile politice, ca țși stereotipia de loc al viețuirii și de vestimentație vetustă, trimit la un trecut apropiat, de care ne despărțim cu greu. Un spectacol de văzut și de auzit, pentru minte și inimă. Sorina Bălănescu MAȘINA DE VÎNT premieră absolută Teatrul Național "Vasile Alecsandri" și-a propus
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sine glasul și simțirea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în PSB, vol. 57, p. 837) „... am fost învățați să ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și acum spune: Să-i facem lui ajutor asemenea lui. Amândouă cuvintele au multă greutate; și cuvântul ajutor, și cuvântul asemenea lui. Nu vreau ca omul să fie singur, spune Dumnezeu, ci vreau să aibă oarecare mângâiere din această împreună viețuire; și nu vreau numai atâta, ci trebuie să-i dau și ajutor asemenea lui, vorbind de femeie. De aceea a spus: Să-i facem lui ajutor și a adăugat: asemenea lui, ca nu cumva când vezi că sunt aduse îndată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ci-și acoperă cu aripile fețele, arătându-ne minunea, pe Care Îl laudă necontenit îngerii, arhanghelii și miile de mii de îngeri; Acesta, pentru noi și mântuirea noastră, a primit să Se facă om, ne-a deschis calea unei îmbunătățite viețuiri și ne-a dat o învățătură îndestulătoare prin tot ce a făcut în trupul pe care l-a luat. Ce cuvânt de apărare ne mai rămâne, deci, când după ce s-au făcut atâtea pentru mântuirea noastră, noi ne pierdem vremea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Aur, Omilii la Matei, omilia LXXVI, V, în PSB, vol. 23, p. 870) „Mai întâi îi va despărți și-i va face cunoscuți după locul în care stau: la dreapta și la stânga; apoi și după nume va arăta felul de viețuire a fiecăruia, că pe unii îi numește țapi, iar pe alții oi. Îi numește pe unii țapi, ca să arate că sunt fără de rod; că țapii n-aduc nici un rod; pe alții îi numește oi, din pricina câștigului mare adus de oi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Marin, 10, în PSB, vol. 81, p. 187) „Și dincolo de viețuirea și mărturisirea fericită de aici, Se va dărui pe El Însuși ca moștenire și odihnă și mai fericită”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 8, în PSB, vol. 81, p. 250-251) „Împărăția cerurilor a fost pregătită pentru noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
laudă la cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 386) „... ce cuvânt putea-va înfățișa pe cele de după aceea: plăcerea, folosul, bucuria împreunei viețuiri cu Hristos? Da! Nu-i cu putință să spui cât e de mare plăcerea, cât e de mare câștigul ce-l are un suflet întors la noblețea lui, care poate vedea cu îndrăznire pe Stăpânul. Nu se bucură numai de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
slava adusă lui Dumnezeu cel care poate să explice în ce chip a fost creat universul și cum se menține, datorită purtării de grijă a lui Dumnezeu, care se întinde până la cele mai mici existențe, și în ce chip, după viețuirea de aici, vor veni toate la judecată; cel care poate, cu gânduri limpezi și neamestecate, să contemple fiecare existență în parte, care, după ce însuși a contemplat toate, poate vorbi și altora despre bunătatea lui Dumnezeu și despre judecata Lui cea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unii erau înțelepți chiar înainte de a fi primit darul proorociei și inspirația divină, ca unii care au fost aleși de Providența dumnezeiască spre a primi Duh dumnezeiesc și a mijloci descoperirile și proorociile ce li se împărtășiseră pe temeiul unei viețuiri pilduitor de statornice și de neîntrecute, precum și a unei libertăți și stăruințe neclintite în fața primejdiilor și chiar a morții 93. De altfel și cugetul ne-o spune că așa trebuia să fie niște prooroci ai Dumnezeului Celui mai presus de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 746) „Iar prin viața veșnică nu înțelegem o mare durată temporală, de care se vor împărtăși toți după înviere, buni și răi, ci viețuirea în fericire. Putem înțelege prin viața veșnică și binecuvântarea tainică prin care Hristos ne sădește viața Lui, prin împărtășirea de trupul Său, dată credincioșilor, după spusa: Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică (In. 6
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 427 pp. 26. „Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre rugăciune. Despre viețuirea după Dumnezeu”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, 377 pp. 27. „Omilii și cuvântări despre educația copiilor”, Traducere din limba greacă de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]