2,229 matches
-
de al treilea pseudoreportaj, dedicat celui de al 5-lea simpozion de plante medicinale, de la PiatraNeamț, la care am ajuns, cu limba pe umăr, direct din Timișoara. Omul nu e sănătos tot timpul; nici alte viețuitoare. Și dacă am spus “viețuitoare”, e clar că trebuie să includem deopotrivă animale și plante. Și atunci se tratează. Planta n’are Încotro: neavând pe cine mânca, se bazează pe propria “persoană”. Animalul Înghite o plantă potrivită. Adică exploatează faptul că natura a pus la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mulțime de organisme monocelulare, care sunt de fapt principalul partener al plantei: bacterii, ciuperci, protozoare. Exemplul unui hectar de grâu dă o imagine a vieții solului: la 9,5 tone de rădăcini, există aproape tot atâtea, adică 8 tone, de viețuitoare. Sunt heterotrofele, adică acele organisme nevoite să apeleze la energia fixată sub formă chimică de către plante și care posedă și ele arma chimică. Aș putea spune că, mai vechi fiind, au inventat-o. Pe lângă faptul că heterotrofele au dispus de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Iar acest din urmă aspect explică de ce ele, monocotiledonatele, adică ultima expresie a evoluției vegetale, trăiesc În medii “evoluate”, de fapt finale ale evoluției lor, cum sunt bălțile și, paradoxal, terenul agricol, nimic altceva, prin chiar humusul, decât “reziduurile” altor viețuitoare, un fel de poluare non-umană. Asta a obligat plantele la o grijă tot mai mare, pe parcursul evoluției, pentru soarta urmașilor; adică greul drum de la potențialitate - celula primordială a unui nou organism, zigotul - la manifestarea Vieții - planta matură. De la primele plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1996, ora 12,44 77. Entropizarea, efectul evoluției Viața e o necesitate. Argumente? Inclusiv faptul că noi nu suntem decât câte un sac umplut cu atomi, cel puțin calitativ identici cu restul planetei și, desigur Încă “ceva”. Ca și celelalte viețuitoare, cu deosebiri de nuanță În ceea ce privește acel “ceva”. Zică cine ce vrea, căci problema acelui “ceva” nu va putea fi probabil niciodată tranșată, dar el e În primul rând ordine, informație, adică negentropie. Cel puțin ca aspect general. Iar ordinea are
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
epurare, iar ceea ce ajunge de la el, ca aluviuni, În Deltă e solul curat, produs de biocenoza luncii și pe care apa râului Îl sapă și cară. Mi s’ar putea replica că putem construi stații de epurare. Perfect. Numai că viețuitoarele lucrează conștiincios, iar omul face prea adesea erori, vrute și nevrute. Mai mult, căci epurarea cere multă energie, plantele folosesc energia nepoluantă a Soarelui, iar omul una produsă undeva, evident poluând, chiar mai mult decât epurează folosind acea energie. Chiar și o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se datorează și acelei diferențe dintre marea noastră internă și cea adevărată. E o “biciuire”, un șoc care, chiar neconștientizat, ne scoate din letargie sau din Împăcarea cu starea, silindune la luptă. A lupta cu orice, până atunci când și noi, viețuitoare terestre ajungem, paradoxal, spre veșnică odihnă, tot În mare. Pare ciudat? O facem totuși, chiar dacă mai târziu, laolaltă cu tot ceea ce este mobilizat din uscat, entropizat deci, de activitatea Vieții biotice și abiotice. Iar acolo, În mare, substanța ce ne-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
muntelui e subminată de entropia din jur. Acest dinte Îl roade mereu și asta poate n’ar fi mare lucru, ca efect al naturii și cu rostul ei, dacă n’ar fi amplificată de om, prin activitatea sa, nu ca viețuitoare, ci ca un consumator de luxuri, adică de exces. Muntele e sfredelit de omul cei caută prin măruntaie după minereuri. Pentru ce? Uneori de nevoie, dar mai mult pentru a-și ostoi nevoi nu prea firești: prea multele milioane de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Între nivelurile trofice se transmite cam 10% din energia nivelului inferior. În paranteză fie spus, plantele sunt cele mai risipitoare căci, din energia primită de la Soare, nu fixează 10% ci doar vreo 2-3 procente. Rezultă astfel o reprezentare a tuturor viețuitoarelor și mai ales una optimă. În general, animalele sunt strict specializate trofic, deci fără șanse de a scăpa, prin apelul la altă hrană, de sub controlul populațional exercitat de oferta de hrană a ecosistemului. E drept, există printre animale și omnivori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Vecernie, Părintele Casian ne-a invitat să vedem un film egiptean consacrat Sfântului Pavel Tebanul, pustnicul născut În anul 227 și care a trăit 114 ani, dintre care 90 i-a petrecut În pustie, fără să Întâlnească pe cineva, În afară de viețuitoarele din preajmă și de Îngerii trimiși de Dumnezeu. După atâta amar de vreme, Întâlnirea finală cu Sfântul Antonie, care l-a și Îngropat, ajutat de doi lei, a prilejuit, de fapt, o cunoaștere de ambele părți, atât viața primului, cât
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Pentru prima oară s-a creat precedentul definirii unor specii și clase. Ceea ce e bine. Și pentru media e bine, deoarece nu trebuie să mai aibă complexe. Dacă un senator zice despre alt senator că e un bou, Parlamentul e viețuitoarea cea mai îndreptățită să cunoască adevărul. Și să scutească presa și televiziunea de corvoada unor adresări imprecise, mincinoase și lirice, de tipul „domnul deputat“, „domnul senator“ sau „domnul ministru“. Dacă e șacal, să i se spună entității la modul propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sunt animale sigure? Te poți bizui pe ele? Dacă le vine ideea să nu mai fie sedentare? Dacă le pălește, ca pe oameni, vreun dor de ducă? Ideea de a da soarta - fie și a unor eschimoși - pe mâna unor viețuitoare care nu știi ce hram poartă și ce idei le joacă-n cap e singura care mă enervează în povestea asta cu bombardierul căzut tam-nisam în deșertul arctic”. Joc de câtva timp - cu puțina imaginație care-mi este proprie - la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
juninci, patru cai douăzeci și opt oi, patru porci, cinci stupi, treizeci și una de clăi de grâu și de secară, douăzeci de clăi de ovăz, nouăsprezece clăi de mei, șaisprezece clăi de cânepă și terenurile necesare producției vegetale pentru întreținerea tuturor viețuitoarelor din sesiune. Este impus la contribuția militară la 2 florini și 52 creițari. Situație bună mai avea și Alde Timur și Toader Onea, dar nu ca Micloș Onea. Printre cei mai sărmani se numărau Oprea Olar și Opre Roman, deși
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
L), Păianjenul cu cruce (Epeira diadema L.), Căpușa (Ixodes ricinus L.) Crustaceele sunt reprezentate de prea bine cunoscutul Rac (Astacus fluviatilis Rond.). Și vom încheia cu viermii anelizi, viețuitoare dizgrațioase dar foarte de folositoare nu numai omului ci aproape tuturor viețuitoarelor atât celor din regnul animal cât și din cel vegetal Râma (lumbricus agricola Hoffm. și lumbricus terestris) care afânează pământul, dând posibilitate multor alte ființe să se dezvolte. Mai cunoaștem Lipitorile (Aulastomum gulo Moq Tand. și Hirudo medicinalis L). În
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mie de ani, pasărea e obosita de timp și Însetată de dragoste. Ea Își pregătește rugul cum și-ar pregăti o mireasă patul de nuntă. Strînge crengi uscate cum ar strînge flori. O liniște Încremenită plutește atunci În deșert. Toate viețuitoarele Își opresc răsuflarea. Soarele aprinde rugul. Moare pasărea Phoenix! Moare sau renaște? Un fir de fum se ridică și un țipăt. E un țipăt de moarte? Sau un țipăt de naștere? Acum focul Învăluie totul. Rugul e În același timp
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
dulce, murdărind-o din ce in ce mai mult. Ne și întrebăm: va deveni oare apă potabilă de pe suprafață globului un produs mai prețios, mai scump decât vinul ? Oceanul, mediul pe care-l considerăm infinit, căruia-i atribuiam virtuți regeneratoare inepuizabile, este la fel de poluat; viețuitoarele lui sunt amenințate, deoarece peliculele de petrol îi inhiba rolul de reglator al echilibrelor chimice de suprafață, iar deșeurile toxice se acumulează în el cu mult peste nivelurile admise. Despădurirea necontrolată și eroziunea solului amplifica frecvență și amplitudinea inundațiilor, ceea ce
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acord ca să nu mai amân legământul sfânt , pe care urma sa-l fac cu El. Am citit apoi în Geneza 9: 12-17: “Și Dumnezeu a zis: “Iată semnul legământului pe care-l fac între Mine și voi, și între toate viețuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci: curcubeul Meu, pe care l-am așezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine si pământ. Când voi strânge nori deasupra pamântului, curcubeul se va
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine si pământ. Când voi strânge nori deasupra pamântului, curcubeul se va arăta în nor; și Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi, și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură...” Și eu sunt o făptură a acestui pământ. Acum mă frământam cum sa-l anunț pe soțul meu de ce am făcut, precum și pe copii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
alții în haine civile, dar purtând arme. Spuneau localnicilor că până în seară sar putea să apară tancurile rusești iar coloanele lor se retrag pe alte poziții, ce le va hotărî comandamentul militar. Spre seară era o liniște adâncă, parcă toate viețuitoarele așteptau încordate să afle ce se întâmplă. „Noi copiii, continuă Maricica Gheorghiu, ne-am adunat în jurul părinților, ca puii lângă cloșcă iar mama l-a legat pe tata cu un prosop la cap, auzise că rușii se tem de boli
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
într-o lume mai bună la vârsta de doar 47 de ani! Insula lui Robinson este astăzi punct de atracție turistică, deținând un aeroport și fiind declarată în 1978 de UNESCO, datorită vegetației bogate și interesante și speciilor rare de viețuitoare, "Rezervație a biosferei"! În 1981, aveam să fiu delegat să reprezint România la reuniunea Comisiei economice a ONU pentru America Latină, ce avea loc la Montevideo. Comisia (CEPAL) își avea sediul la Santiago și cu secretarul general al acesteia, Enrique Iglesias
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și Ioan Borcea. Hidrobiolog de seamă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
caz, ca oamenii tăi, de suferința lor. Știi câți oameni trăiesc astăzi pe pământ? — Statistic? mă mirai eu. — Vreo șase miliarde, mă informă el, fără a mai aștepta răspunsul meu. O cifră ridicolă pe lângă zecile, poate sutele de miliarde de viețuitoare, pești, păsări, dobitoace... și toate suferă fără vină, căci toate sunt neprihănite... Oceanul, ce e oare oceanul dacă nu un uriaș cazan în care fierbe suferința? Sau pădurea, jungla... Când oamenii se supără unii pe alții compară societatea celorlalți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poetul o slăvea, dar pe care o considera, în comparație cu engleza, o limbă specifică unui anumit caracter ce îi era profund străin. Ceea ce-mi place la Heany este prezența naturii (fiind fiu de țăran), magia tuturor elementelor, inclusiv viața tuturor viețuitoarelor, în gândirea cognitivă a poetului care este. Ca de obicei, se aleargă cu limba scoasă după informații despre viața și creația poetului, se caută „motive” pentru faptul că a fost ales, ca și cum faptul de a fi poet împlinit n-ar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
rămâneau în bugetul școlilor. Nemulțumirile curgeau din toate părțile și nimeni nu voia să primească decât jumătate din cantitatea repartizată. Pentru un gram de sămânță era necesară o cantitate foarte mare de frunză de dud, hrana de bază a micilor viețuitoare, și de o cameră aerisită, spațioasă și foarte curată. În primul an nu am știut ce înseamnă un gram de sămânță. După ce am împărțit sămânța, profitând de neștiința mea, unii au luat mai puține grame astfel încât „m-am pricopsit” cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
într-o lume mai bună la vârsta de doar 47 de ani! Insula lui Robinson este astăzi punct de atracție turistică, deținând un aeroport și fiind declarată în 1978 de UNESCO, datorită vegetației bogate și interesante și speciilor rare de viețuitoare, "Rezervație a biosferei"! În 1981, aveam să fiu delegat să reprezint România la reuniunea Comisiei economice a ONU pentru America Latină, ce avea loc la Montevideo. Comisia (CEPAL) își avea sediul la Santiago și cu secretarul general al acesteia, Enrique Iglesias
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se resemnează afurisind hoții în biserică. Sub anumite aspecte viața lor este mai bună decât a celor din mahalaua urbană: au lapte de la vaca proprie, ceva brânză, au legume, porumb și grâu, ouă, unul sau porc-doi. Își petrec viața hrănind viețuitoarele cu care se vor hrăni. Mai fac un cumul de pensii CAP și de urmaș, nu plătesc impozite pe venit și nici pe proprietate agricolă. În afara TVA-ului pe produse nealimentare, țăranii practic nu sunt contribuabili. Concetățenii noștri săraci își
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]