12,368 matches
-
pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul Oprii (acolo era o vie și niște cireși cu cireșe amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă nu are
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai sunt câteva nume de locuri care sunt legate de vechea practică de defrișare și de cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie (La), apoi sunt denumirile unor trupuri de moșie care au aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pilele și traficul de influență!) partea sa de moșie din Runcu (Filipeni - n.a.) la 22 septembrie 1661. Un diac local, Vârlan, scrie în Filipeni, la 9 iunie 1665 „ca să se știe” despre Necula și soția sa Paraschiva care vând o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românesc din Moldova, trecut apoi și în dreptul scris. Potrivit unui zapis de danie, încheiat la Focșani, la 20 aprilie 1692, prin care Anghelușa, fiica vameșului Dumitru, soția lui Simion neguțătorul, dăruiește lui Manolache Ruset satul Filipeni, cu siliștea, moara, heleșteul, viile, țarina, partea de pădure și cu tot venitul, lasă să se înțeleagă că noul proprietar este singur stăpân, deși nu știm cum a ajuns Anghelușa stăpâna satului Filipeni, deoarece nu e amintită în actele de vânzare -cumpărare. Conținutul documentului amintit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesității, dar și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit partea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zapis de mă[r]turie. și mai pe mare credință ne-am pus și pecețile într-acest zapis.” Anul 7150 [1641] luna septembrie 15 zile. * 1665 (7173) iunie 9 Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea Pătrașcu o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. „Adică eu, Necula și cu femeia mea cu Paraschiva scriu și mărturisescu cu acestu zapis al mieu, cum am vîndutu o vie dumisale logofătului al treilea lui Pătrașco din sat din Hilipeni și mi-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
14 galbeni. „Adică eu, Necula și cu femeia mea cu Paraschiva scriu și mărturisescu cu acestu zapis al mieu, cum am vîndutu o vie dumisale logofătului al treilea lui Pătrașco din sat din Hilipeni și mi-au dat dumnealui pe vie paisprezece galbini. și am vîndut-o dumisale de a mea bunăvoie de nimeni silit,nici asuprit, ci a mea bunăvoie. și la tocmiala noastră au fostu Neculai din Hilipeni și Ion Jona și Constantin Cepoi și Iurașco Vlașca și Sîrghie ficiorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne-am pus și pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit, să se știe.” în Hilipeni anul 7173 [1665] iunie 9 zile. * 1665 [7173] martie 17 Cîrstina Platoneasa și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dregătorii: căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
averea ce avem astăzi atât în inutul Bacăului, cât și în ținutul Tecuciului și târgul Bacăului, casele cu locul lor din acest târg după stăpânirea de față, asemenea și celelalte locuri atât cu bezmăn, cât și pe locă gospod, precum și via de la Barați, acestea fiind toată averea din care cea mai mare parte este a soției mele, de aceea în bună înțelegere cu dumneaei, precum mai sus s-a pomenit, regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se plătească datoria de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Paris de statul român, unde, alături de alți fruntași ai românilor, face propagandă în favoarea României, pe lângă marile puteri. Cât timp a stat la Paris, n-au fost plătite la bancă nici ratele, nici dobânzile. Creditorii scot moșia, cu pădurea, casa, via, cu tot ce era inventar și tot ce era bun de vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000 lei pământul, pădurea, acareturile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai important dar primit de Gh. Postoi de la Daniel Justet a fost de ordin spiritual cultural: discuții, cărți, îndemnuri, sfaturi în urma cărora prestigiul lui Gh. Postoi ca învățător a crescut, trecând granițele satului. La curte avea și obligații precise: supraveghea via, grădina, crama și tot ce inea de casă, având în subordine două îngrijitoare și câte 4-5 bărbați pentru lucrări de întreținere pe cele 12 ha de grădină, vie, parc, din jurul „curții”. Plecat de zeci de ani în lume, nu s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boghiu, pricepuți și harnici. Ce intenționează să facă Mitruț Bănuț cu pământul? Un lucru e sigur: se poate face agricultură și fără să cultivi porumb. Ar putea fi o crescătorie de cai, care necesită furaje „de rasă”, o livadă, o vie, orice altceva. Nu trebuie să ne întoarcem la agricultura de pe vremea cucoanei Sofița și a cuconului Vasilică. S sperăm că „ferma” lui Mitruț va fi un bun exemplu și pentru alți investitori, ca s nu rămână pământul în paragină. Anexe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii”. Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că în actualul sat Lunca au fost aduși bejenarii pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în Lunca. Cei mai vechi bejenari bucovineni determinați după Registrele de stare civil introduce în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza la 1865* Nr. crt.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
38 Al doilea document este o reclamație a țărancei Ana Ojog din Mărăști (Mărăștii făceau parte din comuna Filipeni la 1906) adresată regelui României, Carol I, în legătură cu deposedarea de proprietatea moștenită, a siliștei (loc de cas și gospodărie) și o vie în comuna Secuieni ,de către proprietarul Vasile Condurat. Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele reforma care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datoria lui Sterian asupra noastră - Obștea „Sf. Treime” și, după ce ne-a primit bine dl. Dinu Brăștianu, care era director general al Creditului Funciar Rural, am spus cum s-a cumpărat moșia. Dinu Brăștianu ne-a întrebat dacă mai este via lui Sterian. După discuții, ni sa aprobat trecerea datoriei lui Sterian asupra Obștii „Sf. Treime”. Moșia avea ca întindere 715 ha, adică 600 ha loc arabil, 100 ha pădure și 15 ha între drumuri, linii pentru exploatare. în 1921 primăvara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știubiana, cât și din altele. Întinderea totală a moșiei supuse exproprierii era de aproximativ 1.000 ha, care, conform cu procesul verbal încheiat, a fost repartizată astfel: A. Terenuri nesupuse exproprierii 1. 2,75 hapădure 2. 18 ha - curtea conacului, cu via, livada, saivanele, fierăria și atenansele (cele ce aparțin deî) 3. 3 ha - teren mlăștinos, impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exproprierii 1. 2,75 hapădure 2. 18 ha - curtea conacului, cu via, livada, saivanele, fierăria și atenansele (cele ce aparțin deî) 3. 3 ha - teren mlăștinos, impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii, expropriat în 1919; 5. 360,5 ha pământ arabil expropriat în 1919; 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu, începând din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]