2,633 matches
-
dintelui, datorită ondulațiilor și aranjamentului prismelor de smalț; -permeabilitate selectivă - care permite trecerea unor substanțe în salivă; -insolubilitate în apă; -solubilitatea în mediu acid, unde are loc demineralizarea. Ionii de fluor perfectează mineralizarea; -rol estetic, culoarea variind astfel: smalțul sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
potecile blocate de bușteni prăbușiți, pe sub bolțile copacilor, în tăcerea aurie, străbătută de triluri ascuțite și de bâzâitul miilor de musculițe, sclipitoare în câte o vână de lumină. Băieții se împodobeau cu coroane de cetină și se înarmau cu bâte viguroase, își făceau centuri din scoarță și alergau țipând ascuțit prin pădurea rară. Rupeau uneori coaja unui copac căzut, atât de buretos încît l-ai fi putut ridica ușor, și priveau carii dinăuntru, fiecare insectă zvîrcolindu-se la capătul unui lung și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe suturi, pe apofizele șirei spinării începură să se prindă, ca niște lipitori roșii, striate, fuioarele mușchilor, împletite și întrețesute, prinse în tendoane solide, alburii, formîrid inele în jurul gurii și ochilor, fâșii triunghiulare între coaste, discuri puternice pe piept, cilindri viguroși la brațe și pulpe. Ni se ridica acum în față un om jupuit, mai trist decât moartea. Carmina ceru sângele, și pe trupul acela musculos se împletiră frânghiile și ațele roșii și vinete ale venelor, arterelor, capilarelor, iar sala începu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
foarte serios joc al nostru din luna trecută, prin care eu încercam să-mi ascund melancolia și neliniștea ("problema Maitreyi", cum o numeam în jurnal) spunând că am avut coșmare. Amintirea acelor timpuri de incertitudine și agonie făcea și mai viguroase bucuria și siguranța mea de acum. Mă întorsei în odaia mea, tremurând de voluptate și victorie. Nici n-am apucat să mă îmbrac bine, și Maitreyi bătu la ușă. Cum intră, trase perdeaua în urma ei (ușa ar fi fost mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu din convingere, ci din dragoste și respect pentru cei aproape nouă și care cred încă în ea. (Dar dragostea mea nouă și vie? îmi spuneam ascultîndu-l, pentru că avea și el dreptate, dar aveam și eu.) Această opoziție netă și viguroasă a d-lui Sen ne-a deprimat, pe mine și pe Maitreyi. Ne-am hotărât ca eu să plec o lună la Puri, prin octomvrie, și să mă întorc convertit gata. Atunci, nici o discuție nu va mai fi posibilă. De
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-se să zâmbească. Sfârșea întotdeauna prin a se interesa de cel mai apropiat magazin cu umbrele. - Deci este adevărat ce se vorbește, auzi glasul lui Ulieru în spatele lui. Vrei cu tot dinadinsul să-ți cumperi o umbrelă! După ce-i strânse viguros mâna, Ulieru îl privi, încruntîndu-se. - Dar ce se întîmplă cu d-ta? Pari de pe altă lume. - Au reînceput insomniile, răspunse încruntat Pantelimon. Tovarășul Năstase avea dreptate: am răcit săptămâna trecută. M-a pătruns ploaia și deși mi-a dat o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
solitari ce sunt izbiți de suflul furtunii cutremurante. Întreaga sa ființă se balansează amețitor fiind pregătită spre a se prăbuși. Dar trupul pare a fi aici simbolizat de splendida coroană de brațe, frunze și flori a arborelui iar spiritul de vigurosul trunchi ce-și prelungește substanța în ascunsa rădăcină. Astfel, precum coroana arborelui este lovită cel mai intens de apriga furtună dar impactul și rezistența la intensitatea acestuia este asumată și suportată de trunchi și rădăcină, tot astfel trupul este cel
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de centimetri pe care se pare că-i are se Împart În proporții și mărimi În fața cărora cuvintele se ofilesc umile și devin sunete guturale. Și mai sînt aceste aspecte care Îi Încununează maiestatea: coama de păr negru e tapată viguros, iar ochii sînt machiați cu un contur negru puternic, care se prelungește Într-o coadă nu foarte lungă, pornind spre capătul sprîncenelor. Mă Întreb cum reușește să-și țină firea și să nu rîdă, acolo, În alee, văzînd șirul de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și că va trăi, în timp ce eu nu mai sunt și nu voi trăi“. Lui William i se părea paradoxal și îngrozitor că trupul lui neted, bronzat, aproape gol, se afla acolo, părând la fel de zdravăn ca întotdeauna, la fel de solid și de viguros, în timp ce - așa cum știa acum, fără nici un dubiu - purta în el motorul propriei sale morți, iminente. Se întreba: „Să-i spun lui Rozanov?“ Dezvăluirea ar fi fost jenantă pentru amândoi. John Robert disprețuia eșecul, și ce eșec mai mare putea exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Zet îi sări pe umăr și se agăță cu lăbuțele din față de gâtul lui, așa cum îl învățase Adam. George înțelese figura și acum, ținând doar o șuviță din blana animalului și lipindu-și strâns brațul de piept, putu înota mai viguros. Tom a fost primul care a auzit strigătul de triumf al lui George, când acesta ajunse la stâncile din cealaltă parte a falezei și simți prundișul ascuțit sub tălpi. Nefericitul grup se retrăgea încet, pășind prin nisip. Alex se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Pearl pentru că aceasta era clasificată în categoria servitorilor. Pentru prima dată percepu frumusețea și forța prezenței ei. Emma stătea deoparte și se uita de la unul la celălalt. Camera fu năpădită brusc de valuri de gelozie, palpabilă ca o iarbă viguroasă, verde. Tom și Pearl se uitară la Emma. Toți trei erau rigizi de parcă s-ar fi aflat în poziție de „drepți“. — Așezați-vă, le spuse Pearl. Ea se lăsă, ostenită, pe unul din scaunele de bambus. Bărbații rămaseră în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
imensitate uitată de lume. Când își întoarse privirea din nou în lungul drumului, Eugen observă apropiindu-se un băiat de vreo zece ani. Pășea fără să se grăbească pe marginea drumului, privind în pământ, absent și șfichiuia cu o nuia viguroasă tulpinile bălăriilor care îi ieșeau în cale. Le croia metodic și cu ură deși, în același timp, părea să nu aibă nimic personal împotriva lor. Tulpinile cedau sub nuiaua lui, plecându-și în tăcere florile de purpură, înfrânte. Hei, îi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se opintea să vâslească, Amedeo fiind ocupat să țină cârma. Purta un costum de baie dintr-o singură piesă și vâslea cu spor, vădit încântată să ne arate nouă, bărbaților care ședeam la pupa, cât era de voinică. Două tendoane viguroase i se încordau la fiecare opinteală în partea interioară a coapselor, pe care nu se străduia să și le țină lipite. Chitara n-am mai recuperat-o niciodată. BASARABENCELE RUSOAICE Iată, într-o fotografie veche de culoare sepia, două doamne
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lăsa și urme. Pe oameni - și nu numai pe ei - îi făcea să îmbătrânească, de pildă. Chiar și meșterul Biscornet s-a trezit într-o bună zi că îl cam lăsau puterile și că mișcările lui nu mai erau nici viguroase și nici precise. îmbătrânise și el, meșterul cel mare. Păcatul nu a fost iertat Într-una din nopți, după ce diavolul l-a chinuit mai mult ca în alte rânduri, Biscornet nu s-a mai ridicat din pat. înainte de a se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
pentru ca, ajungând să-și însușească pe deplin această disciplină, să poată urca la un grad înalt în oștire. Când Paolo Vitelli a murit, el a continuat să învețe arta militară sub Vitellozzo, fratele celui dintâi, și, pentru că era foarte inteligent, viguros ca înfățișare și plin de curaj și vitejie, ajunse să fie cel dintâi între camarazii lui de luptă. Dar, părându-i-se că este un lucru înjositor să fie sub conducerea altuia, se gândi să ocupe orașul Fermo, asigurându-și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
neștiința ei de carte la o vârstă când, de regulă, un copil știe deja să scrie și să citească. Dacă din punct de vedere intelectual lucrurile se reduceau la inteligența ei nativă, ușor de remarcat, trupul copilei devenea tot mai viguros și tot mai armonios împlinit. Fără a avea o înfățișare deosebit de impunătoare, Jeanne era puternică, cu trăsături bine conturate. Dovedea forță și agilitate în tot ce făcea. Având și un suflet cald și generos, ea se bucura de simpatia tuturor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
pe sănătate? Pe medicamente? Aaaa... Vedeți că sunteți de acord? Pe naiba de acord. Am zis “Aaaa” de la măsea și nu da de la a da, adică da, că plătesc. Iar chestia cu plata pe sănătate e că așa devenim mai viguroși, mai sănătoși, mai...Fir-ar a naibii de măsea!...Am redus și bătrânețea care e și ea o boală. Acum se moare mult mai devreme. Bine, s-o lăsăm moartă cu sănătatea. Dar altele? Vă rog, fără insinuări. Noi avem
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
unui vas spart. De-a lungul nopților de insomnie, mi se părea uneori că-l cunoșteam de undeva pe îmblînzitorul care mă vizita seară de seară. Am început să mă uit mai atent la el. Era destul de bine legat, simplu, viguros și grosolan. Purta perucă sub pălărie. Când nu rânjea, se uita în gol, ca și cum n-aș fi existat în cadrul ușii. Avea o grimasă și colțurile gurii lăsate. Doar când zicea "Mă iertați", cu vocea lui aspră, grimasa dispărea. De fiecare
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ales că această "americanofobie" ia forma unui ridicol complex de superioritate. America, zice europeanul cârcotaș, a ajuns o supraputere care domină, militar și financiar, mapamondul, dar n-are distincție și rafinament. E prea frustă, prea grosolană în expansiunea ei. E viguroasă, tânără, dar n-are oboseala noastră subtilă. Nu se pricepe să se îmbrace cu gust, de aceea nu îndrăznește să judece critic moda franceză. Nu are destulă încredere în simțul ei estetic, de aceea se grăbește să admire tot ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Roma antică, dar mai vitală. Acum, mă ispitește altă frondă. Îmi place să văd în New York o "Romă" locuită de "barbari", unde noi, cei din "Lumea Veche", descoperim mirați, descumpăniți, iritați, că istoria s-a răsucit, că acești "barbari", tineri, viguroși, fără tradiții, extraordinar de eficienți și nesuferit de puternici, sunt mai "civilizați", din punct de vedere tehnic (mi se întîmplă destul de des să mă trezesc în fața unui buton care nu știu la ce folosește), și, dacă vor, pot computeriza chiar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cazuri când unor oameni li se oferă cu... forța condiții de viață diferite de cele normale... De data aceasta, Garçon și-a luat și mai în serios rolul de prieten, îndrumător și ocrotitor al iepurașului. Care se dovedea ceva mai viguros și mai dornic de supraviețuire. Stătea cățelul lângă el și nu-l slăbea o clipă din priviri. Dacă Manuche se apropia cumva, voind poate să cerceteze mai îndeaproape starea micului ghemotoc roșu, cățelul punea imediat o labă între cei doi
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
mă repet puțin. Nu vă rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi o consecuență care poate chiar d-voastre vă va fi, de nu ușor, cel puțin nu ingrat de împlinit. Veți găsi poate cumcă aceasta epistolă e cam lungă pentru o recomandare, dar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și roatele rosese de-aproape genunchii lui Lică. - Prends garde, imbecile! strigă un glas ascuțit de femeie. Trubadurul ridică obraznic mustața în sus, spre capra înaltă, strîngîndu-și ochii strălucitori subt pleoape, pe când mâna lui mică, ca de femeie, se propti viguros în grumazul murgului ce cabra, oprit brusc. Lică nu înțelesese apostrofa. Limbile străine îl uimeau si îi erau nesuferite. Nici n-avea cum să le înțeleagă, deoarece se învățau în cărți tot nesuferite. De la unguroaicele, nemțoaicele cu care uneori avusese
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
trecut. Organismul continuă să mă ajute ca totdeauna, dovada unei gene moștenite de la înaintași. Pe drumul de întoarcere am timp să observ că s-au făcut puține însămânțări de toamnă și că unele parcele arată chiar foarte bine, cu adevărat viguroase. La ora 1430 am adormit ca și când aș fi fost în patul de acasă. Era ora mea obișnuită de odihnă. La Buzău, de care mă leagă multe-multe amintiri privind familia numeroasă a soției, mai să nu mai recunosc vechea gară cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Grecia și zidul din fața ferestrelor. Un zid de cărămidă veche, roasă de intemperii, care închide curtea, spre miazăzi. Când nu plouă, vin să picotească pe el, amețite de soare, câteva ciori. Dincolo, se văd crengile unor oțetari al căror verde viguros contrastează cu galbenul veșted al zidului. Am aproape șaptezeci și patru de ani, vârstă la care nu pot pretinde că soarta n-a fost indulgentă cu mine. Mi-a acordat suficient timp pentru a da existenței mele un înțeles. Dacă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]