2,133 matches
-
modul de poziționare a dușului în funcție de înălțimea persoanei. S-a gândit dacă acel aspect nu-i poate folosi cumva. Atunci i-a venit ideea folosirii unor oglinzi corectoare care să direcționeze fluxul luminos spre celulele fotovoltaice. Spuneam că Leonardo da Vinci a descoperit că mintea omenească nu poate analiza în același timp două lucruri diferite fără să facă o legătură între ele. Atunci când asociați două obiecte diferite, imaginația încearcă să găsească asemănări pentru a crea o unitate logică. Vom justifica prin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
scaieții, de aceea i-a studiat la microscop și a văzut o sumedenie de cârlige minuscule. Prin analogie, de Mistral a inventat sistemul de închidere prin arici, numit „velcro”, folosit astăzi de la pantofii sport până la banda tensiometrelor medicale. Leonardo da Vinci, pe care l-am menționat des în acest capitol, avea obiceiul de a nota codificat în caietele sale tehnicile folosite. S-au făcut tot felul de speculații legate de scrierea sa secretă, apărând chiar o carte de mare succes comercial
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
avea obiceiul de a nota codificat în caietele sale tehnicile folosite. S-au făcut tot felul de speculații legate de scrierea sa secretă, apărând chiar o carte de mare succes comercial, urmată firesc de un film. Adevărul este că da Vinci dorea să-și ascundă tehnica de ochii curioșilor, de aceea a adoptat o scriere inversată, pentru a cărei citire era nevoie de o oglindă. Tehnica folosită era analizarea imaginilor: unui nor, unui zid vechi, a unei flăcări, a unei pete
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
frumos în sine: considerații despre literatură, pictură și societate, în formulări metaforice, elegante: „scriitorul e o bombă de cuvinte”, „arta îndulcește asprimile vieții”, „peisajul ne vindecă de migrenele cotidiene” etc. N-au lipsit trimiterile diletante la clasicii picturii universale: Da Vinci, Vermeer ș.a. Bineînțeles, totul a fost spus cu o dicție elaborată, pedantă. A lipsit, în schimb, judecata de valoare (fie și în filigran). În expoziție erau două trei lucrări cu adevărat bune, de unul și, respectiv, de celălalt dintre pictori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aspect, ci și ca fire. Simbolistica nu prezintă nici ea vreo asemănare. Occidentalii văd unicornul ca pe un animal fioros și agresiv. De aceea, după părerea lor, cornul lui are aproape un metru lungime. Apoi, conform afirmațiilor lui Leonardo da Vinci, nu exista decât o singură modalitate de a prinde un unicorn: prin stârnirea dorințelor carnale. Se întindea o virgină în fața unicornului și acesta era atât de excitat, încât își punea liniștit capul în poala fetei în loc s-o atace. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
2000; Opera somnia, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 2000; Caragialeta bis, Timișoara, 2002; Spectacol cu Dimov, București, 2002; Cartea - „borcan”, București, 2003; Clepsidra cu zăpadă, Iași, 2003. Traduceri: Paul Valéry, Degas, dans, desen, București, 1968, Introducere în metoda lui Leonardo da Vinci, București, 1969; Francis Carco, Prietenul pictorilor, București, 1970; Stéphane Mallarmé, Album de versuri, București, 1988; Edward Lear & Comp, Limeriks, Timișoara, 1992; Serge Gainsbourg, Evghenii Sokolov, Paris - București, 1996; Salvador Dali, Încornorații vârstnicei picturi moderne, București, 1997; Paul Verlaine, Invective, Timișoara
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
1919, Flămânzii. La Horda, București, 1923, O tragedie de pomină, București, 1930, Don Rafael, București, [1937]; Shakespeare, Hamlet, București, 1913, Macbeth, București, 1936; Guy de Maupassant, Horla, București, 1914, Răzbunarea, București, 1916; D. Merejkovski, Moartea zeilor, București, 1916, Leonardo da Vinci, București, 1920; Învierea zeilor, București, 1921, Gioconda, București, 1921, Petru cel Mare, București, 1923; Stendhal, Schitul din Parma, I-II, București, 1922-1923; W. A. Hoffmann, O mireasă la loterie, București, 1926; Ch. Dickens, David Copperfield, I-III, București, 1928; W
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
de limbă și literatura română de la Universitatea din Torino, predând și la Universitatea Catolică din Milano. Este, din 1978, președinte al Centrului interuniversitar pentru studierea raporturilor dintre Italia și alte țări și, din 1974, vicepreședinte al Academiei Internaționale „Leonardo da Vinci”. Debutează cu studiul pozitivist Filosofia lui Blaga (1944), intenționând să îndrepte în primul rând erorile de interpretare anterioare și să prezinte limpede coordonatele reale ale filosofiei blagiene. Asemănătoare ca scop și metodologie este lucrarea Însemnări despre teatrul lui Ibsen (1956
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
a istoriei literare, împletita cu cea a literaturii comparate, eliminând treptat flamboaianta expunerii. Eseuri de literatură străină (1976) ori Scriitori scandinavi și alte eseuri (1980) o dovedesc cu prisosință. Armonioase interferente de metodă realizează și cele patru monografii: Leonardo da Vinci (1957), Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului (1960), Rabelais (1963) și Federico García Lorca. Rapsodul (1981). Menținându-se între istoria literară și literatura propriu-zisă, primele trei monografii cvasiromanțate sunt construite cronologic, viața artistului monografiat derulându-se cursiv într-un cadru
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
conținute. D. a tradus din literaturile franceză, italiană, spaniolă și suedeză. SCRIERI: Filosofia lui Blaga, București, 1944; Pagini despre cultura europeană, București, 1945; Don Quijote. Sensul eroului și semnificația operei, București, 1955; Însemnări despre teatrul lui Ibsen, București, 1956; Leonardo da Vinci, București, 1957; ed. (Leonardo da Vinci, titan al Renașterii), București, 2000; Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului, pref. Tudor Vianu, București, 1960; ed. (Ovidiu, marele exilat de la Tomis), București, 2001; François Villon și opera lui, București, 1960; Rabelais, București, 1963
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
franceză, italiană, spaniolă și suedeză. SCRIERI: Filosofia lui Blaga, București, 1944; Pagini despre cultura europeană, București, 1945; Don Quijote. Sensul eroului și semnificația operei, București, 1955; Însemnări despre teatrul lui Ibsen, București, 1956; Leonardo da Vinci, București, 1957; ed. (Leonardo da Vinci, titan al Renașterii), București, 2000; Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului, pref. Tudor Vianu, București, 1960; ed. (Ovidiu, marele exilat de la Tomis), București, 2001; François Villon și opera lui, București, 1960; Rabelais, București, 1963; ed. (Rabelais și Renașterea europeană), București
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
XI, București, 1998-2003. Traduceri: Elsa Triolet, Cuceritorul, București, 1946; Selma Lagerlöf, Cartea legendelor, București, 1946; Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Florin Chirițescu); J. Pereira Gomes, Esteiros, București, 1956; Jules Verne, Mathias Sandorf, București, 1957; Leonardo da Vinci, Scrieri literare, introd. trad., București, 1976; Eseiști spanioli, introd. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Barbu Solacolu, Ovidiu Drimba, „Leonardo da Vinci”, VR, 1972, 10; Dana Dumitriu, „Leonardo da Vinci”, RL, 1972, 33; Artur Silveștri, Ovidiu Drimba, „Teatrul de la origini și
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
în colaborare cu Florin Chirițescu); J. Pereira Gomes, Esteiros, București, 1956; Jules Verne, Mathias Sandorf, București, 1957; Leonardo da Vinci, Scrieri literare, introd. trad., București, 1976; Eseiști spanioli, introd. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Barbu Solacolu, Ovidiu Drimba, „Leonardo da Vinci”, VR, 1972, 10; Dana Dumitriu, „Leonardo da Vinci”, RL, 1972, 33; Artur Silveștri, Ovidiu Drimba, „Teatrul de la origini și până azi”, RL, 1974, 10; Manu, Eseu, 323; Constantin Daniel, „Istoria culturii și civilizației”, LCF, 1984, 39; Francisc Păcurariu, „Istoria culturii
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
Esteiros, București, 1956; Jules Verne, Mathias Sandorf, București, 1957; Leonardo da Vinci, Scrieri literare, introd. trad., București, 1976; Eseiști spanioli, introd. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Barbu Solacolu, Ovidiu Drimba, „Leonardo da Vinci”, VR, 1972, 10; Dana Dumitriu, „Leonardo da Vinci”, RL, 1972, 33; Artur Silveștri, Ovidiu Drimba, „Teatrul de la origini și până azi”, RL, 1974, 10; Manu, Eseu, 323; Constantin Daniel, „Istoria culturii și civilizației”, LCF, 1984, 39; Francisc Păcurariu, „Istoria culturii și civilizației”, RL, 1985, 8; Velea, Universaliști, 177-186
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
animalelor. Servius Sulpicius Galba are figura și caracterul unui vultur, iar Socrate, ale unui cerb. Sunt prezentate desene expresive de om-leu, de om-bou, om-câine. Ulterior, în corelație cu aspectul și caracterul animalelor, de fisionomie s-au ocupat Rubens, Leonardo da Vinci, dar mai ales Charles Le Brun, care creează și sisteme de măsurare pentru a-și demonstra teoria. Prin poziția înaltă ce o avea la Curtea Franței, acesta a teoretizat o caracteriologie uman-animalică, bazată pe virtuți și defecte, care să orienteze
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în contrariul său, compune deja geografia imaginară a lui C., cea care avea să dea cheia viziunilor din Visul (1989). Aici, Costache Conachi face casă bună cu John Lennon și „Wc-ul public din piața galați” - cu Vergiliu și Leonardo Da Vinci. Totul (1985) avea să însemne cvasiamurgul unei energii în derivă: în vreme ce practica delirul dicteului (semi) automat, C. scria o carte despre erotica eminesciană, unde aplicațiile psihanalitice ale doctorilor Vlad și Nica se sublimau în viziuni verbale de crudități amețitoare. Publicată
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
animalul devine imagine a păcatului sau a bunei conduite. Sigur, influența Fiziologului este evidentă și aici, deși cele două lucrări, în diferite variante, au lucrat în paralel, completându-se fericit. Florilegiul italian i-a fost cunoscut și lui Leonardo da Vinci, care l-a imitat cu entuziasm în câteva note care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mănâncă. Pentru aceasta și când vedem pre cineva că plânge cu fățărie, zicem că samănă crocodelului. Iar când vor să-l prinză oamenii, pun în undeță nadă carne de om mort de o înghite și să prinde"19. Leonardo da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a fățărniciei: " Această jivină îl înhață pe om și numaidecât îl omoară. Iar după ce l-a omorât, cu glas tânguios și cu șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
221, 222, 237, 246 Ivașcu, George, 34 J Jossua, Jean-Pierre, 130, 143, 145, 246 Jung, C.G., 130, 148, 149, 246 Juvenal, 69 L Lactantiu, 69 Lascault, Gilbert, 150, 246 Latini, Brunetto, 101, 140, 179, 186, 198, 210, 246 Leonardo da Vinci, 51, 243, 246 Lupu, Bogdan, 27 M Macrobius, 132 Manolescu, Nicolae, 35 Marcus Aurelius, 159, 246 Mareș, Alexandru, 49, 52, 246 Marino, Adrian, 20, 246 Mazilu, Dan Horia, 30, 34, 54, 246 McCulloch, Florence, 139, 246 Mercator, Gèrard, 152 Mihăilescu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 48 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 242. 49 Vezi Mihai Moraru, op. cit. 50 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 248. 51 Leonardo da Vinci, Notebooks, Selectate de Irma A. Richter, ediție, introducere și note de Thereza Wells, Prefață de Martin Kemp, Oxford University Press, 2008, pp. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere de Ovidiu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 248. 51 Leonardo da Vinci, Notebooks, Selectate de Irma A. Richter, ediție, introducere și note de Thereza Wells, Prefață de Martin Kemp, Oxford University Press, 2008, pp. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere de Ovidiu Drimba, Editur Albatros, București, 1976, ediție reluată, în 1996, la Editura Pandora M, Târgoviște. 52 Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iov, în Septuaginta, 4/ II, ed. cit., pp. 143-145. 15 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 671. 16 Idem, p. 672. 17 Doina Ruști, op. cit., pp. 136-137. 18 Cesare Ripa, op. cit., p. 483. 19 Damaschin Studitul, op. cit., p. 88. 20 Leonardo da Vinci, Scrieri literare, prefață, traducere și note de Ovidiu Drimba, Editura Albatros, București, 1976, p. 88. 21 Le Bestiaire divin de Guillaume Clerc de Normandie, trubadur din secolul al XIII-lea, publicat după manuscrisele Bibliotecii Naționale, cu o introducere despre bestiare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 116 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 242. 117 Vezi Mihai Moraru, op. cit. 118 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 248. 119 Leonardo da Vinci, Notebooks, Selected by Irma A. Richter, Edited with an Introduction and Notes by Thereza Wells, Preface by Martin Kemp, Oxford University Press, 2008, p. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
119 Leonardo da Vinci, Notebooks, Selected by Irma A. Richter, Edited with an Introduction and Notes by Thereza Wells, Preface by Martin Kemp, Oxford University Press, 2008, p. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere de Ovidiu Drimba, Editur Albatros, București, 1976, ediție reluată, în 1996, la Editura Pandora M, Târgoviște. 120 Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iov, în Septuaginta, 4/ II, ed. cit., p. 143-145. 577 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 671. 578 Idem, p. 672. 579 Doina Ruști, op. cit., p. 136-137. 580 Cesare Ripa, op. cit., p. 483. 581 Damaschin Studitul, op. cit., p. 88. 582 Leonardo da Vinci, Scrieri literare, prefață, traducere și note de Ovidiu Drimba, Editura Albatros, București, 1976, p. 88. 583 Le Bestiaire divin de Guillaume Clerc de Normandie, trouvère de XIIIe siècle, publié d'après les manuscrits de la Bibliothèque Nationale, avec une Introduction sur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]