7,597 matches
-
1981-1990). Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Spania 94,5 83,3 Franța 98,2 98,2 Italia 83,7 83,6 Spania, un veritabil "continent" din punct de vedere viticol, posedă o suprafață viticolă de 1,3 milioane de hectare (ha)59 având o producție de 19 milioane hl (Spania nu se situează în acest domeniu decât pe locul trei între țările europene) și un consum intern de 14,5 milioane hl (la o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
totalul suprafeței cultivate. Dar vinuri se produc și în zone precum Logrono, Navarra, Taragona, Zaragoza, Valencia, Alicante, Murcia, Andaluzia, Rioja, iar producții limitate, dar renumite în întreaga lume, există și în Malaga și Jerez de la Frontera. Franța are o suprafață viticolă de 929 000 ha și o producție de 56,6 milioane hl (al doilea producător și exportator al planetei 11 milioane hl după Italia), având un consum intern de 36,7 milioane hl (la o populație totală de aproximativ 56
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu viță de vie, produc în jur de 35-40 milioane hl de vin, ceea ce înseamnă 12-13% din totalul mondial. Alte regiuni furnizează și ele importante cantități de vinuri cu un renume aparte în materie de vinuri cu denumire de origine viticolă, precum Gironde, Burgundia, valea Loarei, Champagne..., fără să uităm de Charentes, unde vinurile sunt folosite ca bază pentru coniac. Italia, a doua țară la nivel mondial în privința suprafeței ocupate de podgorii (după Spania), posedă o suprafață plantată cu viță de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
scăzute. Patru regiuni, Sicilia, Puglia, Veneția și Emilia-Romagna (aproape 50% podgorii, 10% din suprafața agricolă), produc doar ele în jur de 40-45 milioane hl (împreună cu Latium, 64% din producția italiană), ceea ce înseamnă 15% din totalul mondial, în timp ce alte trei regiuni viticole, Piemontul, Toscana și Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl de vin de calitate. Touși, pe lângă aceste vaste regiuni cultivate cu podgorii, există de asemenea zone care se pretează în mod tipic unei viticulturi calificate drept "eroice": Valle d'Aosta
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinurile de țară, în număr de 140, sunt prezente sub denumire departamentală, regională sau zonală). Italia și Franța furnizează 70% din totalul volumului produs în Comunitatea Europeană 60. 2. Podgoriile mediteraneene din zona Mării Adriatice și a Mării Egee. Această zonă viticolă se caracterizează printr-un procentaj mai important al suprafeței și al producției de struguri de masă și de stafide (excepție făcând Slovenia, unde teritoriul cultivat cu struguri destinați producției de vin ocupă 95% din suprafața viticolă). Țările fostei Iugoslavii (Bosnia-Herțegovina
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a Mării Egee. Această zonă viticolă se caracterizează printr-un procentaj mai important al suprafeței și al producției de struguri de masă și de stafide (excepție făcând Slovenia, unde teritoriul cultivat cu struguri destinați producției de vin ocupă 95% din suprafața viticolă). Țările fostei Iugoslavii (Bosnia-Herțegovina, Croația, Muntenegru, Serbia, Slovenia, plus regiunile autonome, precum Macedonia și Kosovo) au o suprafață cultivată cu viță-de-vie de 227 000 ha și o producție de 5,9 milioane hl de vin (potrivit statisticilor înregistrate în anii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vie, o producție de 800 000 hl și un consum intern de 1,1 milioane de hl. Fără îndoială, unul din locurile de origine ale viței de vie (împreună cu Armenia), Georgia este cu siguranță țara cea mai "mediteraneană" dintre țările viticole ale Mării Negre. 4. Podgoriile mediteraneene din Asia. Cu excepția a două țări (Cipru și Israel), aceste regiuni mediteraneene se caracterizează printr-o predominanță a viilor care produc struguri de masă. Acestea cuprind podgoriile Orientului Apropiat și pe cele din sudul Mediteranei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
plantată cu viță, o producție de 485 000 hl și un consum intern de 81 000 hl (populația numărând în jur de 700 000 de locuitori), adică 12,8 l de vin pe cap de locuitor anual. Este singura țară viticolă a regiunii unde domină viile destinate producerii de vin. În Israel, suprafața ocupată cu viță de vie are 5 000 ha, producția internă atinge 127 000 ha, iar consumul intern este de 116 000 hl (la o populație totală de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
noiembrie 1848, care a instaurat cea de-a Doua Republică și care a împărțit-o în trei departamente, unde vița de vie a fost replantată (întrucât în Antichitate ea era deja prezentă) începând abia din 1871, colonii originari din regiunile viticole (așa-numiții "pieds-noirs" din Alsacia și Lorena de după tratatul de la Frankfurt din 10 mai 1871, vierii din Midi ruinați de invazia de filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) au creat podgorii cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
puțin față de fiecare an al perioadei 1930-1960), iar consumul intern este de 50 000 hl (populația țării situându-se în jurul cifrei de 25 milioane de locuitori), ceea ce înseamnă, pentru anul 1992, 1,53 l pe cap de locuitor. În ciuda declinului viticol, în 1991, exporturile de vin, în valoare de 364 milioane de dinari (1 franc francez = 5 dinari) pentru 86 000 hl, se situează pe locul al treilea în ceea ce privește exporturile algeriene, după hidrocarburi și fosfați, și ocupă primul loc în ceea ce privește exporturile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
per capita a fost cifrat în 1993 la 1,5 l pe an. Majoritatea podgoriilor sunt situate la Meknes, la Fes, la Oujda, la Taza, la Rabat și în împrejurimile Casablancăi. Ca și în cazul Algeriei și al Tunisiei, producția viticolă marocană este în principal destinată exportului. Doar o parte a vinului produs, ca și în celelalte țări ale Africii de Nord, servește la aprovizionarea centrelor turistice. Țările producătoare de vin ale Mediteranei orientale și occidentale posedă o artă a vieții
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a ajuns chiar să prindă rădăcini, în plin câmp, în Anglia septentrională și în regiunile meridionale ale Scandinaviei. Această mișcare datează în principal din secolul al XI-lea și a urmat deciziilor luate la conciliul de la Aix-la-Chapelle (816) privind posesiunile viticole ale episcopilor și ale canonicilor. Urmând prescripțiile conciliului, viticultura religioasă s-a dezvoltat pornind de la locul de reședință al episcopilor. Cel mai important personaj al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Cel mai important personaj al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să mențină o vie de calitate intra-muros (mergând uneori până la a muta sediul episcopatului pentru a găsi o mai bună amplasare viticolă). La inițiativa episcopilor, canonicii întrețineau și ei vii, de multe ori în vecinătatea celor ale șefului lor diocezan. Marile podgorii se vor naște prin conjugarea dintre un scaun diocezan și un curs de apă navigabil 80 (exemple în acest sens
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Franța, mort în 450), prăznuit pe 19 decembrie și cinstit mai ales în Alsacia și în Germania (în special în Franconia), are drept misiune protejarea viilor împotriva asprimii climei 95. Se ajungea până într-acolo încât, în aceeași regiune viticolă, pentru a beneficia de o protecție generală contra tuturor obstacolelor naturale din calea obținerii unei recolte bune, sfântul cinstit primea asistența unui sfânt "secundar" pentru a rezolva cutare sau cutare problemă particulară. Pietatea populară aștepta de altfel o protecție reală
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
că prețul minimal a fost plătit, primește un ajutor pentru desfacerea alcoolului produs sau, în cazul distilărilor obligatorii, își poate livra alcoolul organismelor de intervenție care primesc și ele o compensație financiară pentru preluarea acestei mărfi. Politica structurilor (eliminarea excedentelor viticole prin smulgerea vițeide-vie sau prin reglementări în privința plantărilor) se dezvoltă începând cu 1976. Lărgirea Comunității Europene prin admiterea Spaniei și a Portugaliei în 1986, este ocazia unei consolidări a regulilor comunitare. Astfel, au fost puși în practică "stabilizatori agricoli", conform
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
prin admiterea Spaniei și a Portugaliei în 1986, este ocazia unei consolidări a regulilor comunitare. Astfel, au fost puși în practică "stabilizatori agricoli", conform orientărilor Consiliului European de la Bruxelles din 12 februarie 1988. Aceste măsuri aveau în vedere abandonul suprafețelor viticole (prin smulgerea viței de vie) și consolidarea regimului distilărilor, antrenând o scădere importantă a prețului pentru vinul excedentar. În sectorul vinurilor de calitate, după efortul inițial de armonizare a definițiilor (vin de calitate produs în regiuni determinate VQPRD 110), au
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să impună loialitatea în aplicarea reglementărilor. Rolul ei este departe de a se fi încheiat astăzi, când efortul făcut în vederea calității este cuvântul de ordine comun, însă intensitatea lui rămâne extrem de inegală, iar eficacitatea variabilă. Partea a doua NOUA LUME VITICOLĂ Capitolul I DE LA VINLANDA LA NOUA EUROPĂ Descoperirea Americii va permite viței-de-vie să cucerească noi teritorii. Planta consacrată cultului lui Dionisos-Bachus iese din căminul său mediteranean tradițional și, grație extraordinarei lui capacități de adaptare, prinde rădăcini în regiunile temperate ale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cerul, sunt utilizate în numeroase domenii ale cunoștințelor umane (geografice, desigur, dar și istorice, economice, demografice, geopolitice, vitivinicole etc.) adaptându-se tehnicilor moderne de comunicare (Compact Disc Read only memory, CR-Rom, spre exemplu). III. Vinul pe continentul american Vechea Lume viticolă cedează terenul podgoriilor noii lumi: arta viței de vie și a vinului nu mai este apanajul vechii Europe. Civilizația vinului este prezentă pe scară largă în California, în Argentina, în Chile, în Brazilia, în Uruguay, în Peru, în Bolivia, dar
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
XVI-lea, noile posesiuni spaniole din Argentina, Chile sau Peru își făceau propriul lor vin, foarte pe gustul conducerii Spaniei. Regele catolic al tuturor Spaniilor, Filip al II-lea, interzice în 1595 dezvoltarea acestor podgorii coloniale pentru a proteja exploatările viticole ale metropolei, decretând cu această ocazie că orice vin care nu este importat din țara-mamă trebuie considerat produs de contrabandă. Fie că este vorba de mission, din Mexic, de criolla, în Argentina ori de pais în Chile, banalul răsad de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este considerat drept "părintele viticulturii californiene". Dar de abia în 1848, data de naștere a orașului San Francisco, s-a descoperit cu adevărat climatul cvasi-"mediteranean" al Californiei de Nord. Condițiile naturale ale regiunii s-au dovedit foarte favorabile exploatărilor viticole. Văile Napa și Sonoma s-au dovedit a fi mai potrivite culturii viticole decât bazinul Los Angelesului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
naștere a orașului San Francisco, s-a descoperit cu adevărat climatul cvasi-"mediteranean" al Californiei de Nord. Condițiile naturale ale regiunii s-au dovedit foarte favorabile exploatărilor viticole. Văile Napa și Sonoma s-au dovedit a fi mai potrivite culturii viticole decât bazinul Los Angelesului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care în secolul trecut a distrus viile franceze, a reînceput, în 1992, să facă ravagii în podgoriile californiene. Potrivit specialiștilor, există riscul ca în următorii zece ani, poate chiar mai repede, filoxera să afecteze mai bine de jumătate din exploatările viticole: 20 000 de ha de vie din 26 000 de ha cu soiuri nobile, în văile Napa și Sonoma, vor trebui probabil smulse și replantate, butucul care poartă grefa rezistând teribilului parazit. Un alt flagel care nu a reușit să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al XIX-lea, marele curent al imigrației europene, constituit în principal din italieni și spanioli, a transformat actualele provincii Mendoza, situată la picioarele Anzilor 130, dar la o latitidine similară cu cea a Marocului, și San Juan în veritabile oaze viticole. La acest fapt s-a adăugat și construcția unei căi ferate, între 1878 și 1885, care lega Mendoza de Buenos Aires, aflat la mai bine de 1000 km. Calea ferată permitea transportarea vinurilor argentiniene în marile centre de comercializare ale țării
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 1902 și 1938 (Frente popular), două legi organice privitoare la alcool au impus o taxă grea asupra producției și au limitat plantările. De abia în 1978, odată cu instaurarea unui regim de liberă concurență s-a repus pe picioare sectorul viticol care s-a deschis către tehnologiile moderne și investitorii străini. În 1994, podgoriile chiliene acopereau 114 000 ha și produceau 3,6 milioane de hl, iar consumația per capita era, în 1992, de 29,50 l. Provenind din insula Madeira
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost introdusă în Brazilia în 1532 de către Martin Alfonso de Souza. Dezvoltarea acesteia s-a produs în funcție de colonizare și de diferitele valuri de imigrare. Astfel, portughezii, spaniolii, francezii și italienii au contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către 1830, peisajul viticol se va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață plantată
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]