2,638 matches
-
ar zice azi, un profit de imagine. Plumbul e „cel mai moale și mai urît dintre metale”2), iar cele cinci litere ale cuvîntului care-l denumește se îmbină într-o structură sufocantă: doi pereți dubli de consoane strivesc o vocală. Și totuși acest cuvînt fără rezonanță, mut și rece, a avut momentul său de atracție și de „elocvență”. De ce? Pentru că definea, scurt, un complex de stări caracteristice generației de la confluența secolelor XIX și XX: apăsare, oboseală, plictiseală etc. Era termenul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
carpi au intrat în legătură cu goții, orice g urmat de e se pronunța ca atare, adică ghetae (gete), pluralul de la geta, alături de ghete și, eventual, de gheti, alte forme de plural. În greacă, era ghites, tot cu g 39 nemodificat cu vocala care urma. Era deci ușor să se confunde gheti cu goti, ultimul atestat ca plural la Orosius” . Deși este greu de admis o deplasare a carpilor împreună cu goții spre Spania, ei aparținând unei civilizații sedentare, totuși, admițând această ipoteză, ar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
tema abordată, precum și gama de sentimente și trăiri umane. Într-un fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți Iloții...” (cuvânt);anadiploza: „Cine face bine, bine găsește... (reduplicare); - antimetateza: „Tu blând noroc al unui vis deștept... „Tu visul blând unui noroc ce nu e... (punere inversă... Eminescu)tautologie: „Crima
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse de viziunea clasică asupra poeziei. Prin versificație se Înțelege respectarea unor norme, reguli impuse de tehnica versificației. Ea a stabilit norme obligatorii de ritm, rimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale versificației clasice. De regulă, Într-o poezie, versurile au aceeasi măsura. Există, totuși, și versuri cu o măsura diferită, mai ales În fabule. 4. rima Înseamnă potrivirea silabelor de la sfârșitul a doua sau mai multe versuri, Începând cu ultima vocala accentuată. Când rima este imperfectă, se numește asonanță. În această situație, se potrivesc ultimele vocale ale versurilor și, aproximativ, consoanele. Considerată, În literatura cultă, drept o licența poetică, În poezia populară, asonanța se intâlnește des. După felul cum rimeaza versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
versuri cu o măsura diferită, mai ales În fabule. 4. rima Înseamnă potrivirea silabelor de la sfârșitul a doua sau mai multe versuri, Începând cu ultima vocala accentuată. Când rima este imperfectă, se numește asonanță. În această situație, se potrivesc ultimele vocale ale versurilor și, aproximativ, consoanele. Considerată, În literatura cultă, drept o licența poetică, În poezia populară, asonanța se intâlnește des. După felul cum rimeaza versurile, exista mai multe tipuri de rima: - monorima este potrivirea silabelor la mai multe versuri și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru reverie, visare reprezintă alte trăsături ale poeziei simboliste. Un element definitoriu al acestui curent poetic Îl reprezintă căutarea muzicalității exterioare, obținută nu numai prin ritmuri și rime perfecte, ci mai ales prin repetiția obsedantă a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului. Prin toate acestea, simbolismul este un curent literar exclusiv poetic. Pentru crearea sugestiei, simboliștii folosesc adeseori versul liber, pentru că acesta exprimă, nestingherit de rigorile prozodiei, mișcările intime ale sentimentului poetic (muzica interioară); Paul Verlaine spune: „Muzica Înainte de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
latura sonoră a celor două catrene, sugerând parcă o monotonie melodică aparte, cantabilitatea ei melopeică nu este dată numai de ritmul iambic și rima total diferită de a altor poezii ale poetului, ci și prin coloana sonoră, dată de dispunerea vocalelor Închise și deschise. Există Însă o posibilitate a rostirii În condițiile diferite ale interpretării În mai multe feluri a laturii ei sonore. Ritmul, cum s-a mai spus, este iambic; ipotetic, putem porni de la o aranjere iambică a silabelor În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie „plumb” În cele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acest loc, iar atmosfera generală e una de prietenie și deschidere spre celălalt, de comunicare și schimb de opinii. Este, de altfel, și unul dintre puținele locuri din societatea finlandeză în care acest lucru este posibil. Nykarleby, "această alternanță de vocale și consoane nu este rezultatul jocului întâmplării pe tastatura calculatorului, ci e numele unei localități din Finlanda"506. Matei Bejenaru ne spune că sunt șanse minime de a găsi această localitate în "atlasul geografic din bibliotecă"507, datorită faptului că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sa de a utiliza limbaje articulate ci prin aptitudinea generala de a crea și manipula limbaje simbolice, vorbirea prezentându-se numai ca un simplu caz particular al acestora. Cercetătorii au inventariat , de exemplu, o serie întreagă de manifestări mimico-gestuale și vocale non-verbale caracteristice individului care minte. Printre ele, cele mai frecvente par sa fie: acoperirea frecventă a gurii cu sprijinirea policelui pe obraz (unii mincinoși maschează gestul prefăcându-se că tușesc), atingerea sau mângâierea nasului, scărpinatul gâtului și tragerea de gulerul
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
ne-o demonstrează și faptul că poate fi perceput de la o distanță la care nu observăm încă trăsăturile feței unui individ (90 de metri). Forma extremă a zâmbetului este râsul care presupune și o emisie sonoră. Specialiștii clasifică râsul în funcție de vocala dominantă: există un râs în “a”, al oamenilor sinceri , lipsiți de ascunzișuri, un râs șmecheresc în “e” al celor ce se bucură de necazul sau de paguba altora, un râs chicotit în “i” care nu este destinat exteriorului, denumit fiind
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
pe piele sau pe haine, iar subiectele abordate sunt de un interes personal. Contactul vizual este foarte important, fiind posibilă și atingerea interlocutorului pe mână, braț, umăr. Dacă în distanța intimă, vocea are un rol minor, se exprimă involuntar unele vocale, în distanța personală, vocea este normală, familiară. c) distanța sau zona socială (1,3 3,5 m) este prezentă între cei ce lucrează împreună, participă la o întrunire sau negociază. Contactul vizual este necesar pentru interacțiunea socială, dar contactul fizic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de tip didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale pentru stăpânirea logicii limbii, pentru optimizarea comunicării de specialitate (inclusiv în ciclul primar, în perioada pregramaticală și în cea gramaticală, când profesorul va aborda conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru optimizarea comunicării de specialitate (inclusiv în ciclul primar, în perioada pregramaticală și în cea gramaticală, când profesorul va aborda conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române cuprinde trei clase distincte: vocalele, semivocalele și consoanele, definite în opoziție sau în asociere unele cu altele; de exemplu, vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române cuprinde trei clase distincte: vocalele, semivocalele și consoanele, definite în opoziție sau în asociere unele cu altele; de exemplu, vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]