138,850 matches
-
încredințează conducerea revistei Flacăra, după izbînda editorială a două volume de versuri (Istoria unei secunde, 1971 și Viață de excepții, 1971), confecționate cu scopul cîștigării imediate a unui segment anume al publicului. Mai precis, cu scopul cîștigării de adepți, întrucît volumele ieșiseră simțitor din zona esteticului, devenind argumente într-o cursă demonică a puterii, a puterii de grad secund, dar care îți oferă, totuși, sentimentul puterii”. Mijloacele ascensiunii carieriste a bardului de la Bîrca erau prin urmare extraliterare, ducînd treptat la proiecții
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
dreptate. Poate că o asemenea „greșeală” n-o vor repeta actualii politicieni care au atras în albia lor agitația păunesciană, asigurîndu-i și o extensie mediatică ce ne arată cît de puțin se deosebesc vremurile... Date fiind aceste lucruri, considerăm că volumul lui Eugen Negrici de care ne-am ocupat mai sus nu înfățișează, așa cum s-ar putea crede, o perioadă revolută, ci un proces deschis, ceea ce e de natură a-i spori mult interesul.
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
seriozitatea dacă această ultimă precizare este de bine sau de rău pentru comisia juridică a Camerei Deputaților din Parlamentul României. Calitățile care au făcut gloria politicianului se regăsesc integral și în publicistica lui Ștefan Cazimir. Potcoave de purici este un volum compozit care reunește eseuri literare, amintiri din cariera de profesor universitar și din viața politică, note de călătorie, comentarii (acide) la unele emisiuni de televiziune și la diversele aspecte ale vieții sociale, considerații asupra regimului Ceaușescu, mici fragmente de proză
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
irelevantă” (sublinierile îi aparțin lui M.D.). În sprijinul înverșunării sale antimoderniste, gînditorul de la „Argeș“ îi aduce pe Aristotel, Gottfried Wilhelm Freiherr (sic!) von Leibniz, Mircea Eliade și pe... Papa Ioan Paul al II-lea! l Despre excepționala ediție în șase volume „Sburătorul” Agende literare, mult comentată în presa culturală ca un eveniment, Mihail Diaconescu crede că îngroașă portretul lui Lovinescu „pînă la caricatural și grotesc” și gafează dovedind că nici n-a „lecturat-o”, nici nu răsfoiește revistele literare, de vreme ce poate
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
gafează dovedind că nici n-a „lecturat-o”, nici nu răsfoiește revistele literare, de vreme ce poate afirma: „«Agendele» lui Lovinescu n-au reținut atenția comentatorilor, cu excepția istoricului literar Ion Rotaru, care ne-a dat o interpretare magistrală întru totul convingătoare în volumul al IV-lea din monumentala sa O istorie a literaturii române (ediția a II-a, 1997)”. Îi atragem atenția admiratorului lui Ion Rotaru că a rămas mult în urmă cu lecturile (cît despre gusturi, e de bănuit că o preferă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
pe Maria Cunțan lui Arghezi și Ion Barbu). l Dintr-un timp retrograd vin și unii colaboratori la seria nouă a „Argeșului”: în acest număr poate fi întîlnit Ion Dodu Bălan, lăudîndu-l cu limboi de lemn pe Mihai Ungheanu pentru volumul Amintirea mentorilor, prilej de a-i face o temenea după veche obișnuință, și „șefului” („Unele portrete schițate cu o nervă (sic!) sigură, unele pagini vii, expresive, de mozaic îmi amintesc de proza evocatoare a unui Dan Petrovici (?) sau Mihail Diaconescu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
delirând propagandistic, ci respectând adevărul documentelor, atâtea câte am putut noi aduna, sau câte am putut consulta.” În contextul de unde le-am extras, - studiul introductiv al ediției Aron Cotruș. Opere. Poezie I, semnat de Alexandru Ruja, realizatorul ediției în două volume, - rândurile citate privesc un moment anume din viața poetului. Anii lui de exil. Născut la 2 ianuarie 1891, în satul Hașag, pe pământ transilvan, undeva între dealurile și apele Târnavelor, Aron Cotruș s-a stins la 1 noiembrie 1961, într-
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv, din notele, comentariile, variantele ambelor volume. Strânsă de editor cu plăcerea colecționarului deprins cu valorile asupra cărora este chemat să se rostească, receptarea istorico-literară este, după cum a fost așezată în pagină, portret al epocilor în materie de gândire, și perspectivă de relații de pe urma frecventării atâtor straturi
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
față. Toate sunt scrise și publicate mult înaintea ciocnirii dure a poetului cu exilul. Destule poartă în ele un acut accent de premoniție, părând segmente biografice în orizontul întâlnirii abrupte a autorului lor cu destinul. Exemplific, apelând la versuri din volumul Neguri albe (1920): „Amanta mea sublimă - Depărtarea”, „Rătăcesc și drumăresc neîncetat”, „M-am născut cu dorul de lucruri uriașe”. Sau din volumul Versuri (1925): „Cu ce-am stricat dacă-am voit să lupt, să-nving, să mă ridic... “, „uriașa bogăție
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
premoniție, părând segmente biografice în orizontul întâlnirii abrupte a autorului lor cu destinul. Exemplific, apelând la versuri din volumul Neguri albe (1920): „Amanta mea sublimă - Depărtarea”, „Rătăcesc și drumăresc neîncetat”, „M-am născut cu dorul de lucruri uriașe”. Sau din volumul Versuri (1925): „Cu ce-am stricat dacă-am voit să lupt, să-nving, să mă ridic... “, „uriașa bogăție de a nu avea nimic!...”. Și, ca o continuă escaladare a barajelor geografice: „O, plecările, plecările, plecările/ cu toate porturile și din
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-am descoperit, am reținut în lectură diferența dintre spovedania largului viu al spațiilor din poezia Tinerețe (volumul În robia lor, 1926): „Să iau într-un apus de soare trenul de Constanța,/ Să te-oțelesc în băi de soare la Sorrento,/ Să-ți dau femei frumoase la Paris,/ Să-ți deschid o locuință între nori la New York” și
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
1932, prin care i se conferă lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie. Se menționează aici că a luptat în războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918, în Legiuni și în Corpul voluntarilor ardeleni-bucovineni. Ecourile războiului își găsesc rezonanța în Sărbătoarea morții, volumul de poezii în al cărui fond liric se simte „o anume înfiorare în fața grandiosului sinistru”, după cum a fost receptat momentul poetic de sensibilitatea critică a lui G. Călinescu. Există actul de stare civilă, eliberat la căsătoria cu pianista Elisabeta Irina
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Gheorghe Grigurcu Să afirmăm de la început: Literatura română sub comunism a lui Eugen Negrici (ne ocupăm acum de primul volum care se oprește asupra prozei) are alura unei scrieri fundamentale. Ea răspunde unui „orizont de așteptare” doar parțial satisfăcut pînă azi de volumele unor M. Nițescu, Ana Selejan, Vasile Igma, cele coordonate de Lucian Boia etc., unui „orizont” incandescent, dornic
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Să afirmăm de la început: Literatura română sub comunism a lui Eugen Negrici (ne ocupăm acum de primul volum care se oprește asupra prozei) are alura unei scrieri fundamentale. Ea răspunde unui „orizont de așteptare” doar parțial satisfăcut pînă azi de volumele unor M. Nițescu, Ana Selejan, Vasile Igma, cele coordonate de Lucian Boia etc., unui „orizont” incandescent, dornic a cuprinde nu numai fapte, ci și atitudini corective, nu numai analize, ci și o postură a adevărului ferm, lustral prin sine. Deși
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
decenței, al măsurii caracterizează pe creatorul anonim”). Cel puțin argumentul frecvenței poate fi ușor contrazis; în parte pe baza culegerii înseși, apoi prin compararea cu alte antologii; în fine, prin presupunerea firească a unei selecții care a determinat excluderea din volum a multor texte „indecente”. Studiul lui G. Pascu, Despre cimilituri (Iași 1909), aduna, din perspectivă lingvistică, exemple mult mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
povestind, iar eu nu mă mai săturam ascultând. Restul nu prea mai conta. La sfârșit, am stat aproape o oră în picioare, în fața superbei biblioteci florentine, pline cu venerabilele rămășițe ale unei biblioteci care numărase, cândva, peste 10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto, Doamna Stoicescu mi-a încredințat amintirile dumneaei. Cu bune și rele, cu momente și întâlniri spectaculoase
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
și mai ales pentru amintirile care o însoțeau mereu. O memorie ieșită din comun și un talent înnăscut de povestitor s-au concretizat în aproape 3000 de minute de convorbiri înregistrate, care sper să se constituie în material pentru un volum. Cifrele și casetele înregistrate nu spun, însă, mare lucru. Nu redau zâmbetul, lacrima, verva, mânia, bucuria, umorul, inteligența, căldura umană. Adică nu redau viața. La 30 iunie, Doamna Stoicescu a plecat. Repede, brusc, hotărât, așa cum obișnuia să facă totul. Fără
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
și eroi ai revoluției niște oameni despre a căror existență nu știuse nimeni sau, mai rău, despre care se bănuiau lucruri prea puțin onorabile. Pe acest fond de agitație și harababură generală, Andrei Pleșu publică Jurnalul de la Tescani, un succint volum de însemnări din perioada - scurtă, de altfel - în care a avut domiciliul forțat, sub pretextul detașării ca muzeograf, în anul 1989, la Casa Memorială „George Enescu” (în lunile premergătoare revoluției s-a vorbit mult despre această detașare la postul de
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
unul oral în fața unui juriu foarte atent la nivelul lor de cultură generală și la eleganța și accesibilitatea discursului. Scandal în Spania Apărut la Madrid, la Editura El Cobre (a cărei coproprietară este Miriam Tey, cunoscută feministă, directoarea Institutului Femeii), volumul de proză Todas putas de Hernán Migoya a stîrnit polemici violente, feministele cerînd retragerea lui din librării. Lăsînd la o parte titlul Toate curve, ele l-au acuzat pe Migoya că în prima povestire a culegerii, El Violador, face apologia
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
și Pere Gimferrer) a dat un comunicat în care se amintește marelui public că personajul nu trebuie confundat cu autorul. „Ceea ce e pozitiv în toată tevatura asta - a declarat Migoya în «El Mundo» - e că voi cîștiga mulți bani, fiindcă volumul se va vinde. Negativ e faptul că i-am creat neplăceri lui Miriam Tey, o persoană inteligentă, progresistă și feministă. Îmi pare rău.” Viitorul libertății Poate avea democrația ca revers o diminuare a libertății? În noua sa carte, The Future
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Al. Săndulescu Vechiul meu coleg, S. Damian, a debutat editorial prin 1955, 1956, cu volume de critică literară, scrise în spiritul dogmatismului epocii, care a umbrit și uneori grav, aproape toată generația. Mai târziu, a publicat o remarcabilă carte despre G. Călinescu, romancier (1973), pentru ca, după câțiva ani, să aibă norocul de a fi numit
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
reputat romanist și românist, a invitat să țină conferințe destui scriitori români. După douăzeci de ani de absență din câmpul criticii noastre literare, unde se specializase mai ales în domeniul prozei, S. Damian revine în forță, publicând o serie de volume, dintre care, cel mai recent este, cu un titlu cam lung, Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, cu un sumar pe cât de bogat, pe atât de divers. El recunoaște cu satisfacție că a primit o influență covârșitoare din partea mediului german, că
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
în altă parte, comuniste, dogmatice), s-a impregnat de o altă mentalitate care l-a marcat profund și de aici (îi citez propriile cuvinte) „o nepotrivire de comunicare cu cei din țară”, ceea ce se poate constata pe alocuri și în volumul pe care îl comentez. Sumarul e divers, ca să nu spun cam eteroclit. El conține analize substanțiale ca acelea despre contemporani, precum N. Breban, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu, despre mari personalități foarte discutate în cadrul unor înfierbântate polemici, ca Emil Cioran (Schimbarea
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
influențăndu-l negativ pe Camil Petrescu, „colaborând cumva la planul de lucru pentru piesa și romanul despre Bălcescu”. Aceasta, adaug eu, în urma „prelucrării” umilitoare a scriitorului de către matadorii proletcultismului N. Moraru, M. Novicov, A. Baranga, în cadrul unui veritabil proces stalinist. Autorul volumului Pivnițe, mansarde... crede că prietenul său a dat dovadă de servilism și când a ripostat unui articol din presa sovietică în care era atacat Marin Preda pentru romanul Delirul (ceea ce mi se pare că nu prea seamănă a „servilism”) și
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
dacă nu cumva e în eroare, acuzând de prejudecăți (în problema evreiască pe „cei mai mulți dintre reprezentanții elitei autohtone” (mereu autohtone!), merită a fi discutate separat, și anume de către istorici și politologi, ca cei mai avizați în materie. Partea literară a volumului publicat recent de S. Damian mi se pare cu totul remarcabilă și prin metoda abordată de analist, care-și adună răbdător și riguros argumentele și găsește mai totdeauna titluri metaforice; pivnița și mansarda sugerează „cabinetele de lucru ale lui Kafka
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]