2,533 matches
-
în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției limbajului în imagini (image language), un salt revoluționar de acum 200.000 de ani. Pe baza studiului diversității fonemice susținute de argumentele genetice, arheologice și paleontologice, se consideră că diversificarea limbilor vorbite este un proces care durează de 100.000 de ani (Johanna Nichols 35 de la Berkeley, California). Infrastructura limbajului asigurată de conectivitatea cerebrală și dinamica sinaptică care conduc la transformările anatomice ale organelor vorbirii (complexele buco-laringiene). Conectivitate cerebrală În ultimii 200
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
servește funcția corpului. Populațiile neuronale ce deservește mâna care scrie și fața vorbitoare sunt egale cu populația neuronală ce deservesc întreg corpul omenesc; ele sunt vecine. La fel este și homunculus-ul motor aflat anterior. Uriașa dezvoltare înregistrată de limbajul vorbit și de cel scris, raportat la limbajul în imagini, poate fi înțeleasă dacă facem un studiu comparativ al transformărilor homunculus-ului pe măsură ce trecem, în cadrul aceleiași specii, de la un mamifer mai puțin dezvoltat la om. Trecerea de la rozătoare la pisică constă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
silence. Les Animaux dénaturés ("Animalele denaturate") are ca temă principală "ce înseamnă să fii om". 35 Johanna Nichols, profesor de limbi slave la Universitatea Berkeley studiază preistoria lingvistică a nordului Eurasiei. Analizează marea diversitate în spațiu și timp a limbajelor vorbite. 36 Wilder Graves Penfield (1891-1976), pionier al neurochirurgiei canadiene, pe care o extinde prin dezvoltarea de metode și tehnici noi. Impune metoda limitării intervențiilor neurochirurgicale în teritoriile care deservesc funcții vitale ale creierului. Este părintele nerochirurgiei adaptate la funcția mentală
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
știu că imala e noroi, credențul e dulap, hocărul un scaun mai mare și pecmezul, dulceață de prune. Vocabularul unui Babel fericit, ca să amintim o sintagmă des utilizată în contextul discuțiilor despre Banat, se desparte tot mai mult de limba vorbită. O memorie fericită a copilăriei, prelungită până dincolo de firesc, păstrează amintirea exceselor culinare prilejuite de rugile sârbești, firescul amuzat al neputinței de a vorbi maghiara, fascinația față de cripta familiei Mocioni, mirosul ireal, impregnat de tristețe și uitare din salonul castelului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
predicatului cu subiectul ........................................................... Capitolul 4. Acordul sintagmelor binominale ............................................................ Capitolul 5. Acordul în structurile copulative .......................................................... Capitolul 6. Acordul sintagmelor coordonate ........................................................... Capitolul 7. Genul neutru din perspectiva acordului ................................................ Capitolul 8. Este dublarea clitică un tip de acord? Capitolul 9. Acordul în limba vorbită ......................................................................... Concluzii ....................................................................................................................... Bibliografie ................................................................................................................... Surse ............................................................................................................................. CUPRINS DETALIAT INTRODUCERE ABREVIERI, SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului 2. Cadrul teoretic 3. Trăsăturile implicate în acord 3.1. Persoana 3.2. Genul 3.3. Numărul 3.4. Cazul 4. Mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4.2.2. Criterii morfologice 5. Argumente împotriva analizării dublării clitice ca acord 6. Alte analize ale dublării clitice Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular 1.1.1. Adjectivul propriu-zis 1.1.2. Adjectivul participial 1.1.3. Formele pronominale 1.2. Dezacordul în gen și număr al adjectivului 1.3. Dezacordul formelor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu o scurtă Anexă cuprinzând contextele cu dublare clitică în limba română. Informațiile din primele opt capitole, dedicate acordului dintr-un anumit domeniu sintactic sau între anumiți termeni, sunt completate cu cele din capitolul al nouălea, intitulat Acordul în limba vorbită. Aceasta cuprinde o serie de fenomene de procesare, registru oral și limbă vorbită, înregistrate în decursul a câțiva ani, în principal ca urmare a monitorizării sistematice a unor posturi de radio și de televiziune. Nivelurile limbii descrise în teză În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din primele opt capitole, dedicate acordului dintr-un anumit domeniu sintactic sau între anumiți termeni, sunt completate cu cele din capitolul al nouălea, intitulat Acordul în limba vorbită. Aceasta cuprinde o serie de fenomene de procesare, registru oral și limbă vorbită, înregistrate în decursul a câțiva ani, în principal ca urmare a monitorizării sistematice a unor posturi de radio și de televiziune. Nivelurile limbii descrise în teză În general, nivelul de limbă descris în cuprinsul celor opt capitole este cel al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și de televiziune. Nivelurile limbii descrise în teză În general, nivelul de limbă descris în cuprinsul celor opt capitole este cel al românei contemporane standard. Nu este întotdeauna ușor de delimitat între nivelurile limbii: limba standard vs. limbajul colocvial, limba vorbită vs. sistemul limbii, fenomen de procesare a mesajului vs. posibilitate de exprimare care ține de sistemul limbii. În general, am inclus în capitole și unele realizări colocviale sau din registrul oral ale acordului (de la TV, de la radio, de pe internet etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din registrul oral ale acordului (de la TV, de la radio, de pe internet etc.), cu condiția ca acestea să nu fie fenomene marginale sau accidentale. În aceste opt capitole, nu am exclus nici posibilitățile de exprimare din registrul oral sau din limba vorbită. Unele posibilități de acord din limbajul colovial-familiar, din registrul oral sau dintr-un stil de exprimare mai puțin "îngrijit" sau autosupravegheat din punctul de vedere al corectitudinii lingvistice sunt discutate în primele opt capitole, dacă ele sunt foarte frecvente sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tipurilor de exemple respective. În registrul oral se activează niște posibilități de exprimare care au rădăcini în sistemul limbii și pentru care se pot propune explicații teoretice. Din acest motiv, unele fenomene frecvente sau curente de procesare și de limbă vorbită au fost discutate în cuprinsul celor opt capitole, nu doar în cel final, dedicat acestui tip de fenomene. De exemplu, în sintagma superlativă cei mai mulți, cazul genitiv sau dativ trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în cel final, dedicat acestui tip de fenomene. De exemplu, în sintagma superlativă cei mai mulți, cazul genitiv sau dativ trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu trăsături phi din GD), conform regulilor gramaticale. Însă în limba vorbită, cazul este frecvent marcat și la mulți (numele celor mai multor vinuri - Radio București, 2009; a captat atenția celor mai multor persoane cu studii superioare. - www.acasatv.ro). Dubla marcare a cazului în acest context poate fi un fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau pe internet. Câteva exemple au fost preluate din texte literare, beletristice (vezi Surse). Majoritatea exemplelor de la radio și TV aparțin vorbitorilor educați (am înregistrat doar jurnaliști, politicieni și persoane publice, în general). La începutul anexei finale, Acordul în limba vorbită, am arătat în ce a constat monitorizarea posturilor de radio și de televiziune. Exemplele de pe internet sunt foarte diverse (presa on-line, site-uri oficiale ale unor instituții și organizații, bloguri, forumuri, comentarii ale unor cititori etc.), iar ele au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din Bistrița, doamna... (Realitatea TV, 2007) c. sau nu voiau să lei comunice această chestiune preseii (Realitatea TV, 2006) d. Personalului auxiliar din București li s-au alăturat și... (B1, 9.IV.2009) (vezi și cap. 9. Acordul în limba vorbită). 7. Concluzii Acordul reprezintă covariația unidirecțională unor termeni ca urmare a relației sintactice dintre ele. În limba română, trăsăturile implicate în acord sunt genul, numărul, persoana (trăsături phi) și, discutabil, cazul (care poate fi doar atras în acord datorită sincretismului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
componente. Cazul genitiv sau dativ este marcat doar o dată, la primul element component, cu excepția femininului singular, unde cazul e marcat și la al doilea component. (3) celuilalt, celeilalte (vs. cealaltă, N/AC), celorlalți, celorlalte În limbajul colocvial sau în limba vorbită, cazul poate fi marcat accidental la ambele componente, la formele de plural: (4) a. așteptăm și declarațiile celorlaltor lideri ai Alianței (L. Pătraș, Realitatea TV, 2007) b. Oferim cofraje termoizolante de proveniență germană și de aceea calitatea lor este net
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formată cu adverbul cât, care nu trebuie să se acorde. Asta face ca la genitiv și dativ, cazul să fie marcat pe mult: (16) a. cât mai mulți prieteni (N/Ac) b. cât mai multor prieteni (G/ D) În limba vorbită, forma neacordată cât (adverb) este înlocuită uneori cu forma acordată câți (adjectivul): (17) a. Sperăm să fie câți mai mulți români la vot (E. Udrea, www.realitatea.net) b. Prinde câți mai mulți purceluși (http://jocuri.okay.ro) Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominală. Cum cât poate fi și adverb, și adjectiv, el primește marca de caz. În sintagma superlativă cei mai mulți, cazul trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu trăsături phi din GD), conform regulilor gramaticale. În limba vorbită, și adjectivul pronominal nehotărât mulți primește marca de caz: (20) a. numele celor mai multor vinuri (Radio București, 2009) b. a captat atenția celor mai multor persoane cu studii superioare. (www.acasatv.ro) Această dublă marcare a cazului se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
G/D Destul de frecvent în anumite situații, acordul în caz nu se mai face în româna actuală. O sursă importantă pentru observarea dezacordului în caz al adjectivului sunt monitorizările posturilor de radio și televiziune (cf. cap. 9. Acordul în limba vorbită). În toate perioadele de monitorizare, marea majoritate a contextelor în care s-a înregistrat dezacordul în caz sunt cu adjective participiale: (23) a. în urma prezentării inspirată de filmul Avatar (Prima TV, 2010) b. dacă analizăm textul moțiunii depusă astăzi (Realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
s-au creat, în limbajul standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord semantic al determinanților proclitici sau al adjectivelor. Astfel de exemple, rare, trebuie analizate fie ca fenomene de procesare a enunțului, care implică neanticiparea mesajului sau suprapunerea și amalgamarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturilor este mai puternică în română decât în engleză. Acest lucru impune ca acordul să fie realizat doar pe baze formale, în limba română. În mod excepțional, accidental, acordul în număr se poate face semantic, în anumite condiții - în limba vorbită sau într-un registru mai puțin controlat din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale, la anumite substantive proprii care nu sunt marcate formal pentru număr: (42) Îmi pare rău pentru olteni că nu au plecat cu 3 puncte pentru palmares
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a faptului că al nu reia referentul nominalului antecedent, ci doar conceptul. Întrucât acordul lui al în astfel de contexte implică mai multe operații mentale (stabilirea antecendentului și a genului acestuia, alegerea formei potrivite din paradigma lui al), în limba vorbită sau în limbajul colocvial se întâlnesc destul de frecvent greșeli de utilizare: fie se face acordul și în număr, fie se utilizează forma prepozițională (invariabilă) a, prin care se evită realizarea acordului: (101) a. Anchetatorii au încheiat cercetările la fața locului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ele trebuie fie validate prin relația de acord cu un nominal. Semantica pronumelor indefinite, negative, indefinite și relative permite acordul semantic al verbului, spre deosebire de propozițiile cu subiect exprimat prin substantiv, unde acordul semantic este mult mai restricționat. Totuși, în limba vorbită, și substantivul poate admite acordul semantic al verbului-predicat (vezi infra, 2.7.2). Din grupul pronumelor nepersonale inclusive fac parte pronumele nehotărâte, relative, interogative și negative: toți (toate), câțiva (câteva), unii (unele), fiecare, oricare, care, câți (câte), niciunul (niciuna), niciunii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care se includ locutorul sau interlocutorul: (87) a. Aceia / cei / toți / unii care am plecat mai devreme... b. Fetele care am plecat mai devreme eram sora mea și cu mine. 2.7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă În limba vorbită sau într-un registru colocvial, și substantivele subiect admit ca verbul-predicat să fie la persoana I sau a II-a: (88) a. 100 de persoane am semnat cu Piperea (http://finance.groups.yahoo.com/) b. De mult timp aștepta să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba. (Info Pro, 2008) b. ...s-a mai văzut minuni (Europa FM, 2009) c. Toate măsurile pe care noi le-am luat s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a II-a: (49) a. Niciunul dintre noi nu am venit. = "Noi nu am venit (niciunul)". b. Niciunul dintre voi nu sunteți vinovați. = "Voi nu sunteți vinovați niciunul". (iv) Oricare Alături de acordul la persoana a III-a singular, în limba vorbită se întâlnește și acordul la plural. Acesta are o bază semantică: predicatul se aplică întregului ansamblu de entități denotate de sintagma partitivă, nu doar uneia singure. Oricare subliniază lectura distributivă a predicatului: (50) a. Oricare dintre ei au responsabilități diferite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]