1,940 matches
-
1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii. Din felul în care erau răspândite satele lui Oană vornicul reiese că domeniul său nu este aidoma unui domeniu din Occidentul feudal, adică satele nu se grupează în jurul curții - întărită neapărat - a boierului. Adică nu este un domeniu unitar. Un grup de sate se aflau la Vest de Suceava și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Într-o arie destul de restrânsă se aflau opt sate, în mijlocul acestora aflându-se curtea boierească de la Tulova. Se pare că unele sate erau foarte mici, ele contopindu-se până la urmă cu Litenii de azi. După aceea, din moșia lui Oană vornicul făcea parte satul Gâdinți, care se află la 5 km est de Roman și la peste 100 de km față de grupul de sate de la obârșia Șomuzului. Urma un alt grup de sate, aflate în ținutul Neamț. Ele se grupau în jurul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate de la obârșia Șomuzului. Urma un alt grup de sate, aflate în ținutul Neamț. Ele se grupau în jurul comunelor Girov (Iucaș în document), Mărgineni-Plopești, la Slatina, Dumitrești și Cărbunești. La Sud-Est de Buhuși se aflau alte sate ale lui Oană vornicul: Siliștea (azi Români), unde era o altă curte a vornicului, iar lângă Roman, contopindu-se cu această comună, erau satele Cărbunești și la Văratec. Nu departe de Roman, pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aflate în ținutul Neamț. Ele se grupau în jurul comunelor Girov (Iucaș în document), Mărgineni-Plopești, la Slatina, Dumitrești și Cărbunești. La Sud-Est de Buhuși se aflau alte sate ale lui Oană vornicul: Siliștea (azi Români), unde era o altă curte a vornicului, iar lângă Roman, contopindu-se cu această comună, erau satele Cărbunești și la Văratec. Nu departe de Roman, pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între Huși și Vaslui, se aflau două sate. Cea mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Văratec. Nu departe de Roman, pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între Huși și Vaslui, se aflau două sate. Cea mai importantă danie pe care Alexandru cel Bun o face fiilor lui Oană vornicul, pe lângă cele trei sate dăruite mânăstirii Humor, este un loc pe stânga Prutului, unde se puteau întemeia zece sate și un alt loc, pe dreapta râului, unde se puteau întemeia alte zece sate. Punându-le pe hartă, vedem că satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe lângă cele trei sate dăruite mânăstirii Humor, este un loc pe stânga Prutului, unde se puteau întemeia zece sate și un alt loc, pe dreapta râului, unde se puteau întemeia alte zece sate. Punându-le pe hartă, vedem că satele vornicului nu se aflau într-un singur hotar. În afară de aceasta, satul Gâdinți ajunge în posesia boierului Negre, care își avea curtea aici, sat pe care stăpânul său îl va dărui, la moartea sa, mânăstirii Bistrița. La 22 martie 1500, Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1500, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița, de la care ia satul Gâdinți și îl dăruie mânăstirii Putna, o dovadă de cât de stabile puteau fi domeniile feudale românești. Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în stăpânirea lui Tador Limbă Dulce. La 18 februarie 1445, fiii lui Oană întăresc mânăstirii Humor cele trei sate de sub Dumbrava Înaltă, moșia mânăstirii despărțindu-se de moșia boierului. Una dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11 privilegii referitoare la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se afla curtea boierului Petru stolnic, plus alte două sate, dintre care unul era cumpărat de la mama lui. Clănău spătarul cumpără trei sate, iar într-un document îi este întărit un sat. Patru sate le sunt întărite lui Neagu vornic și lui Tăbuciul Mititelul și fratelui său Fărcea. Într-un uric, se menționează întărirea a cinci sate, plus o jumătate de sat, vad și mori. Panului Hărman îi este întărită moșia formată din șapte sate, moșie care în 1516 se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de o colonizare, iar dacă ne raportăm la daniile de locuri pustii, pentru întemeierea unui sat, făcute înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, daniile făcute de marele domn nu egalează nici măcar dania făcută de Alexandru cel Bun fiilor lui Oană vornicul, care primeau locuri, unde puteau să întemeieze 20 de sate. Autorii Vieții feudale considerau că boierii bogați aveau moșii care depășeau două sate. Având în vedere statistica daniilor, reiese că daniile erau întărirea unor proprietăți de un singur sat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte revenea Mariței, nepoata lui Toader Nănescul, o alta verilor ei, Fătul și Sturdzea și a treia lui Gligor, lui Ion Farcaș și Mălinei, fiii Mălinei, iar a patra parte lui Mircea Purcel sulariul, fiul Stanei și al lui Dobroin vornicul și a surorii sale Lușca, copiii Mărinei, nepoții Stanei. La 20 noiembrie 1499, se cumpără un sat care se împarte astfel: trei inși iau partea de sus, iar patru nepoți vor stăpâni partea de jos. Numărul moșiilor împărțite este destul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul unde au fost vătămani Maxim și Voinea. Ion Jumătate dăruie mânăstirii satul său de pe Cracău și satul Caucelești. Boierul Negru dăruise satul unde este curtea lui, anume Gâdinți și satele pe Racova, care apar într-un document
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sate enumerate mai înainte, mânăstirea a avut sate, care nu apar în privilegiile din 1462 și 1467, cum este satul Mitiucăuți, dăruit de domn în 1411, sau satul unde a fost Maxim și Voinea, dăruit în 1415 de Oană vornicul, un sat pe Cracău dăruit de Ion Jumătate odată cu satul Caucelești, care apare între satele care se bucurau de imunitate în 1467 și care va ajunge în stăpânirea domnului, în urma schimbului de sate din 1500. Poate fi amintită și mânăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arătându-se care erau vămile la care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul Țuțorei, la Mogoșești și la Târgul Roman. Cu tătarii Moldoviței din Târgul Baia să nu aibă treabă nici vornicii, nici ilișarii și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu puteau fi judecați decât de domn și de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454, era scutită de dări și de slujbe casa din Suceava
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici la cetate, nici la vin să nu care, nici la oaste niciodată să nu meargă, nici cu jold și nici vreo altă oarecare slujbă a noastră și danie să nu aibă niciodată în veci. Pentru aceasta nici boer, nici vornic, nici osluhar, nici joldunar, nici posadnic, nici globnic, nici ilișar și nici altcineva din dregătorii noștri să nu aibă a se opri în acel sat. Iar dacă cineva va bănui pe acești oameni sau va lua de la dânșii fără voia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestei mânăstiri”. La 16 martie 1490, stareța Eufrosina cu toate surorile ei, au venit în fața domnului și au închinat mânăstirea lor, cu satul Balasinești, mânăstirii Putna. Mânăstirea Humor, cu hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a fost ridicată de Oană vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Oană vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce pește de la Dunăre pentru mânăstirea Humor. Petru Aron, scutea la 20 ianuarie 1456 pe locuitorii din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu popii lor în târg, în Cernăuți, iar trei biserici în Cuciur și a șasea în Mihalcea. Cu această ocazie întărește Putnei braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mică și nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”. Aceleași scutiri se acordau și satului Coțmani cu cătunele sale. “Numai pentru sfada în târg și pentru furtul care s-ar dovedi de față în târg” să îi judece vornicii de târg pe oamenii din Rădăuți. Locuitorii celor două sate erau scutiți de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe care erau obligați să le facă “alți țărani”. La 23 august 1481, era reînoit privilegiul din 30
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de locuitorii unor ținuturi, care, deși nu sunt nobili, “nu ascultă de nici un boier și alcătuiesc un fel de republică”. Prima dintre aceste “republici” este Câmpulung Moldovenesc, care cuprinde 15 sate cu legi și judecători proprii. Domnul trimite aici doi vornici, dar, în cazul în care aceștia îi jignesc pe țărani, aceștia îi alungă. A doua “republică” o constituie Vrancea, formată din 12 sate cu 2000 de gospodării. Cea de-a treia “republică” este Tigheciul, un codru la hotarele cu tătarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar vamă să nu dea nicăieri nici un groș fie că vama este vândută, fie că este nevândută”. Documentul ne arată că țara era temeinic organizată, că nu exista nici o activitate care să nu fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
necesar să fie amintită imunitatea. Imunitatea înseamnă actul final care consfințește fărâmițarea feudală. E un act dat de o instituție superioară, regalitatea. Cine a acordat imunitate domeniilor boierești înaintea de realizarea întemeierii Moldovei ? Marile domenii, ca cele ale lui Oană vornicul, Oană Cupcici sau Șteful Cernătescul primesc și alte bunuri funciare și ar fi fost firesc să fie amintite scutirile acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă trei sate pe Siret. Nu este un domeniu de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vreun rost militar, nu avea nici un sens ca ea să fie dăruită unei mânăstiri. Alte documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie dăruită unei mânăstiri. Alte documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]