1,862 matches
-
Articolul UNIC Se eliberează din funcție, la cerere, magistrații menționați în anexa la prezentul decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU Anexă 1 Frone Ioana-Maria, judecător la Curtea de Apel Galați - Bâlea Marian, judecător la Tribunalul Maramureș - Vrabie Elena-Liviana, judecător la Tribunalul București - Rusu Mirela, judecător la Judecătoria Sectorului 3 București - Angheni Adrian, procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție - Apostol Dan, procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție - Carp Gheorghe, procuror la Parchetul
DECRET nr. 139 din 8 aprilie 1997 privind eliberarea din funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117827_a_119156]
-
întreagă comedie cu prilejul marii așteptări a sălii de așteptare a gării Bacău, formulări la metru pătrat! anii socotiți, ca și cînd de la mîntuire ar fi ani! lumina nu se dă pe oameni, contralumină față de mai toți călătorii, copii mulți, vrabia ciugulește de pe jos, a intrat pe geam, pași tîrșîiți, adu genții lăsate singure pîine, salam și o sticluță de coniac, bătrînul încovrigat, alarmele de telefon mobil se confirmă una pe alta. Ora 7,38, în acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vectorială în turnuri la marginea de est, km 448 Suceava Nord, acceleratul ajuns pe moment, a schimbat locomotiva și sensul de mers, dispare fără grupa de vagoane de Suceava, stăncuțe la al treilea peron și la al doilea, țopăie ca vrabia dintr-un picior, te doare gheara și o ții sub aripă, merge la cartofi, la ce mai este, o țigară, dă-mi o țigară! cînd mă prindea la călugări, la muncă, cu țigara, ia bagă cincizeci de mătănii! șaizeci! Pălărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trupul originar, Onești de la crucea de lumină în pinten subcarpatic. Ora 6,50, în sala de așteptare a gării Onești, refuz să fiu lucrurile din jur, pereții de sticlă agitația pieței gării, joacă în balamale cu capul greu de somn, vrăbiile în incintă umblă și pe sub scaune, personalul Ghimeș Mărășești întîrzie, stau în beton stăpîni mai buni decît lucrurile, vrăbiile din betoane. Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Onești, refuz să fiu lucrurile din jur, pereții de sticlă agitația pieței gării, joacă în balamale cu capul greu de somn, vrăbiile în incintă umblă și pe sub scaune, personalul Ghimeș Mărășești întîrzie, stau în beton stăpîni mai buni decît lucrurile, vrăbiile din betoane. Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de soare pe dungi, cu mult mai teșite straturile pe coastă, fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cap de băiat, urechea pe inima bunicii și decît ele mai simetric, Asta-i viața ta, / Tu trăiești în ea, / Nu o rataaa! ciborgii încă pe cartele perforate muzical, Sărăteni constanta feminină la altitudinea om, la latitudinea lui, Vozneseni/Covurlui vrăbiile grămadă dintr-o așchie, huse pe capete portocalii de scaun portrete, bunica albastru la Două Zbîrnele, Troița 1, Drumul Drept 5, Beștemac 6 biserică, nucii îmbătrîniți, Frumușica 3, Cazangic 1, întîiul lan de tutun, rulaj de portrete oranj pe sol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fizionomii "CFR IRLU Reparații", soarele aprinde părți din foi și interior. Ora 7,37, la peronul gării București Basarab, patru linii de navetiști oază de zombi vineri după săptămîna de lucru, ce plin e trenul ăsta de Roșiori! porumbei și vrăbii pe felii de pîine, tampoanele din capăt interzise în miros de urină, chioșcul alimentar dogorește, aparate de refrigerare, bananele pe tejghea, "Magazinele, raiul femeilor", București Alexandria cu condiția inadecvării, urcă și din mers. Ora 7,57, în personalul București Pitești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în miros de urină, chioșcul alimentar dogorește, aparate de refrigerare, bananele pe tejghea, "Magazinele, raiul femeilor", București Alexandria cu condiția inadecvării, urcă și din mers. Ora 7,57, în personalul București Pitești, în gara București Basarab, păi tu știi ce vrabie am văzut? cu alb, să mor eu! Marica ăsta, Rodna Veche București Nord, la Lujeru faci? spre exemplu, tu cît iei? ia du-te la sapă, să vezi cum e! ai fost tare la copii, mai faci? la patru căni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul de depresiune dungi pe spatele facerii ei, halta Vrabia lățimea șesului potolită în caroiaj de diguri, trenul buza malului pe casele Sînsimion, platitudinea artă prezența în lunecușul Sîntimbru Ciuc/Csíkszentimre, satul de dinainte are și biserică ortodoxă, încheagă național confesional. Ora 15,26, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești, în gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
față de ordinea publică ș.a. D.T.: Întâlnirile se făceau în "Tricolor", dar mai ales în "Azur", și veneau studenți care erau instanța, de la Drept îndeosebi. S.B.: Dar veneau și profesori, fiindcă am văzut că la o astfel de acțiune venea Genoveva Vrabie, de la Drept. D.T.: În primul rând de la Drept. Și se punea o speță în discuție, o temă, de regulă legată de aliniamentele ideologice, politice și juridice ale vremii. Adică, se punea accent pe educația civică. S.B.: Și cum funcționa o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
514 Vlăduțescu, Gheorghe, 139 Voicu, Ion, 424, 428 Voicu, Mădălin, 514 Voicu, Ștefan, 300 Voiculescu, Elefterie, 428 Voiculescu, Mihai, 39 Voinea, Gheorghe, 122 Volcinschi, Adrian, 121 Vonica, Romul, 221 Vornicu, Tudor, 425, 429 Vorszak, Almaș, 223 Vosniuc, Rodica, 129, 213 Vrabie, Genoveva, 121, 221, 401 Vulpe, Adrian, 110, 112 Vușdea, Gheorghe, 71 W Wałęsa, Lech, 480, 499 Walter, Richard, 393 Welles, Orson, 427 Wood, Natalie, 457, 480 Z Zaciu, Mircea, 421 Zaharia, Alexandru, 89 Zaharia, D.N., 57, 399,400, 447 Zaharia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Radu Dumitru, conf. dr. Zolyneak Maria, lect. dr. Olcescu Paul, lect. dr. Filip Gheorghe, lect. dr. Piticari Gheorghe, lect. dr. Andronovici Constantin, lect. dr. Macovei Ioan, lect. dr. Macovei Dumitru, lect. dr. Sava Florin-Marcel, lect. dr. Dvoracek Maria, lect. dr. Vrabie Genoveva. 19 Prof. dr. Andriescu Alexandru, prof. dr. Arvinte Vasile, prof. dr. Giosu Ștefan, conf. dr. Valter Richard-Ionel, conf. dr. Adăscăliței Vasile, conf. dr. Lozbă Mihai, conf. dr. Cantemir Natalia, lect. dr. Sofrone Valentin, lect. dr. Nica Dumitru, lect. dr.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
puterii, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 58. 12 Corina Pălășan, op. cit., p. 150. 13 Organizarea cabinetului județean pe colective și catedre, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1976, filele 15-22. 14 Iată care erau universitarii: Olcescu Paul, Vrabie Genoveva, Aurel Ciopraga, Baciu Mihai, Gheorghiade Paul, Morărașu Marcel, Sîrbu Tănase, Morărașu Dionisie, Mocanu Ion, Doboș Aurel. 15 Iată care erau procurorii: Ulianov Dumitru, Giurgiu Narcis, Velincov Adrian, Stoianovici Cristea, Corneanu Virgil. 16 Iată care erau universitarii: Filip Gheorghe, Piticaru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
oameni buni, conchidea bătrînul satului, moș Vasile Alistar. Noi, copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite de prin ogoare străine, de prin pădure și de pe marginea drumului spre Crasnaleuca. Cu părul alb și bogat, cu mustața cît două vrăbii dolofane, moș Vasile, înțeleptul, își storcea mintea să ghicească de ce și cum am devenit noi așa de năpăstuiți. Babele descîntau în zadar ca să dezlege ceea ce era legat. Din negura timpului, Vasile Alistar a găsit soluția, care este bună numai dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ar fi dorit același lucru. O lipsă de politețe? Gînduri adînci, profunde? Lene și dezinteres? Poate toate la un loc. Lumina zilei se pregătea destul de lent să dispară și noaptea se apropia, însoțită de fondul ei de zgomote: cîini lătrînd, vrăbii agitate, manele care te învăluiau nemilos și un robot de bucătărie nervos tare. Nicușor are fruntea creață și deloc eminesciană, dar acolo, sub carcasa aceea enormă, se coceau gînduri cu iz de materie cenușie, nu glumă. Așa cred că stăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Boboașă nu se impresionează. Lovește cu lăbuța care are ghearele scoase. Deznodămîntul este mereu același, dar se mai întîmplă să fie și mușcat. Merg spre piscină pe alee, dar provoc supărare. Doi cuci americani, un pic mai mari ca o vrabie, au cuib în tufișurile de trandafiri chinezești. Chirăie și zboară agitați ca să mă îndepărteze. În zbor, îmi ating părul de pe cap. Au o îndrăzneală nemaipomenită! Mă, afurisiților, chiar credeți în victorie? mă rățoiesc la ei. În victorie cu siguranță nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se îmbrăcau în hainele cele mai bune sau noi, iar deosebirea esențială consta în modul în care se serveau preparatele la masa de dimineață. Masa începea cu o bucată de anaforă, apoi se mânca o bucată de carne de vânat (vrabie, porumbel, iepure sau pasăre), urma ciorba cu carne de porc sau pasăre, friptură și pe parcurs vin. Obiceiul de a servi vânat sau pasăre era o tradiție și consta în aceea că omul se va mișca tot anul ca pasărea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
stepa, fără a se Întreba Însă câte alte specii dispar astfel, nu doar Își restrâng arealul; e cazul dropiei, aceea care a inspirat frumoase pagini În literatura secolului trecut, precum Pseudokinegheticos... Omul a continuat dezechilibrarea importând și exportând specii. Chiar vrabia, atât de comună, e un „import“, venit odată cu grâul, din Orientul apropiat; și tot așa a ajuns și În America. Urmărind-o, a venit și pisica, o africană. Și deschid o nouă paranteză, arătând că tot ce-am spus despre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poartă și grija progeniturii chiar după ce asta Învață a zbura, Însoțind-o pretutindeni. Atâta doar și sunt suficiente motive pentru a determina o pisică, Încă mai inteligentă, să nu se aventureze În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s’a cățărat pe gard, dincolo de care și-a continuat, cu o maiestuoasă indiferență, calea șchiopătată. - Gândește-te, Cristi, că asta seamănă cu altă Întâmplare când, văzând o pisică tupilată, te-a mâncat limba s’o chemi. Dar ai văzut vrabia care s’a ridicat de la pământ câțiva pași mai Încolo? Pis-pis-ul tău a trimis pe apa sâmbetei truda ei de poate toată ziua: recunoașterea zonei, identificarea vânatului, pânda cine știe de când, furișarea, lăsându-i În continuare stomăcelul ca o nucă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu i-ar strica o căsuță și o hrănitoare. Vezi tu, ne gândim la acea pasăre ca la copiii străzii, pe care tot inconștiența noastră Îi produce. Tu te poți bucura, că-ți aducem la Îndemână păsăret care să compenseze vrăbiile rărite de pe balcon, dar așa favorizăm o specie. Nu și pe alta, al cărei rol nu-l cunoaștem dar, Întâmplător n’o agreem. Știu eu? Cioara ori cucuveaua. Consecința? - O știu. De n’aș fi eu, pisica, ca să repar noua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
comun, ca să nu mai miaun despre codul genetic, unic de la bacterie și până la tine. „Meridian“, 17 noiembrie 2000 9. Aleg: detergenți sau deputați? Sunt un felin, dar uneori mai dau și greș. De pildă dinioarea când, vrând să pedepsesc obrăznicia vrăbiei ce-a intrat pe geam, m’am Împiedicat de strachina lui Cristi. Se zice că cioburile aduc noroc, dar e musai să i născocesc ceva. Miau! Parcă grecii de odinioară valorificau așa ceva, zgârâind pe câte un ciob, opțiunea. Ei numeau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
E vorba de cum poți păstra o traiectorie, a o schimba eventual, prin controlul centrului de greutate a ceva, proiectil sau eu Însumi. De pildă, saltul meu de pe balcon spre balustradă se sfârșește cu aterizarea pe același balcon, evident cu o vrabie În botic, iar nu pe cealaltă parte, ca prostul de proiectil. Căci Îmi schimb la vreme, În zbor, centrul de greutate, implicit de inerție. Cum? Cu codița care, vă rog să vi-o imaginați, e destul de consistentă, și pe care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu coada decât să țină În ea covrigi și, băgând-o Între picioare, să-și trădeze frica... Așadar, codița mea inteligentă execută un adevărat balet și când sar, și când mă plimb dezinvolt pe muchea gardului, chiar când pândesc o vrabie, pregătindu-mi saltul, mereu cu arma - colții - și radarul - mustățile, ochii și urechile - ațintite pe ea. Sau când mă Înfoi, spre a băga În sperieți ditamai dulăul senatorial - chiar așa - care nu mi-a uitat gheruța trasă peste bot. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plictisit cu cele două prime file - chiar așa - ale cărții mele de vizită, sper să n’o fac astăzi. Poate veți Înghiți În sec, căci voi aduce vorba de-ale gurii, dar vă ofer și un antidot. Am vânat o vrabie, iar acum mă delectez rozând-o. Cupene cu tot, căci și ele produc vitamină D, tot după metoda folosită de mine - sper că n’ați uitat de săptămâna trecută - doar că proasta de vrabie nu știe să și-o culeagă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]