1,562 matches
-
fluviului Alfeu cu râul Cladeos. Așezată pe partea dreaptă a fluviului, la poalele muntelui Cronion, într-un peisaj mereu verde, Olympia nu a fost niciodată un oraș propriu-zis, ci un vast sanctuar, unde temple, altare și clădiri publice, consacrate diferitelor zeități, se aflau reunite sub conducerea spirituală atribuită lui Zeus. La origine, Olympia era un centru pur religios, de importanță locală, apoi faima sa a crescut prin Jocurile Olimpice, la care s-a adăugat importanța politică a sanctuarului; a devenit cu timpul
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
regulă nu este valabilă pentru toate mitologiile, zeițe ale soarelui întâlnindu-se pe toate continentele lumii. Unii mitologi, cum ar fi Brian Branston, dimpotrivă, spun că zeițele solare sunt mai răspândite că zeii solari. Ei mai susțin că tendința asocierii zeității solare cu masculinul se datoreaza mai ales mitologiilor mai bine cunoscute, ca cea greacă și cea egipteană, care nu respectă regulă "soarelui feminin". Dualismul soare/masculin/lumină și luna/feminin/întuneric este găsit în multe (dar nu toate) tradițiile europene
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
mitologia nordică, unde Soarele este feminin, iar Luna este masculină. Venerarea soarelui este o posibilă origine a henoteismului și în cele din urmă a monoteismului. În a optsprezecea dinastie a Egiptului Antic, religia eretica a lui Akhenaten, atenismul, folosea vechea zeitate solară Aten că un simbol a unui zeu unic. Conceptul neolitic în legătură cu barca solară, soarele traversând cerul într-o barcă, se găsește în Egiptul Antic, la zeii Ra și Horus. În mitologia nordică, zeitatea este Sol (Sunna), în cea vedica
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
a lui Akhenaten, atenismul, folosea vechea zeitate solară Aten că un simbol a unui zeu unic. Conceptul neolitic în legătură cu barca solară, soarele traversând cerul într-o barcă, se găsește în Egiptul Antic, la zeii Ra și Horus. În mitologia nordică, zeitatea este Sol (Sunna), în cea vedica Surya, iar în cea greacă Helios sau, uneori, Apollo. Zeul mesopotamic, Shamash joacă un rol important în timpul Epocii Bronzului și "soarele meu" devine în final un mod de adresare față de roialitate. Într-un mod
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
toate acestea există și multe din mituri alcătuite într-un original stil japonez. cuprinde atât tradiții șintoiste și budiste cât și credințe populare legate de agricultură. Articolul de față se va rezuma doar la mituri japoneze privind geneza lumii, la zeități importante și la cele mai cunoscute povești japoneze. Majoritatea miturilor japoneze, așa cum sunt ele cunoscute astăzi, se găsesc în cărți vechi ca "Nihon Shoki", "Kojiki", etc. "Kojiki" sau "Cronica faptelor antice" este cea mai veche carte cunoscută despre mituri, legende
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
antice" este cea mai veche carte cunoscută despre mituri, legende și istorie din Japonia. Dintre alte izvoare istorice "Shintoshu" explică originea divinităților japoneze, dintr-o perspetivă budistă, iar "Hotsuma Tsutae" aduce o versiune foarte diferită a mitologiei susținând că Amaterasu (zeitatea șintoistă al soarelui) era bărbat și nu femeie, cum spunea tradiția. Un rezultat notabil al mitologiei japoneze este acela că explică originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru „împăratul Japoniei” este "tennō" (天皇), ceea ce literal înseamnă „împărat
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
rezultat notabil al mitologiei japoneze este acela că explică originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru „împăratul Japoniei” este "tennō" (天皇), ceea ce literal înseamnă „împărat ceresc” sau „împărat divin” (caracterul 天 înseamnă „rai”, „paradis”). O mulțime de zeități apar pe „scena” mitologiei japoneze, și au multiple nume alternative. În plus, câteva din numele lor sunt așa de lungi ceea ce poate deveni incomod pentru majoritatea cititorilor. Pentru acest motiv articolul trece în revistă cele mai proeminente nume și le
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
una feminină, Izanami și le-au însărcinat cu crearea primului pământ. Pentru a le ajuta să facă acest lucru zeii le-au dat și o naginată, decorată cu nestemate, cunoscută sub numele de "Amanonuhoko" (Halebarda divină a mlaștinii). Cele două zeități au plecat apoi pe podul dintre rai și pământ, "Amenoukihashi" („Podul plutitor al Paradisului”) și au agitat marea cu halebarda. Când stropi de apă sărată au căzut de pe halebardă, au format insula Onogoro. Izanagi și Izanami au coborât de pe pod
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
ei hotărât să se împreuneze pentru a popula insula. Au construit un stâlp numit "Amenomihashira", iar în jurul lui un palat numit "Yahirodono". Izanagi și Izanami au îconjurat în direcții opuse coloana construită în centru, iar când s-au întâlnit Izanami, zeitatea feminină, a fost cea care a vorbit prima. Lui Izanagi nu i s-a părut acest lucru potrivit, dar în cele din urmă a avut cu Izanami doi copii: Hiruko și Awashima, care însă având un aspect neplăcut nu au
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
fost cea care a vorbit prima. Lui Izanagi nu i s-a părut acest lucru potrivit, dar în cele din urmă a avut cu Izanami doi copii: Hiruko și Awashima, care însă având un aspect neplăcut nu au fost considerați zeități. Rușinați, Izanagi și Izanami au pus copii într-o barcă și le-au dat drumul pe mare, apoi i-au întrebat pe zei cu ce au greșit în ritualul, de au avut acei copii. Li s-a spus că Izanagi
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
și le-au dat drumul pe mare, apoi i-au întrebat pe zei cu ce au greșit în ritualul, de au avut acei copii. Li s-a spus că Izanagi trebuia să vorbească primul și nu Izanami, deoarece el era zeitatea masculină. Astfel cei doi au reluat ceremonia, mergând în jurul stâlpului, iar când s-au întâlnit, Izanagi a fost cel care a rupt tăcerea. Uniunea lor a avut succes de această dată. De această dată, copii lor au fost cei opt
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
tăcerea. Uniunea lor a avut succes de această dată. De această dată, copii lor au fost cei opt " Ōyashima", sau cele opt insule mari ale Japoniei: Ei au mai avut drept copii încă șase insule și un mare număr de zeități. Izanami, cu toate acestea, a murit dând naștere copilului "Kagututi" („încarnarea focului”) sau "Ho-Masubi" („cauzatorul de foc”). Zeița a fost îngropată pe Muntele Hiba, la granița dintre vechile provincii Izumo și Hoki, lângă orașul modern Yasugi. Din cauza furiei pierderii jumătății
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
foc”). Zeița a fost îngropată pe Muntele Hiba, la granița dintre vechile provincii Izumo și Hoki, lângă orașul modern Yasugi. Din cauza furiei pierderii jumătății sale, Izanagi l-a ucis pe Kagutiti. Moartea lui a creat de asemenea o mulțime de zeități. Disperat de moartea lui Izanami, Izanagi întrepride o călătorie către „Yomi” („tărâmul întunecat al morților”). El își dă seama că există puține diferențe între acest tărâm subteran și cel de deasupra, cu excepția întunericului etern care se instalase în Yomi. Cu
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
de forțele înfumuratei zeițe Izanami. Cum era de așteptat, Izanagi a mers să se purifice după ce a coborât pe tărâmul morților. Deoarece în timp ce era urmărit de shikome el și-a aruncat veșmintele și podoabele capului, toate acele obicte au devenit zeități. S-au mai născut zei și când Izanagi s-a spălat după incursiunea în Yomi. Cele mai importante zeități au apărut când s-a spălat pe față: Izanagi a hotărât să împartă lumea între acești trei zei, lui Amaterasu oferindu
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
tărâmul morților. Deoarece în timp ce era urmărit de shikome el și-a aruncat veșmintele și podoabele capului, toate acele obicte au devenit zeități. S-au mai născut zei și când Izanagi s-a spălat după incursiunea în Yomi. Cele mai importante zeități au apărut când s-a spălat pe față: Izanagi a hotărât să împartă lumea între acești trei zei, lui Amaterasu oferindu-i raiul, lui Tsukiyomi întunericul și noaptea, iar lui Susanoo mările. Aamaterasu, puternica zeiță a soarelui, este totodată și
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
s-a spălat pe față: Izanagi a hotărât să împartă lumea între acești trei zei, lui Amaterasu oferindu-i raiul, lui Tsukiyomi întunericul și noaptea, iar lui Susanoo mările. Aamaterasu, puternica zeiță a soarelui, este totodată și cea mai cunoscută zeitate din mitologia japoneză. Vrajba sa față de Susanoo, fratele ei incontrolabil, apare în câteva povești. Una din ele vorbește despre comportamentul mârșav al lui Susanoo față de Izanagi. Epuizat de răutățile comise de Susanoo, Izanagi îl exilează pe tărâmul morților. Zeul mării
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
o columnă uriașă și, în jurul ei, un palat numit "Yahirodono". Izanagi și Izanami au ținut un ritual de împerechere, mergând în jurul columnei, iar când s-au întâlnit, Izanami a fost prima care a salutat. Acest lucru a fost nepotrivit, deoarece zeitatea masculină trebuia să vorbească prima. De aceea primii lor copii, Hiruko și Aawashima, nu au fost considerați zei de ceilalți, iar apoi au fost abandonați într-o barcă pe mare. Izanagi și Izanami au reluat ritualul, iar de această dată
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
Aawashima, nu au fost considerați zei de ceilalți, iar apoi au fost abandonați într-o barcă pe mare. Izanagi și Izanami au reluat ritualul, iar de această dată Izanagi a salutat primul. Drept copii au avut un număr mare de zeități, printre care se numără cei opt Ōyashima, sau cele opt insule mari ale Japoniei antice. Awaji, Iyo (Shikoku), Oki, Tsukushi (Kyushu), Iki, Tsushima, Sado, Yamato (Honshu). În textele aparținând mitologiei hinduse, cum ar fi Bhagavata purana, Mahaa-Vishnu, Zeul Suprem, plutește
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
al bogăției și al pământului. Ea este asociată adeseori cu mitul genezei, și chiar dacă nu este creatoarea lumii, are un rol decisiv în acest proces. În mitologia greacă și cea egipteană, zeița mamă are nevoie de o jumătate, de o zeitate opusă, masculină. Astfel în aceste mitologii, geneza este văzută ca un ritual al iubirii, ca o împreunare între cele două elemente antagonice ale naturii: pământ-cer și masculin-feminin. Dacă în mitologia greacă, zeița Gaia este pământul, iar zeul Uranus este cerul
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
a devenit celebră chiar în timpul vietii ei. Religia în China, în această perioadă, a avut un mare efect asupra vieții oamenilor, a credințelor și a activităților de zi cu zi, iar literatura chineză de spiritualitate era populară. Cele mai importante zeități din taoism si budism, spiritele ancestrale, și multe zeități din Religia tradițională chineză erau venerate cu jertfe de sacrificiu. Tansen Sen afirmă că mai mulți călugări budiști din India au călătorit în China, în timpul Song, decât în timpul dinastiei anterioare, Tang
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
China, în această perioadă, a avut un mare efect asupra vieții oamenilor, a credințelor și a activităților de zi cu zi, iar literatura chineză de spiritualitate era populară. Cele mai importante zeități din taoism si budism, spiritele ancestrale, și multe zeități din Religia tradițională chineză erau venerate cu jertfe de sacrificiu. Tansen Sen afirmă că mai mulți călugări budiști din India au călătorit în China, în timpul Song, decât în timpul dinastiei anterioare, Tang (618-907). Cu mulți etnici străini care călătoreau prin China
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
s-au închinat lui Sin (zeul-lunii), Uruk și Ishtar (zeiței-mamă), pe când Eridu a avut-o pe EA, zeița apei și Enhil a fost zeul furtunii în Nippur. Profesorul Robert Rogers a alcătuit astfel o listă cu 60 de nume de zeități. El spunea că mulți din acești zei erau aceiași, dar aveau nume diferite. Eliminând astfel unele nume obținem un număr mic de zei (zeul soarelui, al lunii, a apei și al furtunii). Timp de 1000 de ani sumerienii au deținut
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
din Akkad a intrat pe teritoriul acesta cucerindu-l și unind aceste orașe-state. În jurul anului 2060 a avut loc o perioadă de stagnare a societății și a politicii interioare. Într-un final putem spune că sumerienii aveau peste 60 de zeități. Anu era zeul cerului și era considerat zeul-zeilor. Enlil - zeul aerului- el era ajutorul regilor și un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea - zeul apelor, Shamash - zeul soarelui. Ninhursag - zeița-mama, Inanna - zeița fertilității și a dragostei. Rugăciunile erau
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
trebuia să-și venereze zeul cum putea el mai bine. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. Unele dintre aceste orașe au adoptat mai tarziu așa numitul „cult al regelui” Sumerienii au început să construiască orașe precum Ur, Eridu, Uruk
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
mai bine. Fiecare oraș a avut propriul său zeu suprem. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele sumerienilor. Fiecare oraș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. Existau și alte temple pentru celelalte zeități dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. Unele dintre aceste orașe au adoptat mai tarziu așa numitul „cult al regelui” Sumerienii au început să construiască orașe precum Ur, Eridu, Uruk, Larsa și Nippur . Orașul și teritoriul din jur
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]