2,051 matches
-
de Tewkersbury, ministru de Germania, a apărat cauza Ordinului, cu ajutorul harului lui Dumnezeu, împotriva regelui, a legatului papal și a multor frați falși, realizând acest lucru cu atâta măiestrie, încât faima faptelor sale s-a răspândit în multe provincii, iar zelul său pentru adevăr s-a dovedit invincibil. Fratele Petru a meritat afecțiunea specială a episcopului de Lincoln și a primit de la el deseori, în secret, multe sfaturi de înțelepciune. De fapt, i-a spus într-o zi că dacă frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se simțea, iar el a răspuns că, de când se convertise, niciodată nu fusese atât de bucuros. Lui Dumnezeu îi place sărăcia, împreună cu austeritatea, integritatea, umilința, simplitatea și bunătatea. 5. În al doilea rând, Francisc a fost ales datorită inegalabilului său zel pentru răspândirea credinței... Acest zel i l-a arătat Fericitul Paul, fiindcă a vrut să răspândească credința lui Cristos printre iudei, greci și mai apoi printre romani. Fericitul Francisc a vrut, pentru Cristos, să fie sărac, iar pentru zelul credinței
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
răspuns că, de când se convertise, niciodată nu fusese atât de bucuros. Lui Dumnezeu îi place sărăcia, împreună cu austeritatea, integritatea, umilința, simplitatea și bunătatea. 5. În al doilea rând, Francisc a fost ales datorită inegalabilului său zel pentru răspândirea credinței... Acest zel i l-a arătat Fericitul Paul, fiindcă a vrut să răspândească credința lui Cristos printre iudei, greci și mai apoi printre romani. Fericitul Francisc a vrut, pentru Cristos, să fie sărac, iar pentru zelul credinței sale, a fost instrument ales
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
său zel pentru răspândirea credinței... Acest zel i l-a arătat Fericitul Paul, fiindcă a vrut să răspândească credința lui Cristos printre iudei, greci și mai apoi printre romani. Fericitul Francisc a vrut, pentru Cristos, să fie sărac, iar pentru zelul credinței sale, a fost instrument ales al lui Dumnezeu (Fap 9,15); a mers prin întreaga lume pentru a răspândi credința. De trei ori a dorit să meargă în țările de dincolo de mare, dar nu a putut, din cauza naufragiului; pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
O, de câte ori nu mi-a spus: Va putea fi îmblânzită furia zeilor și nu spune că nu te poate ierta". Dar, mai ales, îmi repeta: "Gândește-te la cât de mult îți veni în ajutor Maximus; Maximus va acționa; cu zelul său de prieten, va cere ca mânia Cezarului să nu rămână implacabilă până la sfârșit și, împreună cu ai săi, nu va precupeți nici un efort, ca un frate adevărat 174; nu va trece cu vederea nici un mijloc pentru a-ți ușura suferințele
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe acela de Latinus Hippocrates 177. Oricum, se cuvine să subliniem în ceea ce-l privește, încrederea pe care și-o pune în Maximus, în vederea obținerii liberării de pedeapsă a lui Ovidiu sau a ușurării acesteia. Fără îndoială, și Celsus cunoștea zelul lui Maximus depus în favoarea acuzaților, se va vedea la timpul potrivit -, precum nu se poate să-i fi scăpat familiaritatea și legăturile de rudenie dintre Ovidiu și Paulus Fabius Maximus. S-ar putea spune că, deocamdată, ne aflăm în familie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
parte din greutăți. Epist. ex Ponto, IV, II este adresată chiar lui Severus devenit rege (așa cum reiese din scrisoarea precedentă), "cel mai mare poet al marilor regi" (o vates magnarum maxime regum: v. 1). Scrisorile lor s-au alternat cu zel, dar până acum Ovidiu nu i-a trimis versuri, pentru că... ar fi vândut castraveți grădinarului. Severus este foarte fecund și dintre toți poeții niciunul nu strânge recoltă mai bogată ca a lui. Sulmonezul, în schimb, nu se mai simte în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sociale (mores); o datorează familiei de care aparține [și aici este evidentă trimiterea la familia lui Paulus Fabius Maximus; mai mult, este un argument imbatabil, altminteri trimiterea la domus Fabia ar fi fost nepotrivită]: "trebuie să respecți acest domus cu zelul și probitatea ta. Orice ai face, dacă nu ești o soție demnă de laude, nu se va putea crede că ești apropiată de Marcia". La acțiunile de mai înainte, acum trebuie să adauge o alta: adică, să devină ambițioasă ca să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui și-au dobîndit un nou drept la recunoștința nației pentru o așa îmbogățire a literaturii naționale. Noi din parte-ne mulțămindu-i pentru onorătoarea și mult prețuita conlucrare a D-sale, ne bucurăm a aduce aici frumosului geniu poetic și zelului național al D-sale un public omagiu”. Să reținem: celebra publicație cernăuțeană „Bucovina” era cea mai importantă și audiată de toată românimea de la Est de Carpați, de la Milcov la Ceremuș și nu numai. Iașul lui V. Alecsandri și Alexandru I.
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
modernă a gîndit așa. Aici era o atitudine, nu o greșeală, cum s-a grăbit să susțină folcloristica „științifică”; nu izolare, în vremurile nebuloase ale trecutului, ci înțelegerea unui mental specific și, mai ales, a frumuseților poetice. În exces de zel, uneori, dar numai uneori, Alecsandri nu s-a mărginit doar să „șlefuiască”, să facă „îndreptări” lexicale. A modificat unele texte; pe altele, după cîte se pare, le-a inventat. S-a străduit, însă, să respecte specificul poetic și mai totdeauna
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
țară. I-ar trebui o mână și un ochi de artist aparte, și niște penele fermecate, și un amestec de culori cum poate numai marii artiști plastici o pot face, pentru a o prinde pe o pânză bine grunduită, cu zelul închinării spre o nouă renaștere. I-ar fi trebuit mai mult de un an pentru a studia modalitatea de a crea, pentrucă acest subiect nu ar fi fost păcat să fie luat în pripă, ci luată în detaliu, la milimetru
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
impresia că este doar el și Muntele în mișcarea rece a aerului uscat. Se auzi strigat în șoaptă și în aceeași clipă simți pe umăr mâna cuiva. Întoarse capul. Era egumenul, care nu întâlni pe fața spătarului seninătatea anahoreților, nici zelul de a se umili al pelerinilor, ci doar o neliniște care-l îngrijoră. Am aflat că mâine vrei să-ți încerci din nou puterile și să înfrunți pustia. Aș dori să te însoțesc și să-ți fiu călăuză. Îmi iau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un cunoscător, văzuse toate icoanele de la Sfânta Ecaterina și pe cele de la Athos. Știa comorile pe care schimnicii le apărau de lume. Da, da, monahii habar nu aveau ce manuscrise, ce icoane, ce relicve valoroase au în firidele bibliotecilor lor. Zelul rugăciunii îi împiedicase să afle, iar ignoranța lor se interpunea ca un zid între ceilalți și valorile lăsate în chezășie. Da, el văzuse multe icoane, multe biserici și, critic privind, icoana aceasta era cu totul obișnuită, dacă nu ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
abundă. Mai multe ulițe ale târgului sunt înțesate de birtași, patiseri, gratargii, cofetari și cafegii, măscărici și de săli de dans sub frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate pentru a intra. Zelul cu care populația se năpustește asupra târgului poate fi judecat chiar și numai după un singur fapt: în ziua sărbătorii Moșilor, birjele se închiriază cu un ducat (12 franci) pe oră. Trebuie să renunțăm a vorbi despre toaletele populare, de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
bine tratat. La Călderușani, mânăstire aflată în apropiere de București, se găsește un venerabil stareț care ne-a silit să acceptăm camera domniei-sale; la masă am fost serviți de trei diaconi, frumoși ca niște arhangheli și care se întreceau în zel; gândul nostru era ghicit la cel mai mic gest; e de-ajuns să spunem că ne-a fost imposibil să punem mâna pe un singur ceainic; apa și albiturile ne erau oferite politicos, cu o promptitudine ce ține de miraculos
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
surprinde pe amanți; și... o sută de lovituri de baston dacă nu reușea. Bietul servitor, de două ori stimulat de această perspectivă, prieten al ducaților pe cât de dușman al loviturilor de baston, se puse imediat să execute ordinul cu un zel plin de înflăcărare. Însemnă întrevederile, le socoti durata, culese indicii din belșug, dar vai! nicio dovadă. O cameristă fidelă veghea, la rândul său, la porțile alcovului, și argusul femelă dejuca cu plăcere capcanele poliției marțiale. Soțul, copleșit de certitudini morale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu atât mai convingătoare, apariția unui nou scriitor, ca și Crohmălniceanu într-o cronică în Contemporanul. Dar alții trăseseră tare asupra mea să mă elimine de pe scena literară, cu falsa certitudine pe care le-o dădea lozinca, la care cu zel începuseră să se închine. Magia literei moarte, cum spunea Pasternak, începea să cucerească climatul literar. - N-o să fac nimic, i-am răspuns. De ce trebuie să fii neapărat scriitor? Ei, na! Parcă asta ar fi totul... Am citit într-un apel
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ÎNCHEIE FERM: CRED CĂ WADE TRASK ESTE LA ÎNCEPUTUL UNEI CARIERE ȘTIINȚIFICE CARE VA ONORA SISTEMUL CE A FĂCUT-O POSIBILĂ. DE ACEEA CER CA VERDICTUL DE "VINOVAT" SĂ FIE SCHIMBAT ASTFEL: JUDECĂTORUL SUPREM, JURIUL ȘI PROCURORII SUNT APRECIAȚI PENTRU ZELUL DE CARE AU DAT DOVADĂ. PRIZONIERUL ESTE CRITICAT DAR ELIBERAT PENTRU LUCRĂRILE SALE VALOROASE. În timp ce vorbea, își dădea seama din ce în ce mai mult că unii din cei prezenți se încruntau. Văzu, de asemenea, că nu era singurul care observa că argumentele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Consiliul Superior de Sănătate de la Constantinopol, bazate pe comunicările diplomaților turci, sau la cele inserate în presa internațională, adeseori avidă de senzațional. Așa se face că, în materie de prevenire a holerei, s-au înregistrat atunci fie regretabile excese de zel, fie o și mai condamnabilă indolență. În momente de mare încordare "s-au găsit oameni care au învinuit persoanele chemate a lua măsurile pentru a [pre]întîmpina invaziunea holerei în țară de donchișotism, uitând că, pe de-o parte, măsurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în septembrie-noiembrie 1911, cinci decese suspectate a fi datorite holerei. Charles Laugier, medicul primar al județului, constata "cu mîndrie", într-un studiu consacrat epidemiei, că "de la mic la mare, toți cei chemați a combate această epidemie s-au întrecut în zel, lucrând cu hotărâre și abnegație"520. La Slănicul de Prahova, infecția a fost importată de un localnic, negustor ambulant de sare, care trecuse prin Brăilița, unde se semnalase un focar de holeră. Întorcîndu-se acasă, slăniceanul se simți rău, având diaree
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
celui de-al doilea și ultim caz de îmbolnăvire. S-a procedat la vizitarea sistematică și dezinfecția locuințelor, localurilor publice și prăvăliilor, precum și la "petrolizarea" șanțurilor din localitate 521. Am insistat asupra acestui episod fiindcă este caracteristic pentru excesele de zel care se fac în perioadele de debut ale epidemiilor, când echipele de intervenție sunt prea puțin solicitate. Anul 1912 a trecut cu bine, fără semnalarea vreunei contaminări în România. Pericolul infestării nu se redusese însă deloc. Către sfârșitul anului, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
comunicat domnișoarei doctor că au primit ordin să nu mai execute dispozițiile sale; i s-a confirmat apoi acesteia că nu va mai lucra la spital, ci doar ca medic al portului. A priceput atunci că, datorită "excesului său de zel", devenise incomodă pentru autoritățile sanitare 560. În memoriile sale, principesa Maria ne oferă o imagine destul de sumbră a lagărului de holerici de la Zimnicea, a cărui răspundere îi fusese încredințată de însuși regele Carol I: "Uneori, lagărul nostru se prefăcea într-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și publicitatea gratuită. Îi oferi, deci, lui Jonas, o dată cu secția de lectură, mult timp liber, căruia acesta se strădui să-i afle o întrebuințare. Și așa descoperi Jonas pictura. Pentru prima oară în viața lui se simți cuprins de un zel neistovit, de care nu se crezuse niciodată în stare; începu curând să picteze de dimineața până seara, și, tot fără nici cea mai mică osteneală, excela în acest domeniu. Nimic altceva nu părea să-l intereseze și numai printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mentolata și tehnicianul Ropcea aristocratul și filatelistul Braun, nu, ochelaristul Robert e în concediu, ca și Mehmed, ca și Marcu Sidonia. Nu, Marcu Sidonia și-a reluat în posesie cavalerul, trudesc alături, îndârjiți la turnurile de răcire. Oboseala, căldura și zelul desăvârșesc grația unui dans tulbure și țop, rătăcitul e iar în picioare, în același punct : spectatorii, suporterii, entuziasmul tropical. Dar oboseala, căldura și zelul anihilează, totuși. Vecinul Vornicu leșinase, era marți sau încă luni. Lucian avea luni o cămașă subțire
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și-a reluat în posesie cavalerul, trudesc alături, îndârjiți la turnurile de răcire. Oboseala, căldura și zelul desăvârșesc grația unui dans tulbure și țop, rătăcitul e iar în picioare, în același punct : spectatorii, suporterii, entuziasmul tropical. Dar oboseala, căldura și zelul anihilează, totuși. Vecinul Vornicu leșinase, era marți sau încă luni. Lucian avea luni o cămașă subțire, violetă, era spre prânz când îi udau fruntea cu batista umedă. Se trezise repede. Cel mai zelos se dovedea, desigur, nervosul său amic A.P.
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]