2,254 matches
-
le lăsasem în urmă se auzeau strigătele încântate ale copiilor și mulțumirea generală a crescut când au apărut, sclipind pe cerul festiv, cele cinci jucării argintii - cinci avioane Taube. înainte de a avea chiar și eu gândul pericolului, pământul s-a zguduit de un zgomot asurzitor ! Tot nu am intuit unde se afla primejdia și m-am spăimântat doar de calul care, turbat, o luase razna pe câmp, în direcția opusă exploziei - mi-am dat seama pe urmă -, gata să răstoarne trăsura
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu lopeți, cu mâinile goale să desfacă dărâmătura, cei din jur strigau încet !, încet !, atrăgând atenția că mulți ar fi îngropați înăuntru. Și, într adevăr, după un timp am văzut chiar eu două mâini ieșind la iveală din molozul îndepărtat. Zguduit de convulsii, am început să vomit, nemaipăsându mi cine sunt, cine m-ar putea vedea : toate conveniențele existenței civilizate dispăruseră și aveam în față rânjetul nud, cinic al vieții. Cu această senzație fluturând prin fața ochilor minții - că modul obișnuit în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
alb, marcând puritatea Lui, nevinovăția .Seară pe la doisprezece se încheie slujba, bineînțeles tot cu o cuvântare ținută de preot, de astă dată despre patimile lui Hristos. Oricât de rece și insensibil ai fi, cuvintele și glasul puternic al părintelui te zguduie din temelii. Pe drum spre casă, merg toți ca si cand i-ar lega sentimente frumoase. Bătrânii povestesc de pe vremea lor și din când în când se opresc, căci drumul este greu, iar forțtele îi părăsesc .Cei tineri, pe lângă cei bătrâni, leagă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
spus...? i se adresă Gabriel lui Brian. — Oh, dă-o naibii, ce importanță are? Cineva tot trebuia să-i spună. Ce importanță are, ce importanță au toate lucrurile? Suntem prea dificili, prea sensibili, prea susceptibili, într-o lume care se zguduie de violență și mizerie și putregai de tot soiul. Ce importanță are ce face George? Mi-e silă de George, și Stellei îi este silă de el. Mă duc să fac o plimbare. Dar înainte de a fi ieșit din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la traumă, diagnosticul sindromului de stres posttraumatic nu reușește să descrie complexitatea felului în care oamenii reacționeaza în fața evenimentelor copleșitoare." Evenimentele traumatogene pun sub semnul întrebarii relațiile umane de bază și pot rupe atașamentele din familie, prietenie, dragoste și comunitate. Zguduie constructul sinelui care s-a format și este susținut în relație cu ceilalți. Ele slăbesc sistemele de credințe ce oferă înțeles experienței umane. Violează credința persoanei într-o ordine divină sau naturală și izolează victima într-o stare de criză
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pe care se desfășoară o circulație vie. Având în vedere acest lucru, îmi închipui că inamicul a împânzit împrejurimile cu patrule, pentru a nu fi atacat prin 61 surprindere. Noi trebuie să aflăm cam ce poartă ei în camioanele care zguduie pământul până aici și urlă ca toți balaurii. Îi limpede ce avem de făcut? Zâmbetul din privirile cercetașilor arătau întâi că îl iubeau pe Toaibă și apoi că misiunea era clară pentru ei ca lumina zilei. Privind în direcția în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
l-a făcut să se îngrozească... „Doamne! Mi-au tăiat piciorul și mi-au pus unul de lemn! Ce mă fac? Cum am să merg eu?” - i-a trecut prin gând, înfiorându-se... Un plâns înăbușit a pornit să-i zguduie trupul, în timp ce strigătele de durere ale răniților din jurul lui se țeseau ca un zbor de viespi... Ai avut mare noroc că prima oară ai trecut prin mâinile domnului colonel doctor - „Tataia”, cum îi spunem noi - și a căpitanului doctor, ajutorul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sens invers cu cel al trenului. La un moment dat, trupa a pornit să se răsfire ca o turmă de oi în care au dat lupii. Într-o clipită, toți se aflau la pământ... Un răpăit ca de darabană a zguduit plafonul vagonului, totul însoțit de huruit de motoare de avion ambalate la maximum. Cei din vagon s-au aruncat la podea, cu excepția lui Toaibă. Un ofițer din preajmă s-a răstit la el: Ce faci, sergent? Ai scăpat de pe front
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Bietul de el, nici nu ajunge azi în mină, dar să mai și lucreze” - gândea aruncându-și din când în când privirea spre el. A privit mai cu băgare de seamă la vecinul lui... O zvâcnire a inimii l-a zguduit și o șoaptă abia auzită i-a zburat de pe buze: „Trestie!!!” Bolnavul și-a șters lacrimile, a privit spre el și o licărire de lumină i-a străbătut 128 fața pământie... În timp ce se uita intens către Toaibă, buzele sfarogite de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-o cu insistență și cu putere, dar și cu mai multă îndârjire, pe nicovala care scotea, parcă, gemete de durere. A început să strige, cu disperare: „Fier nenorocit, prefă-te în diavol!” îndată ce a rostit aceste cuvinte, forja a fost zguduită de un zgomot puternic, asurzitor. Toată fierăraia a prins a se învârteji și a se lovi, sporind considerabil hărmălaia. Focul arunca ciudate fulgere, care săgetau atelierul. Un rânjet răgușit, dar de o forță nepământeană, a cutremurat totul. Satan, diavolul ușii
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
spus? Diavolul a rânjit din nou, scuturând lanțurile cu o brutalitate nemăsurată, iar ecoul s-a răspândit în infinit, cuprinzând biserica, piața din fața bisericii, întreaga așezare. Arunca bucăți din fierul încins, cu o furie cu adevărat diavolească. A dispărut brusc, zguduind atelierul. întreaga scenă a părut, chiar poate că a și fost, una de iad. Totul l- a uimit pe Biscornet, dar nu l-a clintit din hotărârea lui. El trecuse deja prin mai multe încercări. Era îndeajuns de călit. Semăna
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
a strâns concentric în jurul gâtului, și samt cum mă sugrumă. Dar de-acum încolo, ce-mi pasă? Navighez pe apele resemnării și știu foarte bine încotro mă duce corabia neagră. Doamne, ce frică-mi era odinioară de lumea umbrelor! Mă zguduiau spaime teribile, nu era chip să văd un mort fără să mi se zbârlească părul. Acum această împărăție subpământeană mi-a devenit dragă. ("Dragă" e o exagerare, mai degrabă "suportabilă".) Și așa-zisa unanimitate a gândurilor de care vorbeam mai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am coborât din pat și, scotocind prin bibliotecă, am dat peste cartea lui Gib Mihăescu. Voiam să recitesc povestea (am parcurs câteva pagini), dar n-a fost chip să continui până la capăt. Morala care se desprinde din acele pagini mă zguduia: ― Și Mihaela ar fi putut să nu fie cîrnățăreasă! Și totuși a fost! S-o pedepsesc așa cum a făcut Manaru cu nevastă-sa? Nu știu... nu știu încă... Sânt atât de obosit! Nu pot să mai leg un gând... Am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pentru totdeauna de ea. Chipul Mihaelei se multiplica, vedeam un șir lung de moarte, încît odaia, poate chiar toată casa se umpluse numai de ea. Aș fi vrut să plâng, dar de unde lacrimi? O stâncă și tot ar fi fost zguduită de clipa revederii. Eu ― nu. Rămâneam inert," gol de simțiri, absent. Și doar Mihaela jucase rolul principal în viața mea. Aveam îndărăt anii noștri de bucurii și suferințe care ne legaseră cu lanțuri mai tari decât oțelul. O iubisem mult
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
furtună... să -mi spună s-am curajul de-a auzi clopotul din dealul mare care mâine tună. Altam Bianca Clasa a IX-a Culoarea vieții Viața ... un labirint de netrecut, Cu bune și cu rele, cu bucurii și cu tristeți. Zguduie, scutură sufletul omului Prin emoții puternice ce te ridică, dar... ...deodată te coboară. Gustând din bucuria vieții, din vinul roșu de pe buzele iubitei, Din aroma teiului sfânt și sacru Subînțeleg și admir culoarea vieții ....reprezentată de-un curcubeu infinit. Rotaru
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
demență tineretul, dus pe culmi cu acorduri ACDC, pentru ca la miez de noapte să fie aruncat direct în gura osanalelor pentru „Marele Cârmaci“. Când a făcut revista și cenaclul Flacăra, s-a cutremurat lumea gazetărească și piața artistică, s au zguduit structurile Partidului, Miliției și Securității, pentru ca apoi, an de an, revista să decadă hilar, cu vraci paranormali, min ciună paranoică, fotbal politic, șantaje profitabile buzu narelor Bossului, ca să nu mai spun de mulțimea scrisorilor incomode, venite cu plângeri de la „oamenii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Betleem, și au intrat în case, smulgând pruncii din brațele mamelor și ucigându-i: “E noapte. În micul oraș Betleem, Dorm toți în casele lor, liniștiți Ei nu știu, că venind ca un blestem, De-o cruntă urgie vor fi zguduiți: Soldații trec fără milă, din casă în casă, Smulg pruncii, îi taie și-i aruncă-n noroi, Și nici un copil în viață nu lasă, Iar sângele curge pe uliți șuvoi!” Sărmanele mame, zadarnic își întind brațele spre ucigași, implorându-i
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Lică și directoare. Pe Sia, Lică o regăsise cu mirare: crescută mult, clar urâtă și stângace. Târa parcă un picior. O arătase unui doctor ce-i spusese că n-are nimic alt decât că stângul e mai leneș. Lică o zguduise cu atâta dispreț, că fata începuse a călca mai vioi. Din toate gazdele de mai înainte, Lică se gândise la duduia Mari. Moșica, în adevăr, nu plecase în Moldova si o dusese destul de bine cu mosafirii, cum zicea ea, și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de altfel, lipsi de pofte în aceeași zi, de aceea, uitîndu-se la praful pe care-1 stârnise dog-cart-ul, pentru bani și amor, sau pentru amândouă la un loc, apucă spre Calea Victoriei. Mișcarea bruscă cu care murgul azvârlise echipagiul lui Ma-xențiu înainte zguduise pe debilul prinț, tras și el înainte de hățuri. - Ge?! Nu ești în stare să ții un cal! se ascuțise Ada și-i luase din mâini curelele lustruite fin și prinse în cătărămi nichelate. - Am să schimb calul ăsta! N-are
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cîțiva se Întorseseră să vadă ce se petrece. Îi aduse mănușa și i-o puse pe bancă și atunci se Întoarseră toți să vadă ce se petrece. Toți În afară de Cano, care nu mai plîngea și umerii nu i se mai zguduiau de sughițuri, dar care stătea tot ca Înainte, cu capul Îngropat Între brațe. Fernandito Își puse mănușa și-l strigă. „Cano“, Îi spuse și Cano se ridica acum Încet, cînd mîna Înmănușată Îl cufundă din nou În plînsul lui dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
descoperi fața furioasă și ochii pătrunzători ai lui Fernandito care Încerca să-l dea gata prin intimidare psihologică. Supra Șoricelul pagina treisprezece se și repezi asupra ochilor pătrunzători și pum! Încă o lovitură și dincolo de ochii pătrunzători umerii lui Cano zguduiți de plîns și pum! Încă o lovitură, sînge pe mîna mea și pum! Încă o lovitură, Îmi arde nasul și pum ! Încă o lovitură, și Fernandito obosise dînd atîția pumni, Julius dădea și el mereu Înapoi, pum! Încă o lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rece de februarie, pe o șosea întunecoasă din Nebraska. E singură în mașină, conducând orbește. În urmă cu câteva ore, filmase reprezentația de seară. Dar camerele nu reușiseră să surprindă întreaga forță a adunării nepământene. Păsările din seara asta au zguduit-o atât de rău că nu se poate întoarce la hotel. Echipa de filmare se risipise demult și e singură și anxioasă, la fel de fragilă și de slabă cum se simțise la New York, toamna trecută. Poate că renunțase prea repede la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și este înțeleaptă dacă are un centru tematic, o idee-mamă care să dea coeziune întregului; dacă are un stil simplu și serios; dacă este legată de viața creștină în așa fel încât să-i fie ferment; dacă este capabilă să zguduie, să mângâie, să facă să crească speranța și să motiveze iubirea fraternă; dacă știe să conjuge memoria cu profeția; dacă știe să îmbrățișeze crucile momentului de față; dacă știe să implice toate vârstele și să dea tuturor zălog de mângâiere
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
telegrame și petițiuni către rege și vor epuiza toate căile legale. Știm ce înseamnă asta. Dacă guvernul din București nu comite greșeli prea mari, nu se duce să danseze pe ghiață, ca măgarul, și dacă o nouă comoțiune europeană nu zguduie din temelii România Nouă, de acum 20-30 de ani ne vom trezi balcanizați. După ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe frații noștri de dincolo de Carpați. De altcum, dacă amestecăm fructe sănătoase cu fructe stricate, este evident că nu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
aceste preliminarii trebuiau să constituie scopul său - scopul său apropiat. Fiindcă marea și decisiva bătălie din al șaselea decant, ceas de ceas, creștea în furie. Cât de puțin ar cunoaște mașina umană, putea garanta că Liga, în acest moment, se zguduia din temelii. Fără îndoială, Enro se aștepta să se prăbușească. Și, oricât de infantil ar fi cu femeile, pe plan politic și militar, dictatorul avea geniu. În clipa în care se dezlipea de la fereastră, Gosseyn își aminti că Jurig, condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]