4,648 matches
-
persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul de atunci a Bisericii Ortodoxe Române - care l-a admirat și evocat „pentru cuvântul cald și îndemnurile Prea Sfinției Sale, pentru bogatele învățături de credință, împărtășite cu o convingere și o limpezime inconfundabile, ce au zidit pretutindeni lăcașuri duhovnicești, totodată a alinat, a mângâiat, a întărit și deschis noi orizonturi spirituale, a mișcat multe conștiințe, a luminat calea mântuirii, a trezit voințele multora, cu un cuvânt a statornicit dragostea și atașamentul credincioșilor neamului românesc, acordând o
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire. Din depănarea vremilor, cuminte, De cade-arar o scamă de-ntristare Și prăvălește înspre lut, fierbinte, Sfielnic dor și-un dram de tulburare, Răscolitor, aducerile-aminte Zidesc cuvinte - trepte de ’nălțare. Se lasă înserarea peste grinduri Se lasă înserarea peste grinduri Rostogolindu-și umbrele-n amurg Ruinele trudesc prin vechiul burg Să rânduiască liniștea din turnuri În șoapte line ce spre-abisuri curg. Îmbălsămând tăcerea din adâncuri Sărută
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
înfiorarea ei de blânde flori și-mi sună macii spânzurați de zori, iar timpu-mi dă vestirea lui vicleană. O urmăresc trecând spre depărtare și știu că nu va fi nicicând a mea, că locul meu e-n luminiș de stea Zidit în piatra dintre cer și mare. Leonid IACOB Referință Bibliografică: trecere / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 515, Anul II, 29 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TRECERE de LEONID IACOB în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358715_a_360044]
-
spiritual care nu se va dărâma în timp, îl îndreptățește să se socotească un zidar, un meșter care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi zidar / De ziduri mari ce nu s-au mai zidit / Pentru cupolă, cruce și altar / Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... // Sunt ca și voi, un Om care zidește / Din versuri o coloană nesfârșită / Cu fiecare strofă-n inimi crește / Columna ce din inimi e clădită” (Rugă fără sfîrșit - 4). Autorul folosește
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi zidar / De ziduri mari ce nu s-au mai zidit / Pentru cupolă, cruce și altar / Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... // Sunt ca și voi, un Om care zidește / Din versuri o coloană nesfârșită / Cu fiecare strofă-n inimi crește / Columna ce din inimi e clădită” (Rugă fără sfîrșit - 4). Autorul folosește repetiția pentru a obține un efect mai puternic și a rezona mai mult în sufletul cititorului. Ex.
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
de carceră grea, suferință, lipsuri la Timișoara, Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
toată dreptatea și ai luat asupra Ta toate nedreptățile noastre! Slavă și mulțumită Ție în veci! Slavă Crucii Tale și atotmântuitoarelor și de viață purtătoarelor Tale patimi, pe care le-ai suferit pentru noi, Hristoase! Oameni pământești, care ați fost zidiți cu suflet rațional și nemuritor ! Pătrundeți-vă, dacă puteți, de dragostea pentru voi a Celui răstignit pe Cruce, ardeți pentru El cu această dragoste așa cum El arde pentru voi cu dragostea Sa chiar și în mijlocul pătimirilor Sale pe Cruce; îmbătați
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morți și de toată necurăția. Așa și voi, pe dinafară vă arătați drepți oamenilor, înăuntru însă sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că zidiți mormintele proorocilor și împodobiți pe ale drepților, și ziceți: De am fi fost noi în zilele părinților noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui proorocilor. Astfel, dar, mărturisiți voi înșivă că sunteți fii ai celor ce
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GEORGE TEI - POEME DE MARTIE Autor: George Tei Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului RONDELUL LUCRĂTORILOR DE PE VAGONUL DE POȘTĂ Spre nord aleargă trenul, zidim cărbuni în sobă O noapte risipită printre ninsori, colete - Iar soba înroșită aproape pân' la plete Arată ca un diavol în vișinie robă. Ziarele frivole de plumbul greu sunt bete, Reture plicuri poartă stigmatul "se aprobă", Spre nord aleargă trenul
POEME DE MARTIE de GEORGE TEI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344701_a_346030]
-
cărbuni în sobă O noapte risipită printre ninsori, colete - Iar soba înroșită aproape pân' la plete Arată ca un diavol în vișinie robă. Ziarele frivole de plumbul greu sunt bete, Reture plicuri poartă stigmatul "se aprobă", Spre nord aleargă trenul, zidim cărbuni în sobă O noapte risipită printre ninsori, colete - Pereți bătuți în cuie țin loc de garderobă, Bem râuri de cuvinte când ni se face sete Și trecem conștienți prin viață doar de probă, Dureri cotidiene le punem în cuplete
POEME DE MARTIE de GEORGE TEI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344701_a_346030]
-
noapte risipită printre ninsori, colete - Pereți bătuți în cuie țin loc de garderobă, Bem râuri de cuvinte când ni se face sete Și trecem conștienți prin viață doar de probă, Dureri cotidiene le punem în cuplete, Spre nord aleargă trenul... Zidim cărbuni în sobă... TEMĂ Parcă ai fi o temă din clasa-ntâi primară, Eternă adunare de cifre ambigene - Trăind necunoscuta spre altă primăvară, Retrasă într-o noapte născută fără gene. Olimpul ți-l atribui, spunând că ești o divă, Neantul
POEME DE MARTIE de GEORGE TEI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344701_a_346030]
-
din strănepoții lui, acesta a căzut în rătăcirea idoleasca și a dat porunca de scoatere a Sfintei Mahrame de la locul său. Episcopul cetății are o minunată vedenie și făcând ascultare, aprinde o candela, o pune în fața Sfintei Mahrame iar apoi zidește spațiul rămas liber cu cărămizi și netezește cu văr, după care merge la stăpânitor și-i spune că porunca să a fost împlinită. În zilele lui Iustinian, Edesa este atacată de împăratul perșilor, Hosroe, și puterea ei fiind limitată, zilele
SFÂNTA MAHRAMĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344727_a_346056]
-
Lăcătușu - pentru contribuția publicistica la cunoașterea problemelor și apărarea drepturilor românilor din Harghita și Covasna Codrin Munteanu - pentru însuflețirea de a se dovedi, ca prefect, un adevărat pilon al susținerii românilor din Covasna Georgeta Munteanu - pentru măestria de a fi zidit în cadrul Librăriei Mihail Sadoveanu din București o neasemuita catedrală a cuvântului românesc veșnicit în cărți, atât pentru scriitori consacrați, cât și pentru debutanți Corneliu Florea - pentru întreaga carieră publicistica din țară, exil și, mai tarziu, diaspora românească Iustin Capră - pentru
CONTINUITATE PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ (ARTICOL PRELUAT DIN ZIARUL NAŢIUNEA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350758_a_352087]
-
mână și-mi alină al meu gând cu lumina din lumină și din dragoste curgând. Și în noaptea care urcă către stele-ncetișor să îmi pui pe-o creangă verde multe cântece de dor Să le port către lumina ce-i zidită pe-al meu plai Crăciuniță, tu , frumoaso, să-mi fii cântec zis pe nai. Leonid IACOB Referință Bibliografică: colind pentru tine / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
COLIND PENTRU TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358882_a_360211]
-
mine și începea să-mi mângâie sufletul cu atâtea cuvinte smerite de mă făcea fericită, uitând de unele necazuri ...Parcă-l și aud spunându-mi cu un dor melancolic privind spre cer ; * Constanța , de fiecare dată, în fiecare zi , să zidești în sufletul tău, petricică peste petricică.. murmurul credinței; îngenunchind să te rogi în fața icoanei și Maica Domnului , face minuni...* Dacă mă întorc în timp, am redescoperit după anul 2000 ceea ce memoria mea nu mă ajută să găsesc un răspuns, la
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
construit” Opera pe cea mai înaltă stâncă, dragostea de neam și limba română. Vorba Domnului Iisus”A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. “( Matei 7,25).Scriitorul N.D.Petniceanu a făcut tot ce i-a stat în putință să promoveze și să apere OPERA poetului Mihai Eminescu”, care pentru românii de pretutindeni, de bună-credință, înseamnă Biblia Neamului Românesc. “ Cartea ,de care
A SOSIT DOMNUL EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358958_a_360287]
-
ce dorm în multă lene, în ignoranță și uitare Dascălul din Dobriceni, le dă o "rece" deșteptare : -Să săpăm mult în tradiții, izvoarele să ne aflăm Ca tineretului de azi, valori reale să-i lăsăm !" Prin cartea ta ușor hazlie, zidită-n sâmbure real M-ai transportat în meditații ! Eu o consider un Regal ! Ție Mihai, Dascăl din Dascăl, nume de Înger, ancestral Îți mulțumesc că ai repere, în sat și-n plan Național ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.de Ind.alim.
ZÂMBETE AMARE PRINTRE HOHOTE DE RÂS !(PREFAȚĂ LA CARTEA DLUI.SCR.-PROF.MIHAI PETRESCU-DOBRICENI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358991_a_360320]
-
Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândul astral Tăcerile țipate cad pe sufletul meu Cu primul cuvânt disperat ... Și-mi spăl privirea de fier În ghețurile gândului astral. Deasupra noastră tremura timpul Ascuns în asfințitul vieții ... Zidit în roua de cioburi A cuvintelor nemărturisite. Din unghiul privirilor mele Rămâne doar clipă cernita... Plutind în aerului cosmic Prin somnul privirilor fără nume. Îmi spăl clipă tăcerilor închise În albia lacrimilor seci ... Și te regăsesc pe malurile reci Rătăcit
GANDUL ASTRAL de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358995_a_360324]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > APEL Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lăsați copiii să viseze! Lăsați copiii să creadă Că-și pot zidi visele Pe țărm, cu încrederi să vadă Înălțate aievea Castelele Armoniei Fără de hotare În ținutul păcii milenare! Nu deranjați somnul copiilor! Nu striviți minunile din jur Cu gândul vostru obscur Nu loviți copacii! Mulțumiți copiilor lumii Pentru glasurile lor Risipă
APEL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359043_a_360372]
-
voi dobândi iertare. Altfel, blestemul fiecărui dac ce va murii Până dincolo de lăcașul zeului negurilor mă va urmării. DECEBAL Căci altfel, oricine în Daci să pătrundă a îndrăznit Pe acest pământ n-a ajuns la bun sfârșit. Zalmoxis ne-a zidit țara Cu munți și văi înflorite primăvara, Cu ape repezi și adânci, Să nu pătrundă dușmanii Să nu pătrundă dușmanii nici pe brânci. Avem păduri dese, nu le trece nici pasărea-n zbor, Totul aici ne-au stat în ajutor
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
pe Eminescu, Voi l-ați numit cadavru-n debara... Mereu mă chinui și gândescu: Voi oameni răi, voi oameni buni - L-ați răstignit pe Eminescu Pe crucea casei de nebuni... Cad în genunchi, cu greu mă spovedescu... El s-a zidit de-a pururi în Cuvânt! Nici mort nu l-ați jelit pe Eminescu - Cu fața-n jos el zace în mormânt... Nu pot să nu afurisescu: Voi l-ați ucis pe Eminescu! Noi l-am ucis pe Eminescu... Eu l-
VOI L-AŢI UCIS PE EMINESCU ! de MIHAI PREPELIŢĂ în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359267_a_360596]
-
o pângăresc Ne este dor de-o altă Românie De adevăr și suflet românesc! SPERANȚA Mai bate-o oră-n noaptea răvășită Secunde curg prin fante de lumină Prin maci de jar și trena lunii, lină, Speranța-nnoadă lacrima-i zidită În sanctuarul tâmplei ostenite. Gânduri robite-n nevăzute chingi Ce strâng cumplit, se zbat neostoite Șoptind mereu: învingi, învingi, învingi! Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
Peste jumătate din coriști admit că au crescut într-o casă unde un membru al familiei cânta în mod regulat în cor. Aceste date statistice arată felul și rolul educației, precum și implicarea familiilor în artă, arată cărămizile din care se zidește viața acelor copii și adulți, ajutându-i la formarea și consolidarea abilităților sociale, la implicarea în viața comunității. Lucrările corale americane sunt deosebit de variate și bogate, la aceasta contribuind din plin și diversitatea surselor de inspirație. Într-un text al
CAROLINA DE NORD de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359458_a_360787]
-
natură moartă. Natura este vie, numai omul din inconștiență sau din interese meschine intră în război cu ea. In loc să trăiască în armonie cu mediul în care s-a născut, omul maculează când ar trebui să înnobileze. Distruge în loc să zidească. Își aruncă în aer condițiile în care trăiește, autopedepsindu-se inconștient. Și acest lucru nu este greu de înțeles. Mai țineți minte perioada în care omul se autointitula cu emfază „stăpânul” naturii? Pictura zis modernă se dă în vânt după nuduri
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor, a necazurilor și a smintelilor de tot felul, important fiind modul în care știm și reușim să le depășim!... Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței și a sincerității autentice, ar putea înclina să creadă că această lume este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim aici plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]