2,112 matches
-
Covăsânț: Este cunoscut faptul că Petru Cicireanu, primul diacon al bisericii din Cuvin, a slujit împreună cu frații din Covăsânț la evanghelizări pe stradă în Covăsânț. Biserica din Cuvin a vizitat multe biserici de-a lungul vremii, a susținut chiar financiar zidirea unor lăcașe de cult (exemplu clădirea bisericii din Dud) donații ale unor instrumente muzicale, însă ca timp și resurse biserica din Cuvin nu a avut până în anul 2002 implicare constantă. Implicare la Cladova: Din anul 2002 biserica creștină baptistă din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
din istoria Bisericii din Cuvin 15. ÎNVĂȚĂTURILE DIN ISTORIA BISERICII CREȘTINE BAPTISTE DIN CUVIN Principalele învățături din istoria bisericii din Cuvin se reflectă în menirea pe care biserica o are pe acest pământ: Elogierea Numelui lui Dumnezeu (Închinare), Edificarea credincioșilor (Zidire), Evanghelizarea păcătoșilor pierduți (Marea Trimitere) și Empatizarea cu cei săraci și cu cei suferinzi (Activități sociale). Închinare Lecția 1 - Lucrarea bisericii din Cuvin nu trebuie disprețuită deoarece este biserica lui Cristos. Unul din lucrurile clare prin care se poate argumenta
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
cel târziu în primele luni ale anului viitor, ar trebui fie să se rupă pisica, fie să constatăm că aceasta a ieșit bine-sănătoasă din șocurile, măcar aparente, prin care pare să treacă acum. Dorin Popa: În volumul Timpul dărâmării, timpul zidirii, carte pe care am lansat-o amândoi, împreună cu autorul, la Iași, în 2004, Emil Constantinescu notează, la pagina 409, că "PNȚCD se simte umilit că Radu Vasile a transferat practic atribuțiile de șef al Executivului lui Traian Băsescu, iar deciziile
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
1902 iar în anul 1922 altarul și plafonul bisericii este pictat de Ioan Dumitriu din orașul Tecuci. În anul 1937 s-au executat din nou reparații generale și anume: acoperire cu tablă a întregii clădiri, mutarea ușii de la intrare și zidirea scărilor din față; în partea de sud a altarului este construit un veștmântar; în interior pereții sunt vopsiți în ulei și împodobiți cu icoane pictate pe pânză de pictorul Gheorghe Popescu din PoduTurcului; stilul în care se încadrează construcția este
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Aceste succinte reflecții le găsesc potrivite ca mesaj pentru lucrarea Domnului prof. Dr. Marin Dumitru intitulată: Giurgioana -Bacău, sat, biserică, oameni. Autorul mi a cerut să binecuvântez lucrarea sa. Binecuvântarea noastră rămâne atâta vreme cât această lucrare, prin cuvintele ei, informează spre zidirea și pedagogia cititorilor. Dacă o lucrare reușește să zidească pe cineva, atunci cuvântul va transfigura pe oameni, iar aceștia se vor adăuga ca niște cărămizi vii la edificiul cultural sau spiritual al înaintașilor. Cum autorul lucrării, născut în pitoreasca localitate
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
BOIA Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. CARAGEA Cecilia, Dialog cu Zoe Petre, Dacia, Cluj-Napoca, 2000. CIUCEANU Radu, Securitatea în ultimele ei zile, "Caietele Revoluției", nr. 1 (20), 2009, p. 22-25. CONSTANTINESCU Emil, Timpul dărâmării, timpul zidirii (4 volume: Cele două fețe ale zidului, Pietre de încercare, Lumea în care trăim, Cărțile schimbării), Universalia, București, 2002. CONSTANTINESCU Emil, Adevăruri despre România, Universalia, București, 2005. CONSTANTINESCU Emil, Revoluția din decembrie '89: Păcatul originar, sacrificiul fondator, I, Revoluția română
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
A History of Romania, Kurt W. Treptow (ed.), The Center for Romanian Studies, Iași, 1996. 9 "Romania and the Holocaust", The Romanian Digest, Los Angeles, octombrie 2004. 10 Emil Constantinescu, Un moment al neuitării, în Emil Constantinescu, Timpul dărâmării, timpul zidirii, vol. III, Ed. Universalia, 2002, p. 162. 11 George Voicu, "L'honneur national roumain en question" în Les Temps modernes, noiembrie-decembrie 1999. 12 Alex Mihai Stoenescu, Armata, mareșalul și evreii, Rao International Publishing Company, București, 1998. Despre Shoah,vezi și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
este alt tip de moarte, una „asemănătoare”, adică simbolică. Din perspectiva simbolismului, a inițierilor, a aventurilor imaginare, a extazelor, s-a ajuns la un înțeles mai larg al morții: nu angajează numai individul ca individ, ci întreaga existență. Moare toată zidirea, cum relatează legendele potopului, începînd de la sumerieni și de la indieni; mor culturile, mor limbile, mor popoarele; moare spațiul, moare timpul. În Apocalipsă, timpul devine „mic” și dispare. Căderea din Paradis este și ea o moarte (amînată), care privește atît individul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material sud-est european și formă românească, pentru că motivul central, jertfa zidirii, ar constitui un bun cultural comun multor comunități etnice. Originalitatea se afirmă numai în formă, în expresie artistică, iar în această privință varianta românească ar deține o cotă înaltă în scara valorilor. Autorul se referea la zona carpato-balcanică. Ulterior, Eliade
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceasta, și nu miticului), că alegoria moartea-nuntă, esență a mioritismului adaug eu, nu aparține numai românilor, în special textelor păstorești. Ea are o răspîndire destul de întinsă la polonezi, la slavi în general, precum și la alte popoare. Ca și motivul „jertfa zidirii”, alegoria „moartea-nuntă” are rădăcini adînci în istoria multor popoare și ține, ni se spune, „de domeniul folclorului omenirii întregi”. Diferă condițiile de desfășurare, modalitățile și formele de întruchipare. La români, protagoniștii provin din mediul oieresc, din care se selectează un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și-au dat seama că fusese altcineva. Matei Vodă a fugit peste munte cu oștenii ce i-au rămas, iar după un an, când s-a întors, s-a înscăunat domn. Primul lucru pe care îl făcu vodă a fost zidirea unei mânăstiri, mânăstirea Arnota, pe locul unde a căzut arnăutul ce i-a rămas credincios. Dacă mă întorc sănătos la domnie din acest drum, adaug pridvor și fântână nouă mânăstirii moșului meu. — Așa să dea Dumnezeu, ură marele logofăt Diicu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
soțul ei numai ani doi și luni zece. Aci e odihna și răpaosul de veci dupre bunătățile sale câștigat, iar iubitului ei soț și tot blagorodnicului neamului ei lacrimi neastâm părate și jale necurmată au lăsat, răposând la anul de la Zidirea lumii 7220, Dech 23, astrucându-se cu mare cinste în Sfânta Mitropolia Târgoviștii”. Ștefan, terminând de citit, se prăbuși în jilțul său. Lui Del Chiaro nu-i venea să-și creadă auzului, venise pregătit să învenineze o întrunire de taină cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se cheamă miraj și este atât de frumos încât îți ia mințile. Ți se pare că muntele a venit spre tine și că este la doi pași, doar să întinzi mâna. Aci însă mirajul este adevărat, Doamne, minunat sunt ridicate zidirile acestea”. Ștefan nu se sătura, privea când în apă, când spre clădirea adevărată; petele de umbră ale spațiilor deschise păreau și mai negre în contrast cu albul coloanelor învârtite ale loggiei și ale celor două foișoare. — După Paște, când s-o retrage
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pateric românesc George Căbaș Descriere: Cartea este alcătuită din darul duhovnicesc a douăzeci și doi de părinți, maici și dascăli ai Bisericii. Sunt convorbiri consemnate pe o perioadă de timp mai îndelungată, la începutul anilor ’90. Ele vor rămâne spre zidire sufletească, spre mângâiere și întărire în lupta vieții. Convorbirile redate sunt călăuză bună în urcușul duhovnicesc și conduc spre mântuirea sufletului dacă sunt înțelese și aplicate. 11. Părinți contemporani din Sfântul Munte Athos George Căbaș Descriere: Sfântul Munte Athos este
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
s-o-ngropi, Asupra ei sa cada a ochilor tai stropi; Simți-o-voi odată umbrind mormântul meu... Mereu va creste umbra-i, eu voi dormi mereu. Iar daca împreuna va fi ca sa murim, Sa nu ne duca-n triste zidiri de țintirim, Mormântul sa ni-l sape la margine de rau, Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu; De-a pururea aproape vei fi de sânul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu E ZIUA TA De E. Dragoș
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
de obște lacrimi vărsară, Cu glas prea mare așa strigarăm: "O, Maică bună, mult îndurată, Din alte ceruri pre pământ cată Și vezi mânia ce pă dreptate Asupra noastră pentru păcate, Dar totodată vezi și pieirea Ce pătimește a lui zidirea. Mai vezi și lacrimi al-ei vărsate, Prunci morți pă brațe, țâțe uscate Și alte rane ale holerii De acel înger-n chip ca engherii. Iar tu, stăpână prealăudată, Mijlocind mila marelui Tată Porunci-ndată acelui înger Să-și schimbe fața
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
n-am vazut-o de când eu sunt... Oare amorul ce îmi zâmbește E în mormînt? {EminescuOpIV 10} CARE-O FI ÎN LUME... "Care-o fi în lume și al meu amor? " Sufletul întreabă inima cu dor. "Va fi mănăstirea cu zidiri cernite, Cu icoane sânte și îngălbenite, Va fi vitezia cu coif de aramă L-ale cărei flamuri patria te chiamă, Ori va fi o dulce inimă de înger Să mîngîe blândă ale mele plîngeri? L-am cătat în lume. Unde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară, Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară Cătră marea liniștită, ce înneacă a lui dor. {EminescuOpIV 113} De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice - Memphis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți -; Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție, Au zidit munte pe munte în antica lui trufie, Le-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se preîmblă în vestmintele lor dalbe Ș-ale preoților cântec sună-n arfe de argint - Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt. În zidirea cea antică sus în frunte-i turnul maur. Magul privea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și c-un ac
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tumul - Proroc prea sigur al vieței umane, Tu ești cenușa iară viața-i fumul. Nu crede însă că în doruri vane Caut norocul spre-a te-afla pe tine, Noroc lumesc - zâmbiri aeriane! Las pe-alții să zidească din ruine Zidiri de-o zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei toată Viața-și fac doruri nebune, Nu știu că-n lume nu-i ceea ce cată. Ei caut-adevăr - găsesc minciune. Neam vine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unei crude munci, În inimă e-o parte cu totului străină - "De-ai fost vr-odată tânăr e foarte mult de-atunci! ". {EminescuOpIV 324} DIAMANTUL NORDULUI (Capriccio) În lac se oglindă castelul. A ierbii Molatece valuri le treeră cerbii. În vechea zidire tăcere-i și numa Perdelele-n geamuri scîntee ca bruma. Străfulgeră-n umbră-i de valuri bătae Ajunse în fugă de-a lunei văpae, Ce-n vârfuri de dealuri acum se ivește Ș-a stâncilor muche pe cer zugrăvește. Păreau
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să fie? " Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe pasurilor mele, Ulicioara-i strâmtă și, din ziduri vechi, Vorbe, râs și plânset sună în urechi; Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Și prin uși închise, prin zidiri deșarte. Colo, lângă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n ac; Fața ei e slabă de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă, Degetele repezi poartă acul fin: Ea își coase ochii într-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aduceți oare de-acei regi aminte, Ce-n piramide, alții în pustiu, Morminte mari, urieșești morminte, Un munte-ntreg le fu a lor sicriu? Durerea care nu găsia cuvinte Aflat-a semne mari, care o știu. ? Tu, taină mută, de zidiri mărime - Vorbesc dureri, ce nu pot să suspine. Ah, ce-i cuvântul, ce-i coloare, sunet, Marmura ce-i, pentru ce noi simțim? O coardă-atinsă imiteze-un tunet, Un ah! să spue cum ne chinuim Nu, nu... Și fie forma cât
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dăm câte un Kant ori Eminescu, înseamnă că nu trăim chiar ca muștele. În preajma oamenilor celebri nu trăiești o viață banală. Dar nici ușoară. Există eroi autentici, dar si cu procură. Geniile justifică existența omului ca specie superioară. Gloria înseamnă zidire în amintirea semenilor. Deși perisabil, omul aspiră spre eternitate. Dacă am fi fost nemuritori, rămâneam troglodiți. Cine s-ar mai fi chinuit să supraviețuiască prin operă? Gloria se instalează ca lumea când posesorul ei ajunge personaj în anecdote. Geniile își
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu cratița. Iubirea - marea funie care ne-ar putea scoate din abis. Ce-ar fi putut, oare să-i spună Don Juan Julietei? Un petic de velă tot i-a rămas iubirii noastre. Iubirea marilor creatori nu înseamnă tandrețe, ci zidire. Ana lui Manole nu este decât un cap de listă Bărbații admiră femeile inteligente și le preferă pe cele frumoase. Prea mulți au făcut scuipătoare din candela iubirii. Din arc voltaic, iubirea poate degenera într-o banală posesie, ori chiar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]