6,137 matches
-
ideea că mulți au crezut sincer În această cauză, În special tineretul acela fanatic și exaltat care ovaționa și scanda pe străzi numele Fuhrerului? — Tocmai aici este cea mai abjectă perversitate, pentru că tineretului i se inoculează doctrina sub forma așa zisei culturi. Și cu cît creierul este mai receptiv, e mai vulnerabil. Toate instituțiile culturale sau de mass-media se transformă În mijloace cît mai eficiente de propagandă. Începînd cu școala, cu teatrele, cu cărțile și pînă la presă și televiziune, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de unde vine sunetul. În clipa în care se auzi din nou, însă, Abdulah fugi din birou de jenă. Bășina de urs nu era de fapt altceva decât zgomotul făcut de stomacul său înfometat. Inutil de spus că nici unul dintre așa-zișii săi prieteni, colegi și vecini de bloc nu îi împrumutară lui Abdulah, mai nou Irimescu, nici măcar o sută de mii de lei. Moment în care pe tânărul arab captiv într-o viață de român îl cuprinse o disperare vecină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
atât de sus și de puțin luminat era tavanul. Undeva în mijloc, podeaua prezenta o gaură în formă de cerc prin care se putea vedea parterul, lucru nemaivăzut de mine în nici una din casele în care intrasem vreodată. Această așa-zisă gaură, pentru că nu știu cum altfel s-o numesc, era înconjurată de o balustradă, protejând vizitatorii, pentru că, mai mult ca sigur, arhitecții nu avuseseră de gând să prăbușească pe nici unul dintre cei care și-ar fi încurcat privirile printre minunățiile casei. Bântuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pe care sunteți hotărât să ni le impuneți aici. Fiindcă veni vorba, unde erați, cu virtutea dumneavoastră de creștin, când, acum zece luni, mulțimi însetate de sânge treceau pe străzile Moscovei cu niște cârpe colorate în mână, mulțimi de așa-ziși oameni, prin setea lor de sânge și prin prostia lor nedemni de a fi comparați chiar și cu o turmă de fiare sălbatice?! Unde erați dumneavoastră, slujitorul lui Dumnezeu, în acea zi nefastă pentru noi?! De ce dumneavoastră, slujitorul bisericii, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pe cel care a spus acest adevăr? Îți scriu, așadar, pentru a-ți spune adevărul și te rog, te implor, dragul meu, nu minți, lasă această scrisoare fără răspuns, fii sincer cu mine măcar păstrând tăcerea. Mai întâi, despre așa-zisul leșin pe care l-ai jucat atunci la Iag. (Îmi vine în cap aici gândul că a leșina înseamnă a duce de nas). Cu asta a început, mai exact, cu faptul că n-am crezut deloc în leșinul acela al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
odată ajuns în vârf. Nici despre conversa ția lui cu Ileana nu avea de gând să sufle vreo vorbă. Ar fi fost o prostie să îl informeze pe bătrân că, nesocotind rugămintea acestuia, îi spusese lui fiică-sa despre așa zisele dispariții din Baia de Sus. No, n-ai făcut bine, îi spuse Pop după ce Cristi termină de povestit. Ce n-am făcut bine? Nu trebuia să mergi acolo singur, oftă bătrânul ofițer. Nu vreau să mai pleci în pădurile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe moșia Filipeni, proprietatea D-nei Virginia Lambrino, fiecare dupăă câți bani a primit treptat dupăă nevoile noastre , însă a avea obligațiunea[de a munci - n.a.], așa că în vara 1906 am efectuat munci pentru banii primiți și d-l administrator al zisei moșii, numit Costache Ciulei, ne-a răfuit în lipsă și ne-a trimis la domiciliu și atunci păgubiții se adresează Judecătoriei de ocol Siret și am propus martori care au văzut când am efectuat muncile.” Orice încercare a țăranilor de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
215 specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre olarii din Filipeni și Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața de zi cu zi, dar, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, recensământul zisă rusescă din anii 17721773 și 1774 menționează, pe lângă „curtea” Mariei Dumistrăchioaia Rosetti, un scutelnic, Iftimie, de meserie olar, desigur, confecționa vase pentru curtea boierească, poate și pentru locuitorii din Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spirituale ale proprietarilor, care erau datori - o datorie morală - să facă biserică și pentru sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a avut loc și recensământul zisă rusescă din 1772-1773 și 1774. La pagina 211 din volumul VII al recensământului rusescă se spune clar despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în „Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău”, potrivit căreia biserica din Lunca a fost făcută prin 1863-1864 de către boierul Dumitru Rosetti. Toader Boca nu exclude faptul că biserica a fost adusă: „Dumitru Rosetti a făcut, sau mai bine zisă a adusă și a făcut biserica din lemn din satul Lunca prin anii 1863-1864; pe atunci satul Lunca era mic, de 60-70 de familii. De altfel, el începuse la Filipeni o biserică din cărămidă pe care a ridicat-o pânăă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adusă acasă și le-a tot privit până nu i-au mai plăcut, deoarece sfinții aveau mustăți mari, semănau cu niște haiduci. S-a dusă iar la Bacău, la pictor și i-a spusă nemulțumirea lui. Să știi, moșule, ia zisă pictorul, că bărbieritul ăsta la așa sfinși te mai costă 500 lei. Zisă și făcut. Icoanele sunt și astăzi între odoarele bisericii din Lunca. Preoții care au slujit la bisericile din comuna Filipeni nu au avut nimică spectaculosă în activitatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deoarece sfinții aveau mustăți mari, semănau cu niște haiduci. S-a dusă iar la Bacău, la pictor și i-a spusă nemulțumirea lui. Să știi, moșule, ia zisă pictorul, că bărbieritul ăsta la așa sfinși te mai costă 500 lei. Zisă și făcut. Icoanele sunt și astăzi între odoarele bisericii din Lunca. Preoții care au slujit la bisericile din comuna Filipeni nu au avut nimică spectaculosă în activitatea lor spirituală. Într-un timp îndelungat, secolele XV-XVIIXIX, preoții de pe la bisericile sătești, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică, pe la 1772-1774 (Recensământul zisă rusescă - n.a.), în Mărăști se afla un locaș de cult, la care slujea un preot și un dascăl. De la prima vedere, biserica de lemn din Mărăști impresionează prin dimensiune și înălțime, cât și prin prezența celor două turle. Toate acestea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viață și casă, a adusă și medici prin comunele și satele uitate de lume și de Dumnezeu. Dar așa a fost! Cine dintre cei care au scrisă și au trăit în Lunca și în Filipeni ar fi crezut că regimul zisă comunist le va aduce medică în comună și le va face dispensar? Până la trimiterea unui doctor în comuna Filipeni, toți cei care nu se vindecau prin autosugestie, prin descântece și leacuri băbești, apelau la medicul de la spitalul din Parincea, apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deși, dacă luăm de bune mărturiile și experiențele proprii, trebuie să reținem că, cel puțin, sub raport cultural, nu a suferit prea mult. Cum? De ce? Doctorul ne spune ceva ce se uită, atunci când se vorbește de lumea satelor în perioada zisă comunistă: accesul neîngrădit la cultura națională și universală, accesul la cărți, din biblioteca sătească, pe care, ca student, n-a avut posibilitatea să le vadă, să le ia în mână și să le citească. De regulă, acest aspect este trecut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji (fruct alungit care se desfăcea ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Despre organizarea și desfășurarea „Vălăretului” mi-au dat mărturie Antip Gheorghe din Slobozia - Filipeni (81 de ani) și Ionel Ciuchi (78 de ani) din Fruntești, precum și mai mulți oameni bătrâni din Lunca (Gurău Vasile, Borcea Dumitru, Romedea Gheorghe, Pintilescu Gheorghe - zisă Buric, Cucu Mircea și alții). 33 Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și Etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 202. 34 Al. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura Dosoftei, Iași, 1998, p.68. „Dușegubina” este amintită și de Dimitrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fondul Vasile Rosetti de la Arhivele Naționale București din care se poate reconstitui evoluția proprietății, a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează și numele celor care îndeplineau funcția de vataman sau vornic. De abia în recensământul zisă rusescă (1772-1773 și 1774) pentru satul Slobozia-Filipeni este înscrisă între scutelnici Ion Hâlmaciu, vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Shan: sate păzite, cu incinte din pământ bătătorit, precum și o organizare în sistem de principate, cum a fost Hao Xi’an. Aici se cresc vite și oi, se cultivă grâu și orz. Totuși, dezordinea era la ea acasă: este așa-zisa perioadă a „celor zece mii de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental menționat în mărturiile scrise, regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de Jos și înalță monumente de piatră pentru perpetuarea gloriei sale; alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Șeful gărzilor se făcuse stacojiu. - Dar e un ghibelin... protestă el cu vocea sugrumată. - Așteaptă până să faci ceva, e un ordin. Și ține-mă la curent cu totul. Îți voi comunica eu dacă și când să acționezi. Acestea fiind zise, Dante Îi Întoarse spatele și se Îndreptă spre ieșire, urmărit de privirea tăioasă a căpeteniei. Ceva mai târziu, la Palatul Nunțiaturii Șeful gărzilor intrase În camera cardinalului aproape târându-se pe genunchi. Ajuns lângă masivul Acquasparta, se aplecă să Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
până la urmă o să priceapă, deși ne cam îndoim. Acum ne întâlnim tot mai des cu astfel de cazuri. Mama spune, mai poftiți pe aici când aveți timp. Îl convingem noi, o să vedeți. Da, băieți, acum trebuie să plecați. Acestea fiind zise, vântul puternic de afară își deschide brațele și‑i înghite pe cei doi cu tot cu găleată. Să sperăm că n‑o să înghită și afișele care sunt din hârtie și, ca atare, vulnerabile la umezeală. O folie de plastic le protejează, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și apoi le-am aprins pentru amândoi. — Mă întrebați oficial? zise ea. — Nu, sigur că nu. — Atunci aș zice că e posibil. De fapt, aș zice că Der Stürmer este opera nu a uneia, ci a câtorva personalități psihotice. Așa-zisele editoriale, ilustrațiile astea de Fino - numai Dumnezeu știe ce efect are asupra oamenilor genul ăsta de mizerii. Puteți să faceți niște speculații? Asupra efectului, vreau să zic. Își strânse buzele frumoase: — E greu de evaluat, spuse după o pauză. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am avut o priveliște spectrală în alb și negru asupra întregului castel. După orice standarde, era un loc cu o înfățișare impresionantă, cu un aer de film horror care nu i-ar fi fost indiferent unui trecător întâmplător. Această așa-zisă școală semăna cu reședința lui Dracula, Frankenstein, Orlac și o pădure întreagă de vârcolaci - era genul de ocazie care ar fi putut să mă facă să-mi reîncarc pistolul cu căței de 9 mm de usturoi. Aproape sigur erau destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nici bun soț, nici bun părinte - își vedea progenitura ca pe un scuipat ieșit din el, fără mai multă importanță decât scuipatul... -, el mai adaugă la acest portret și faptul că n-ar putea fi un bun cetățean. în Atena zisă democratică, nu se prea glumea cu astfel de lucruri. Virtuosul Socrate, apărător al îndatoririlor cetățeanului în fața lui Aristip care le neagă, va plăti cu viața faptul de a fi filosofat contra cetății... Aristip se dezangajează din treburile colective, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]