1,652 matches
-
bisericii, cu privirea pierdută, fără să bage de seamă că pe cărarea cimitirului se apropia un ofițer. Își veni în fire de-abia când auzi pașii. Tresări și, întorcîndu-se la gropari, le zise cu glasul încă răgușit de neliniște: ― Dați zor, băieți, că vine un domn ofițer... De-acuma trebuie să sosească și convoiul... Of, barem de-am scăpa mai repede!... Degeaba, asta nu-i treabă de militar! Ofițerul se apropia șovăitor. Vântul îi flutura pulpanele mantalei, împingîndu-l parcă spre o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ale soarelui tânăr, care râdea la toate ferestrele cu mușcata însîngerată, un val de tristețe își tremura pânzișul. Apostol stătea lângă masă, cu hârtia de concediu în mână, uitîndu-se când la Petre care, de bucurie, mormăia rugăciuni și strângea de zor bagajele, când la fata groparului, care înțepenise în dosul ușii, privind afară, departe, cu o expresie imobilizată de o teamă chinuită. Bologa se credea dator să-i spuie ceva, dar o frică nelămurită parcă-i strângea gâtul ca un laț
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
prin oraș frecîndu-se cela și iar la palatu-i Vine degrab deși de urât fugise de dânsul. Mai îndemînă de loc nu se simte aici ori aiurea. 20Vezi-l mânând telegarii; la țară aleargă c-o grabă, {EminescuOpIV 341} Parcă gonește cu zor să stingă vr-o casă aprinsă, Dar abia dă de pragul vilei de țară și cască. Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri, Ori dorit de oraș, se-ntoarce să-l treere iarăși. Horațiu Pietre scumpe, marmură, fildeș, icoane
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în miezul unui adevărat coșmar. Când a vrut să traverseze, un mecanism monstruos s-a năpustit asupra ei și, apoi, s-a oprit cu un scârțâit puternic. Un bărbat furios a scos capul pe fereastră și a luat-o la zor. Tremurând din tot corpul, a ajuns iar pe trotuar, mai mult moartă decât vie de spaimă. A început să devină mai precaută și a învățat foarte repede să se descurce. După nici jumătate de ceas, a ajuns în dreptul unei vitrine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
mă pedepsi... Și de-a mea dorință nu mă mai lipsi. Din petrecerea mea dulce bucurat în al meu trai Ce gândeam că nu m-a smulge soarta dintru acel rai Astăzi văz că ea mă duce dușmană cu mare zor În pustiu să mă arunce, fără milă, fără dor, 5 Unde soarele și luna sunt cu totul de prisos, Daca eu de la nici una nu aștept vreun folos. Grele-mi sunt cu toate astăzi, precum zice-o parimie, Daca nu e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întunecați cu cei doi sori cenușii aruncau lumini crepusculare. La el în cameră era zăpușeală. Se defectase termostatul ambient și până a doua zi, când sosea echipa de intervenții, nu avea ce face. În grădină un greiere borțos cânta de zor din vioara, căreia i se mai rupsese o coardă și culmea... se alăturase toată orchestra și astfel îl acopereau confrații! Aveau de gând să țină un concert de să i se ducă pomina! El borțosul, era poreclit Paganini, de când cântase
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în vreme ce mă săruta cu buzele umede și fierbinți. Iar eu, până nu m-am convins că are doi sâni minunați în stare să mă facă să uit orice Giulie, nu m-am urnit din loc cu toate că ne striga Edy de zor. Ei deja ajunseseră unde trebuia, la intrarea oficială a unui bloc somptuos, fără portar. Ne-am grăbit cu Mimi alergând de mâini, veseli ca doi popândăi. Giulia chemă liftul care numai ei îi răspundea la comenzi; a venit cu opinteli
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mare când ai terminat a Xl-a, n-ai altă soluție decât să te angajezi pe vară undeva, de preferință noaptea, ca să nu pierzi ziua de ștrand de pe malul Dunării, așa că iată-mă la fabrica de mobilă din oraș, întorcînd de zor, în fiecare noapte, plăci aglomerate, îmbibate bine cu un miros înțepător de nu știu ce substanță, până dimineața la 7 când plecam către casa ei. O mai blangodeam prin parc până dispăreau ai ei la serviciu, după care băteam cu semnal în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ne-a auzit nemernicul ăla de portar, imediat după ce a ieșit lumea, a închis și s-a băgat în subsol și s-a pus pe sforăit. Pe la 5 s-a trezit și l-a auzit pe Luis care bătea de zor, mai mult de plictiseală. Pe mine bătăile alea mă adormiseră. Erau ritmice, dar și foarte încete, parcă deveniseră un cântec de leagăn. Vă mirați probabil de faptul că am declarat întîlnirea mea cu Moni în timpul celor două luni cât am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
scrie. Scrie toate cele... Poezii cu floricele, Proză cu zorzoane, După toane. Scrisu-i pare-o glumă, „Talentu”-și consumă, Și nu face economie La hârtie. Opera-i „magnifică”, Ce se vrea artistică, Numără, fără imagini, Mii de pagini. Aleargă de zor, Să găsească sponsor, Cartea să-i parvină În vitrină. Satul în tranziție Cum se știe, în multe sate Drumurile-s desfundate, Dar primarul și-a durat Un adevărat palat. Fostul cămin cultural Devenit „Disco-central”, Dă o muzică nebună, Ca tot
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Și nu te-ai dus? Tela îl privi cu groază: - Cum să mă duc? Zeul m-ar pedepsi cine știe cum. Am venit să-ți spun ție. Auta asculta încordat. După fața vrăjitorului vedea că acesta nu minte. Își freca pleoapele de zor, uitîndu-se la Tela. Apoi luă puțină apă și bău, după aceea își stropi fața. Se trezi în sfârșit din amorțeala istovirii și abia atunci pricepu tot ce ascultase. Sări numaidecât în picioare și zise grăbit: - Tela, poate că tu minți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
puse în două crăcane, apoi se apucă să jupoaie ciuta, pentru frigare. - Fă focul, Ntombi, și să-i poftim și pe zei! porunci el. Ntombi adună un rug de vreascuri și alegând două bețe uscate începu să le frece de zor. Abia atunci își aduse aminte Nefert și o opri. - Nu te chinui, Ntombi, aduc eu foc numaidecît! îi spuse și alergă vioaie spre turnul argintiu, de unde se întoarse în câteva clipe fără torță și fără opaiț. Văzînd-o, Ntombi începu iar
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vină, chemând spre luntrea cea mică pe alți doi, pe Uh și pe străinul căruia pământenii nu-i dăduseră încă nici un nume. Hor se mai uită o dată la mulțimea robilor pe care Maat și cele trei pământence îi îngrijeau de zor. Apoi spuse: - Voi trei plecați acum spre cele două orașe... - Sodoma și Gomorra? întrebă Auta mirat. - Da. Prietenii noștri știu ce trebuie să facă. Au să-ți spună și ție. Dar nu faceți nimic în pripă. Cred că ai avut
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fug în ea, și e foarte mică. Îngăduie-mi să fug într-însa. Așa e că e mică? Auta îi răspunse: - Iată că-ți împlinim și această rugăminte a ta, ca să nu prăpădim cetatea despre care mi-ai vorbit. Dă zor și fugi acolo. Lot își încărcă într-o căruță cu asini avutul puțin, dădu de veste neamului său să-și strângă corturile și să adune turma, apoi plecă cu toți ai săi spre Țoar. Ginerii săi au crezut întîi că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
economisi banii rămași, urcând tot pe jos dealul Copoului, efectiv înfiorat la vederea zidurilor masive ale Universității. Privea copacii grădinii Copou, în care poposise cândva, știa de la învățătorul de acasă, Eminescu, apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos, însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste strada lată, își scoase cizmele, după ce
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Îmi sugerează un comportament oarecum neadecvat În legătură cu abundența frunzelor căzute. Puțin hazos, puțin hidos. E ca și cum, expeditiv dar și sistematic, am vrea să scăpăm mai repede de aceste rămășițe ale vieții. Să lichidăm urmările. Și asta Îmi aduce aminte de zorul lui Ceaușescu de a lichida urmările cutremurului din ’77. Odiosul Își contabiliza astfel Încă o victorie pe drumul glorios al socialismului. Mie Însă mi se părea că urmările nu pot și nu trebuie lichidate. Că e firesc să respectăm acel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
avea ea parte de sex zilele astea. Nu avea pe nimeni în Dublin. De fapt, pe nimeni în Irlanda. Singurele ocazii de a se culca cu bărbați erau călătoriile. Nu prea era viața sexuală dinamică pe care o promova de zor revista Cosmo ca pe un drept al femeii moderne! Patru bărbați în patru orașe. Acum trei. Funcționa, pentru că era prietenă cu ei. Pentru că nu cereau mai mult de la ea și nici ea de la ei. Se simțea în largul ei avându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din noaptea precedentă - o făcu în final să picotească. Citise odată pe undeva că în timpul zborurilor lungi, companiile aeriene dădeau căldura mai tare pentru ca pasagerii să adoarmă. Nu era sigură de asta, însă știa că acum era obosită. Butonă de zor până când reuși să încline spătarul scaunului cât de mult putea, se întinse și trase o pătură peste ea. Cinci minute mai târziu adormi și, în ciuda turbulențelor pe care le întâmpinară deasupra Oceanului Indian, nu se trezi până când pilotul anunță aterizarea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
avem bani mulți acolo. Trebuie să sun acasă. Ieși din bar poticnindu-se, urmat de alți invitați care lucrau la Ennco. Mischa, Courtney și restul prietenilor americani ai lui Nieve rămaseră în fața televizorului privind înmărmuriți, în timp ce grupul irlandez șușotea de zor. —Ce-o să se întâmple cu compania? se întrebă Carol. —Mai important - ce-o să se întâmple cu nunta? întrebă Rosa. —Ce-i cu ea? sări Lorelei privindu-le consternată. Bine, înțeleg că riscă să-și piardă slujba și nu e tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o dimineață de SF Duminică, o zi de primăvară minunată. Era atât de frumos, și plăcut de-ți venea să oprești timpul în loc. Natura verde parcă ne îmbrățișa și ne binecuvânta. Peste tot salcâmi și liliacul înflorit. Păsările cântau de zor. Soarele răsărea și îți trimitea razele lui luminoase, parcă te mângâia. Toate parcă se întreceau unele pe altele ... Parcă erau un cor Ceresc. Toate parcă-L slăveau pe Creatorul Dumnezeu. Simți-am o bucurie de nedescris în inimă și în
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
generozitate. Și dacă nu aveam succes? Pentru moment, am preferat să uit de această posibilitate. 12 Aproape că se luminase de ziuă când am ajuns Înapoi acasă. Brigada care se ocupa de Îndepărtarea mâzgălelilor de pe ziduri era afară, muncind de zor pentru a face să dispară lozincile scrise de KPD În timpul nopții - „Frontul Roșu va Învinge“ și „Trăiască Thaelman și Torgler“ - Înainte ca orașul să se trezească la viață Într-o nouă zi. Nu adormisem de nici două ore, când zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lui spre libertate. Asta trăiesc (nu de multe ori, dar cam des, vorba unui clasic) de când s-a instaurat maternitatea. Scrisul nu-și prea găsește loc în povestea asta. Când am aflat că sunt însărcinată, în aprilie 2008, scriam de zor la teza de doctorat. Vomitam și scriam. Scriam și vomitam. Dar a trecut și greața. Și iată-mă, purtându-mi mândră burta umflată (și țâțele, ca să fiu sinceră), pe la bibliotecile care mai erau deschise și vara. Mare noroc am avut
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
-mi despre slujba ta. Te rog! —Bine, spuse Ashling, aruncând o ultimă privire tristă către grădină. E o revistă de fițe. Mult mai pretențioasă decât Woman’s Place. Când a ajuns la partea cu Jack Devine care se certa de zor, pentru ca apoi să fie mușcat de asiatică, Clodagh s-a înseninat. —Haide, imploră ea, cu ochi strălucitori. Spune tot! Nimic, da’ nimic nu mă înveselește mai mult decât să-i aud pe oameni cum se ceartă de mama focului. Săptămâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îi anula. —Lisaaa, paaaaa. Ne mai vedem, Lisaaa. Tipii care avuseseră grijă de ea la începutul serii îi făceau cu mâna. —Paaa. Spre surprinderea ei, le-a zâmbit. La ușa de la intrare a trecut pe lângă Joy, care se certa de zor cu un bărbat cu o șuviță albă în partea din față a părului său lung și negru. Într-un acces de nebunie, Lisa îi șopti: —Russ Abbott, Hale sau Pace, și trebuie să te culci cu unul dintre ei. Joy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
paharul și a reușit să zâmbească, dar era evident preocupat. Nu voia să vorbească decât despre muncă. Profilul publicului-țintă, costurile tipăririi, valoarea unei pagini de carte. Nu părea deloc la locul lui în atmosfera șic din Halo. Se lupta de zor cu aperitivul, încercând să facă niște creveți încovoiați să stea într-o furculiță si apoi în gură. —Iisuse, exclamă el dintr-odată, când al doilea dumicat încercă să fugă. Mă simt ca o girafă. Lisa se adapta circumstanțelor. Nu vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]