7,223 matches
-
noului Bizanț ignoranța, suficiența și înnăscuta astuție a nulităților. Pe când un om mare aservește în adevăr toate principiile câte agită clasele unei societăți unui mare plan politic, servindu-se de clericali când sentimentul religios al poporului său cată să fie pus în mișcare; de nobilime când simțul istoric al nației cată să dea naștere unei nouă formațiuni; de liberalism atunci când forme moștenite se opun realizării-unei idei și trebuiesc înveninate prin liberalismul cosmopolit; pe când așadar un om mare zidește dărâmând, ca natura, agentul Dumnezeirii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orbirea care transformă vederea în viziune" (p. 12). Extins asupra poeziei lui L. Blaga, I. Barbu, N. Stănescu, acest demers devine o probă, un "pat procustian" care dă seama de rezistența modelelor românești. Câte meandre are această cercetare, câte analogii pune în mișcare comentariul autoarei putem vedea zăbovind asupra unei singure trepte motivul ochiului la Eminescu. Pentru o mai rapidă sistematizare a uriașului material voi subîmpărți expozeul nostru în trei mici subteme: 1. Cecitatea sacră. Raportul ochiului cu lumea la Eminescu este unul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
arăta Europa Americii? Un Christ însîngerat? Nici n-a gîndit așa ceva Degas. Lui i-au plăcut, pur și simplu, femeile... Noiembrie '89. Aș vrea să intru la Moulin Rouge, dar n-am bani. Mă apropii de blonda cenușie de la casă, punînd în mișcare, cu decență, arsenalul est-persuasiv. Nu, nu ține. Și, ca să nu plec total rușinat, blonda monumentală îmi oferă... un program de sală. Dacă aș fi bănuit ce beneficii îmi va aduce șarmantul petec de hîrtie! "French-cancan"-ul de pe copertă, nervul dansatoarei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi șoptit Gorbaciovul: stoi, nu acum, îți zic eu cînd... A fost singura dată cînd am respirat același aer cu Ceaușescu (o, ce riscată exprimare!). Era o Bienală de-a noastră, la Dalles, și vă închipuiți ce forțe fuseseră puse în mișcare ca să asigure un vernisaj (neapărat magnific) la care avea să fie prezent liderul comunist, proaspăt aureolat cu scena balconului. Ora vernisajului. Mai trăiau încă și mai expuneau mari artiști antebelici. Alături de ei, trepădușii realismului socialist, echipele de activiști și de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie, frumusețe și urîțenie polii între care omenirea își leagănă de milenii implacabila soartă. Resemnare? Nu. Să ne împăcăm cu gîndul că nu ne naștem egali. Că avem ce merităm. Revoluțiile puse în mișcare de indivizii tarați ai ultimului secol par să intre definitiv în amintirea neguroasă a planetei. Oricum, trăiască diferența! Ne-am închipuit că rufoșii ce năpădiseră străzile după 1989 erau doar o defulare (de altfel și erau) după căderea comunismului, atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nelipsit de la vernisaje. O aschimodie cu nelipsitul aparat în stînga. Cu dreapta, îți prinde mîna (ți-o scoate și din buzunar, la o adică) și ți-o strînge scuturat, c-o energie ce-ar putea vorba lui De Chirico să pună în mișcare o granitură de tren. Îți reține mîna în menghina lui de aschimodie și te privește, țintă, în ochi, cu agresivă impudoare. Încît, minute în șir, cei prezenți își masează mascat degetele rămase încă în crampă. Are ceva de gardiancă în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-a pierdut viața liderul sindical de la Iași a tulburat amarnic opinia publică și-așa tulbure în durata ei postcomunistă. Dincolo însă de omenescul reacțiilor în fața morții, un inimaginabil arsenal de manipulări oculte sau pur și simplu prostești a fost pus în mișcare, prilejuind, mai cu seamă mass-mediei, să se întreacă pe ea însăși în spectacolul macabru din jurul defunctului. Într-un puseu dement, cum numai zilele tulburi ale lui decembrie '89 l-a mai cunoscut, prin fața camerelor de filmat, în paginile ziarelor, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
organismele și instituțiile economice și sociale ale statului se află sub conducerea sa politică și acționează în mod unitar în direcția edificării orânduirii socialiste... Partidul reprezintă nucleul în jurul căruia gravitează întreaga societate și de la care radiază energia și lumina ce pun în mișcare și asigură funcționarea întregului angrenaj al orânduirii socialiste”. Înfăptuirea politicii partidului în domeniul apărării securității statului impune necesitatea unei conduceri și îndrumări nemijlocite, permanente și multilaterale de către partid a activității organelor de securitate. Complexitatea sarcinilor pe care le au de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al lucrătorului devenise ciocanul, care înlocuise toporul. Cu ajutorul lui se făceau șanțuri mici pe straturi de sare, care erau apoi despicate cu ajutorul unor pene de fier. Transportul sării din interiorul gropilor către suprafață se făcea printr-un dispozitiv numit crivac, pus în mișcare prin tracțiune animală. În acea perioadă, tehnica extragerii sării în Moldova a rămas la nivelul prezentat mai sus foarte sumar. Abia în 1870 s-a introdus la Slănic și Tîrgul Ocna metoda de extragere a sării prin galerii și stâlpi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Filipăuți (Herța) se afla în 1849 un atelier de confecționare a panerelor. În sfârșit, în regiunea de munte a Moldovei, de-a lungul apelor curgătoare, funcționau foarte numeroase ferăstraie. Cu aceste instalații meșteșugărești-mecanice, construite din mult lemn și puțin fier, puse în mișcare prin forța motrice a apelor repezi de munte, se fasona materialul lemnos. Proprietarii sau posesorii ferăstraielor angajau de regulă câțiva lucrători pentru fiecare ferăstrău. În documentele relative la regiunea de munte găsim frecvent mențiunea: locuitorii „cînd nu au de lucru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de muncă calificate, tehnicieni, și n-a creat unele premise necesare utilizării mașinilor. 3. Dezvoltarea mașinismului După cum se știe, K. Marx a precizat că ceea ce caracterizează mașina, ceea ce o deosebește de unealta meșteșugărească nu este nici forța motrice care o pune în mișcare, nici mecanismul de transmisie, ci unealta de lucru transformată într-un mecanism care înlocuiește mâna și iscusința lucrătorului. „Mașina-unealtă este deci un mecanism care, după ce i s-a transmis mișcarea corespunzătoare, efectuează cu uneltele sale aceleași operații pe care mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gospodăriei agricole, de tendința proprietarilor funciari de a prelucra pe propriile lor domenii materia primă care le stătea la îndemână, în scopul sporirii beneficiilor. Cele mai numeroase instalații industriale, după cum se știe, erau morile. Din punct de vedere tehnic, morile puse în mișcare prin forța motrice a animalelor, a apei sau a vântului, deși sunt instalații industriale proprii stadiului meșteșugăresc, au elemente specifice mașinismului. Cu toate că roata morii, pusă în mișcare prin forța apei, a fost „motorul epocii feudale”, constatare care poate fi extinsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instalații industriale, după cum se știe, erau morile. Din punct de vedere tehnic, morile puse în mișcare prin forța motrice a animalelor, a apei sau a vântului, deși sunt instalații industriale proprii stadiului meșteșugăresc, au elemente specifice mașinismului. Cu toate că roata morii, pusă în mișcare prin forța apei, a fost „motorul epocii feudale”, constatare care poate fi extinsă în egală măsură și asupra morii cu cai sau vânt, moara cu apă este „forma elementară a oricărei mașini”. „Istoria întregii evoluții a mașinismului poate fi urmărită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmărită studiindu-se istoria morilor de cereale. În limba engleză, fabrica se cheamă și astăzi mill [moară]. În scrierile tehnologice germane din primele decenii ale secolului al XIX-lea, se mai întâlnește cuvântul mühle (moară) nu numai pentru orice mașină pusă în mișcare cu ajutorul forțelor naturii, dar și pentru toate manufacturile care utilizează aparate mecanice”. Această caracterizare a morii, ca „formă elementară a oricărei mașini”, își găsește justificarea nu în tipul forței motrice utilizate, ci în folosirea în procesul de măcinare a unui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morii, ca „formă elementară a oricărei mașini”, își găsește justificarea nu în tipul forței motrice utilizate, ci în folosirea în procesul de măcinare a unui mecanism (pietrele) care înlocuiește mâna lucrătorului sau unealta primitivă cu care se zdrobeau grăunțele. Pietrele puse în mișcare prin forțe naturale sau animale sunt însă un mecanism foarte simplu care, firește, nu numai că n-a jucat nici un rol în revoluția industrială, dar a continuat să rămână un element mecanic strâns legat de stadiul meșteșugăresc al industriei. De
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că n-a jucat nici un rol în revoluția industrială, dar a continuat să rămână un element mecanic strâns legat de stadiul meșteșugăresc al industriei. De aceea, moara poate fi mai degrabă încadrată în preistoria mașinismului. De abia moara cu valțuri, pusă în mișcare prin forța aburului, poate fi socotită o instalație industrială mecanică în sensul apropiat celui pe care îl dăm noi astăzi mașinii. Totuși, deoarece între aceste două tipuri de mori există o strânsă legătură, ele funcționând pe baza acelorași principii mecanice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt inexacte, căci adunând velnițele puse în mișcare prin forța apei, a aburului și velnițele cu cuptoare, obținem o cifră mai mare decât totalul de 117, menționat în statistică. De altfel, este inadmisibil ca în Moldova în acea epocă să fi existat doar 117 velnițe dintre care majoritatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epistați, care, boi etc.; aceste clădiri astăzi (adică în 1874) chiar cu greu s-ar putea face cu cifra cheltuită”. Inițial, forța motrică a fabricii era apa, colectată la confluența nurilor Ozana și Neamț. „Diferitele mașini - spunea G. Apostoleanu - sînt puse în mișcare de roți hidraulice [...], apa neposedând puterea trebuincioasă și potrivită nevoilor fabricei crescânde”. Din această cauză, ca și din lipsa unui număr suficient de lucrători specializați, fabrica funcționa în 1855 „doar cu jumătate din puterea sa”. Capacitatea de producție a fabricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei fabrici de cărămizi proprii. În aceste împrejurări introducerea mașinismului în această ramură nu putea fi mult amânată. O rămânere în urmă mai pronunțată o constatăm în prelucrarea lemnului destinat construcțiilor. Fasonarea lemnului a continuat să se facă prin ferăstraiele puse în mișcare prin forța motrice a apelor de munte pe care ele erau așezate. Numărul lor era cu mult mai mare de 212, cât ne indică statistica din 1862. În perioada de care ne ocupăm a fost introdus în Moldova și primul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înființat doar ateliere meșteșugărești de reparații a uneltelor agricole, pe care le-am prezentat în paragraful consacrat meșteșugarilor. În anul 1863, înfruntând condițiile vitrege interne și concurența externă, Alecu Negruți a fondat pe moșia sa Voinești o instalație industrială mecanică pusă în mișcare printr-un motor de zece cai putere. Instalația a fost construită și era condusă de Charles Bouchon. Ea avea cinci „ilăi”. La expoziția economică din Iași din anul 1865, Charles Bouchon a expus următoarele obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suflu propriu, măsură cronologică, dar nici unui singur compartiment nu-i este permis să se „umfle” la dimensiunile istoriei întregi. Fiecare compartiment (sector, disciplină de studiu) și-a definit cu mai mult sau mai puțin succes individualitatea și regulile care o pun în mișcare și o fac credibilă. Actualmente, foarte mulți istorici înclină să accepte că istoria relațiilor internaționale nu este istoria lumii, ci studiul rețelei de intercomunicații și interacțiune ale comunităților omenești, că noile curente („istoria totală”, „noua istorie”) nu se confundă cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Europei l-au făcut pe însuși Albert Sorel, cel care, după cum am văzut, susținea că există o chestiune orientală de când sunt turcii în Europa, să afirme următoarele: la 1 august 1770, rușii nimicesc pe turci la Cahul; victoriile rușilor au pus în mișcare diplomația: „astfel, chestiunea orientală era de-acum înainte pusă: era vorba de a ști dacă Imperiul turc va fi dezmembrat și dacă rușii vor fi lăsați să se stabilească pe Dunăre”. M. Miller a propus ca început al chestiunii orientale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iredentistă a românilor, al cărei pivot l-ar fi alcătuit noul stat. În motivarea conduitei sale reticente, Maria Tereza invoca faptul ca agresorii în acel război au fost otomanii, iar rușii erau creștini, de unde și decizia sa de a nu pune în mișcare un corp armat contra rușilor, dar nici nu li se va alătura pentru a alunga și nimici pe turci. Aceste considerații au fost persiflate de Iosif al II-lea, care definea, în scrisoarea sa din 24 ianuarie 1771 către Leopold
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar care a slujit, odinioară, în armata polonă la 1831”), să îndemne pe moldoveni la o înțelegere cu muntenii în vederea Unirii, iar dacă ar fi izbucnit o răscoală la granițele Moldovei, să trimită pe toți polonezii în patrie și să pună în mișcare, concomitent, pe moldoveni. Evident, Butkiewicz avea o misiune foarte importantă, hotărâtoare pentru organizarea colaborării româno-polone în Moldova. P. Butkiewicz a intrat, ce-i drept, în legătură cu unii dintre moldovenii indicați în instrucțiuni, la care s-au mai adăugat Cantacuzinii, Alex. Hurmuzaki
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poată fi publicată. Nu mergem însă atît de departe ca S. Lupasco. El nu ezită să integreze, într-un fel, principiul contradicției în intimitatea cunoașterii. Activitatea dualizantă a spiritului este, pentru el, neîncetată. Pentru noi, ea se limitează la a pune în mișcare un fel de caleidoscop care bulversează brusc raporturi, dar care păstrează mereu forme. Suprara-ționalismul nostru este, deci, alcătuit din sisteme raționale juxtapuse doar. Dialectica nu ne servește decît pentru a mărgini o organizare rațională printr-o organizare suprarațională foarte precisă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]