13,156 matches
-
infiltr/exfiltr,zona) (2.93) A(acoperiș) + A(fațade) - În funcție de poziția pe înălțime a unui component aeraulic față de zona respectivă (H(c) față de H(z) înălțimea zonei), se consideră următorii coeficienți de pierderi aeraulice, în funcție de tipul fațadei și de prezența acoperișului tip șarpanta: H(c) = H(z) Fațadă neadăpostita H(c) = 0.25*H(z)│0,25*C(într,fațadă) │0,25*C(într,fațadă) H(c) = 0.75*H(z)│0,25*C(într,fațadă) │0,25*C(într,fațadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aparenți, parchet); - clasa de risc 2 - lemnul utilizat în interiorul construcțiilor, unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazionala, dar nepersistentă, respectiv unde sunt condiții minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperiș: căpriori, grinzi, stâlpi, astereala, șipci, pereți interiori); - clasa de risc 3 - lemnul utilizat în construcții cu risc de atac biologic de către ciupercile xilofage, în situații în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% și/sau alternarea umezirii cu uscarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
atacului biologic, care este în permanent contact cu solul (piloți pentru fundații, tălpi inferioare pe pământ sau pe socluri de zidărie, grinzi, traverse) sau care este permanent expus la intemperii fără a fi protejat prin vopsire (site și șindrile de acoperișuri); - clasa de risc 5 - lemnul utilizat în condiții favorabile atacului biologic, care este expus în permanență la apă sărată. 2.4.2. În tabelul 2.3 se prezintă clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului. Da Da Da
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
rurală o avea cu animalele și cu natura. Spre sfârșitul perioadei elisabetane, englezii scoseseră complet animalele din casă, punându-le În grajduri și hambare. Se spune că englezii Îi disprețuiau pe irlandezi, galezi și scoțieni fiindcă Încă dormeau sub același acoperiș cu animalele lor4. Clasa orășenească pe cale de apariție - care mai târziu a devenit burghezia erei moderne - condamnă ceea ce consideră a fi un comportament animalic, care Îi făcea pe oameni să nu se comporte mai bine decât bestiile tâmpite pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
breslelor. În cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea, manufactura În fabrici Își face apariția În Anglia. Fabricile de hârtie, oțelăriile, fabricile de tunuri, iar mai apoi fabricile textile, au introdus ideea centralizării producției sub un singur acoperiș și cu o sursă unică de energie - la Început, folosind forța hidraulică și eoliană, iar apoi cărbunii și mașina cu aburi. Manufactura În fabrici necesita un capital ridicat - adeseori mii de lire sterline sau chiar mai mult -, mult peste posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt dărâmate. S-a păstrat până în zilele noastre o singură clădire autentică și reprezentativă pentru fostul seminar, cu un demisol și parter destul de spațioase, dar jalnică în ceea ce privește structura de rezistență, forma estetică exterioară și interioară, precum și o degradare extremă a acoperișului. Ea este situată în partea de sud-vest a spitalului, în imediata vecinătate a clinicii actuale "Postcura", parcă rugându-ne să ne îngrijim cumva și de consolidarea și de restaurarea ei. Monument istoric de prim rang, înscris în Lista Patrimoniului Național
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
zidurile laterale exterioare, la nord și la sud (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.16). 3. Tot cu ocazia înființării Seminarului de Teologie (1803), în dreptul ușii de sud a Sf. Altar, s-a ridicat o construcție adăugată acoperită prin prelungirea acoperișului vechi, numită tradițional "clisiarniță" sau "veșmântar", un spațiu de aproximativ 10 m2, cu destinația pentru păstrarea veșmintelor preoțești, a vaselor liturgice și a cărților de cult, necesare serviciilor divine. Nu știm în ce condiții și când această construcție adăugită s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și din ce motive s-a renunțat la ea (vezi cap. IV, p.15). 4. Cea mai importantă intervenție, care a modificat esențial arhitectura originală a bisericii lui Lăpușneanu este adăugirea unei turle foarte masive, ce a fost așezată în acoperișul bisericii, cu jumătate din circumferința hexagonală pe spațiul fostului (vechiul) pridvor deschis și cealaltă jumătate pe spațiul noii biserici adăugite, pe latura de vest, cu zidărie din cărămidă. Masivitatea exagerată (ca lărgime-diametru, dar și ca grosime a zidurilor 90 cm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mare și cheltuiala mică privind realizarea ei. Din cele de mai sus relatate, la acest punct patru, cu referire la această a doua turlă adăugită, odată cu prelungirea bisericii, rezultă următoarele concluzii logice, certe și foarte importante: pentru simetria arhitectonică a acoperișului bisericii, constructorii de atunci au fost nevoiți să modifice esențial și turla originală de pe naos, care cu siguranță a avut forma arhitecturală tipică epocii secolului al XVI-lea, în care a fost construită biserica lui Lăpușneanu, adică arhitectură tipic moldovenească-ștefaniană
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aceeași listă, echivalentă nominal cu cele 124 de nume și gradul militar menționat alăturat al acestor ostași căzuți la datorie. Astfel, am neglijat toate celelalte lucrări ale bisericii, grav avariată și deteriorată, atât în corpul clădirii, dar, mai ales, la acoperiș, și am purces la drum spre Oradea și Simeria, unde am comandat două plăci de marmură foarte mari, pe care li s-a inserat prin sculptură numele și faptele lor, vrednice de pomenire. Alături de această biserică plină de istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mobilată cu o masă veche de brad și câteva scaune. Iarna se făcea focul cu trei ore înaintea sosirii judecătorilor și după ce se încălzea odaia se deschidea ușa, ca să dispară nourii de fum ieșiți dintr-o sobă veche și dărăpănată. Acoperișul, rupt prin toate colțurile, lăsa să se scurgă toată apa de ploaie înăuntru. Aici era reședința departamentului al III-lea al vinovaților, care judeca toate crimele și delictele săvârșite în țară". Descrierea, făcută după aceea a lui Costache Moroiu, înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la instanță de două săptămâni Ion este intrat în țară de ieri Ion este ieșit în oraș cu prietenii Ion e căzut la pământ Articolul e apărut în ziarul de ieri Ion e dus la cumpărături Ion e suit pe acoperișul casei Ion e urcat pe o scară ca să mănânce cireșe Ion e coborât în fața casei Ion e născut în luna august Bunicul lui e mort17 încă din 2000. Iordan (1973) analizează problema valorii duble, verbală și adjectivală, a participiului în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Capernaum, profesorul utilizează această metodă, adresând următoarele întrebări problemă: -„De ce credeți că Mântuitorul nu s-a grăbit să vindece de la distanță pe Slăbănog? Nu știa El oare ce scenă tristă se petrece afară? Nu se auzea ce se întâmplă pe acoperiș?” (pentru a încerca credința slăbănogului și a prietenilor săi); -„De ce Mântuitorul îi spune slobănogului Iertate îți sunt păcatele tale? Doar nu a fost adus acolo pentru a i se ierta păcatele, ci pentru a se vindeca de paralizie.”( Iisus a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
că strălucește firea dumnezeiască chiar din felul în care a fost creată lumea. Dumnezeu a făcut lumea într-un chip cu totul contrar de cum obișnuiește să lucreze omul; a întins mai întâi cerul și apoi a zidit pământul; mai întâi acoperișul și apoi temelia. Cine a mai văzut, cine a mai auzit așa ceva? Niciodată nu s-ar putea face așa o clădire omenească! Dar când Dumnezeu poruncește, toate se pleacă, toate se supun voinței Lui. Să nu iscodim, dar, operele lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
jertfa aceasta în templu, ci în afară de oraș și de ziduri? Ca să se împlinească acele cuvinte care spun: Cu cei fără de lege s-a socotit (Isaia 53, 12). Dar pentru ce a fost jertfit pe vârful Crucii, și nu sub un acoperiș? Ca să curățească și văzduhul. Pentru asta a fost jertfit în vârful Crucii. Nu sub bolta acoperișului, ci sub bolta cerului. Când Oaia era jertfită în vârful crucii, atunci văzduhul se curăța, dar se curăță și pământul, căci Sângele din coasta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spun: Cu cei fără de lege s-a socotit (Isaia 53, 12). Dar pentru ce a fost jertfit pe vârful Crucii, și nu sub un acoperiș? Ca să curățească și văzduhul. Pentru asta a fost jertfit în vârful Crucii. Nu sub bolta acoperișului, ci sub bolta cerului. Când Oaia era jertfită în vârful crucii, atunci văzduhul se curăța, dar se curăță și pământul, căci Sângele din coasta Lui se picura pe el. Mai mult din această cauză nu S-a jertfit sub acoperiș
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acoperișului, ci sub bolta cerului. Când Oaia era jertfită în vârful crucii, atunci văzduhul se curăța, dar se curăță și pământul, căci Sângele din coasta Lui se picura pe el. Mai mult din această cauză nu S-a jertfit sub acoperiș, de asta nu s-a jertfit în templul iudaic, ca nu cumva evreii să tragă în folosul lor jertfa și nici să nu creadă că jertfa s-a adus numai pentru poporul acela. De asta S-a jertfit în afară de oraș
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în vol. Predici la duminici și sărbători..., p. 125) 115 „Acum avem nevoie și de trup, și de locuințe, din pricina slăbiciunii trupului, dar atunci, la înviere, același trup ne va fi și trup, și locuință; nu va avea nevoie de acoperiș, nici de vreo îmbrăcăminte, în locul tuturor acestora îi e de ajuns trupului nestricăciunea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt despre învierea morților, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 129) ,, Dacă strălucirea trupului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simțit respinsă. La vârsta de zece ani, tatăl său i-a propus să vină să trăiască împreună cu el și cu sora sa și familia a lăsat-o să aleagă dacă dorește să rămână la mătușa sa sau să revină sub acoperișul părintesc. Această alegere a fost angoasantă și sfâșietoare. In final a decis să revină și să trăiască împreună cu tatăl său și cu sora sa, dar a continuat să-și petreacă vacanțele la mătușa sa. După o anumită perioadă de timp
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ajung să nu mă mai intereseze nimic, viața mea ar deveni insuportabilă. X Imi schimb ideile. Il întreb pe soțul meu dacă observă că mi-am schimbat dispoziția. Sâmbătă Anxietate: 8 Fiul și soțul meu (plecați să curețe zăpada de pe acoperișul unui prieten) Ar putea să alunece și să cadă, acoperișul ar putea să se prăbușească sub greutatea zăpezii, ar putea să moară asfixiați. X Ii cer soțului meu să mă sune. Sun pentru a vedea dacă totul este în regulă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deveni insuportabilă. X Imi schimb ideile. Il întreb pe soțul meu dacă observă că mi-am schimbat dispoziția. Sâmbătă Anxietate: 8 Fiul și soțul meu (plecați să curețe zăpada de pe acoperișul unui prieten) Ar putea să alunece și să cadă, acoperișul ar putea să se prăbușească sub greutatea zăpezii, ar putea să moară asfixiați. X Ii cer soțului meu să mă sune. Sun pentru a vedea dacă totul este în regulă. Iau medicamente pentru a mă calma. Decid să merg să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido) și, probabil, erau folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în locuri mai adecvate pentru a oferi jertfe zeilor, ca de exemplu, pe acoperișul locuințelor (Sof 1,5; Ier 19,13). E bine să subliniem că, în general, altarele nu serveau doar pentru a oferi sacrificii animale, ci mai degrabă ca loc pe care se ardea ofranda adusă divinității, care putea consta și în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care asigura umanității mediul vital în care să poată locui (Gen 1,6). Pe această calotă solidă ce separa pământul de cer erau fixați aștrii care, prin mișcarea lor, anunțau ritmul timpului, anotimpurile și, în consecință, sărbătorile religioase. Cerul, ca acoperiș solid pus deasupra pământului, era comparat cu un cort pe care Dumnezeu îl ridicase deasupra pământului cu scopul de a proteja spațiul terestru de apele de deasupra (Ps 104,2), la fel cum cortul îi apăra pe păstori în timpul nopții
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
case, pomii trosneau cumplit într-o veșnică penitență. Fluiera vântul în somn și ridicase brațele încremenite ale copacilor. În ochii nepoatei se încălzise acea natură veștedă și udă. Soarele răsărise la apus și noaptea se preschimbase în dimineață. Pulverizate cad acoperișurile de pe blocurile învecinate. Mașinile din parcare cad victime cu obrajii de nestemate sfărmați. La un capăt de pod un râu își grăbește și el pasul. Cu pieptul pierdut între maluri sfâșie tot ce întâlnește. Orice nesocotit cuibărit riveran fără voia
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
alta. Și de ce asta? Pentru ca nici ei să nu mă vadă, nici eu să nu-i văd”. Datorită lipsei de hrană „șira spinării îi ieșea prin piele ca o funie întinsă, coastele se vedeau precum căpriorii unui staul vechi fără acoperiș, iar lumina ochilor afundați în orbite părea licărirea stinsă dintr-un puț adânc” (Majjhima-Nikăya, I, 245). Se spune că, la un moment dat, ar fi afirmat: „Trupul mi-a devenit neînchipuit de subțire. Din pricina puținei hrane, semnul pe care-l
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]