14,708 matches
-
Heidelberg prințul Alexandru Ioan Cuza.7 Moartea i-a fost pricinuită de un anevrism al aortei. În țară, și mai ales în Moldova, știrea acestei morți produce o mare emoție. Din toate orașele roiesc telegramele de condoleanță și manifestațiunile de adâncă jale a celor cari mai păstrau încă în inimă cultul marelui domnitor. Toți poeții vremii scriu necrologuri rimate. Poetul Gheorghe Baronzi, prefect de județ la Brăila la epoca detronărei lui Cuza, scrie următoarele ver suri intitulate: date nefaste La moartea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cum ai venit! Ochiu-ți de șerpe nu mai mă-nșală El fericirea mi-a otrăvit; Schimbând-o-n soartă tristă, fatală, Du-te, dar, du-te cum ai venit! Ferul cel roșiu care-l apasă Mâna cruzimii p-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă. Ci du-te, Iudo, cum ai venit! 13 Refrenul este subliniat în ziar. În Ghimpele de la 9 martie 1872. 408 addenda 12. Sarsailă, revistă satirică trisăptămânală editată de opoziția liberală a apărut de la 8/20
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1-2.) Pagina 390 * La 15 noiembrie se deschide Parlamentul printr-un mesagiu al Tronului pe care-l citește Ion Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre în capul armatei. Mesagiul este scris în stilul cronicarilor, place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile din mesagiu în care se vorbea despre vitejia armatei române și reînvierea vechilor virtuți ale neamului, este podidit de lacrămi. Nemaiputând continua trece mesagiul lui Kogălniceanu care, după câteva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
locul. „Am (îmi arată carnetul) o pensie frumoasă; alții ar sta acasă, eu însă nu pot. Cunosc (a fost plutonier sanitar în armată) aproape toate medicamentele, dar pentru starea mea nu-i nici unul”. Nu suportă prostia, iar antipatiile lui sînt adînci și incurabile. „Prostul chiar ajuns în vîrful proțapului nu poate spune «cotcodac»!” *M-a cuprins sila cînd am citit „cronica dramatică” semnată de Genoiu în „Tribuna”. E un pupat lung, apăsat, bălos al unui obraz pe care, în urmă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care se întorcea la treburile amînate o clipă. Pe atunci ea era încă tînără, dar acum? Totuși pînă la urmă nu mi-a părut rău că a fost tocmită muzica. Banda lui Nigaia (nume?, poreclă?) îți răscolește și cea mai adîncă fibră cu „Dor de mamă”, probabil cea mai tulburătoare piesă din repertoriul ei. Un cîntec care te smerește și te coboară în adîncimile propriului trecut. Efectul său asupra mulțimilor e deosebit de puternic: declanșează un freamăt de suspine. Durerea are intensități
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Femei și bărbați trec plîngînd cu exasperare (plînsul acela care seamănă cu un rînjet). Unii dintre ei, excedați de spaimă, nici nu au curajul de a privi sicriul de sticlă în care e așezat Marele Conducător. Durerea lor e mai adîncă, s-ar părea, decît dacă le-ar fi murit cineva din familie. Ce se va întîmpla după asta? E o întrebare care poate neliniști pe orice om de azi, nu numai chinez, pentru că, orice s-ar spune, moartea lui Mao
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din vasele aduse de „Calif” (Eusebiu Camilar) din China nu se spărsese. Ceea ce le șocase cel mai tare fusese huietul puternic, înnebunitor, apocaliptic, produs de prăbușirea blocului vecin. Dimineață a venit Gabi de la serviciu și a constatat existența unei fisuri adînci în peretele dormitorului de la vest. Pînă la lămurirea situației, au hotărît să se refugieze la o mătușă a lor din Popa Nan. Cum am auzit de fisură, a început să mă tortureze gîndul absurd că a mai sta sub acoperișul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
toți maeștrii de pe pămînt e și cea de gravor. Ce uimitoare varietate de încrustații pe pielea fețelor odinioară „mai netezi decît oglinda”, cum zicea bietul Parpangel, eroul lui Budai Deleanu: linii drepte, curbe, scurte, continue, paralele, intersectate, subțiri, groase, superficiale, adînci etc. Deși tema mă frămîntă, n-am discutat cu nimeni încă dacă aceste măști, lucrate în timp, subtil, insesizabil, au legătură cu trecutul moral al fiecăruia, adică dacă „dau pe față”, într-o formă adesea caricaturală, ambiții, păcate, vicii? întotdeauna
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1, primul era, fără îndoială, intrigat de „insuccesul” lui. Al doilea, dimpotrivă, era surprins că „șeful” catadicsește să-mi motiveze - fie și prin acest simulacru de regret - de ce am fost infirmat de către Birou. O arătau buzele lui supte și gropițele adînci din obraji. Incredul, dar senin în sufletul meu, am întrebat: - A apărut ceva nou? - Da, e și ceva nou (o notă despre participarea socrului dvs. la întîlnirile „Oastei Domnului”), însă și lucrurile vechi au căpătat o altă semnificație. - Adică? - Chestia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
afirmațiile și atitudinile Sale nu intră în logica previzibilului, a obișnuitului. Deși știe finalul, cititorul reacționează, la prima lectură, ca și ucenicii, cu nedumeriri, șocat de insolitul anumitor cuvinte și acte. Încercuind, izolînd simbolurile, le descoperă apoi justificarea și semnificația adîncă. *„Hristos a înviat!” se mai spune doar între intimi. Cînd am ieșit dis-de-dimineață să cumpăr lapte (azi lumea bea vin, e deci mai ușor de „procurat), cei cu care m-am întîlnit m-au salutat cu „Bună dimineața!”, oarecum încurcați
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se, cîndva, e vagă în mintea mea. Îmi amintesc acum că în timpul unei sfezi cu mama (eram copil pe-atunci), Gința, vecina noastră de la nord, femeie cu „gură rea”, a blestemat-o „să se spînzure ca Drambuleasa”. Așadar, Drambuleasa, nume adînc înscris în mintea mea, era o Zănoagă! *Asociez ideea de Dumnezeu cu această lumină blîndă a zilei de sfîrșit de iulie și cu calmul ei atotstăpînitor. * M-am plimbat, în amurg, singur, pe drumul de După Grădini. De-acolo am privit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca tampon pentru ulcerații) și reflectez (fără a mai nota rezultatul) la ceea ce sugerează partea a doua a frazei sale: „Sub insultele unei femei freamătă întotdeauna o inimă vie - și insultele cele mai nemeritate își au întotdeauna justificarea lor proprie, adîncă” („Erori fecunde”, în „Sburătorul literar”, nr. 23, 18 februarie 1922, p. 522). La fel pe cele ale contemporanului său V. Demetrius: „Nimeni nu ne cunoaște și nu ține morțiș să arate că ne cunoaște, ca tovarășul destăinuirilor noastre trupești”. *Trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că fîlfîirile fac curent, iar curentul vă poate trage... deoparte!” Lecturile nu schimbă nici temperamentul, nici caracterul. Îmbunătățesc pe cei buni; strică și mai rău pe cei răi. Încă o noțiune uitată: obrazul. „Pentru el (Iorga) «obrazul» era un concept adînc și plin de emoție, însemnînd o sinteză de datorie, largheță, pudoare, însemnînd un fapt în același timp concret și abstract, o emoție complexă și promptă, o garanție a omeniei, ceva într un fel senzual și pur în același timp, precum și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un reproș irecuzabil, mă obligă la revizuirea periodică a felului de a fi și-mi arată că trebuie să-mi folosesc mai bine timpul. *O specialitate românească: „rezistența colocvială”. Aș fi vrut să scriu de ziua numelui meu o „pagină adîncă”, dar m-am refugiat iarăși în lecturi. Sînt obosit, iar oboseala subminează orice încercare de producere literară. Deși lucrul ăsta scapă vederii celorlalți, scrisul este un mare consumator de energie: lipsa ei se observă imediat, atît în concepție, cît și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
semnături notorii”, dar (aci, în intimitate, pot s-o declar!) aș fi bucuros să am între „operele” mele, cînd va fi să trag linie, barem un „portret” ca acela făcut de Sainte-Beuve lui Bernardin de Saint-Pierre, niște „reflecții” calme, limpezi, adînci ca ale lui Thibaudet în „Linia vieții” sau „Cititorul de romane” (titluri care-mi vin acum în minte), o „figurină” perfidă, teribilă, ca aceea compusă de E. Lovinescu lui Radu Cosmin. În fine, aș fi cum nu se poate mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt cel al Galinei Brejneva, fiica fostului conducător, și cel al soțului ei, Iuri Ciurbanov. Dosarul lor și al complicilor numără 110 volume! Din păcate, articolul nu spune cît de puternică e această mafie, nici cît de întinsă și de adîncă e corupția în straturile populației, nici dacă există vreo șansă de a-i pedepsi pe cei culpabili. Cînd se vor vedea răzbunați cei corecți? Cum ar putea fi stopat un proces de putrefacție fără intervenții dureroase în corpul social? Dezvăluirea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unei biserici monumentale, de talia celei de la Boroaia, ridicată de părintele Argatu. Se spune că Însăși casa parohială este de proporții, la construcție contribuind și mitropolitul Teoctist al Moldovei, care și-ar fi ales Slătioara ca loc de retragere la adânci bătrânețe. D-na Lovinescu nu a stat mai mult de un an aici. Ivindu-se unele disensiuni (nervozități) Între ea și paroh, s-a Înapoiat la Fălticeni, În camera ei de pe str. Sucevei, la Galerie. 53 Soțul doamnei Lovinescu, scriitorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muncă, talent și multă pricepere, ați ridicat vălul indiferenței, ați cernut praful și ați pus În lumină faptele bune și oamenii de merit ai orașului nostru. Orașul Întreg, trebuie să vă fie recunoscător! Personal și Alex. Ciuntu, am simțit o adâncă emoție și nu putem decât să vă mulțumim din tot sufletul nostru, să vă stimăm ca pe un adevărat om - cu frumoase calități și mari posibilități intelectuale, pentru care se consumă multă muncă deosebită ce trebuie recunoscută. Atât eu, soțul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Direcției Muzeului 129. O fostă elevă a mea, mi l a copiat În mai multe exemplare, pe care le-am distribuit la cei cari au dorit. A fost un gest modest din partea mea către Dvs., dar cu o semnificație mai adâncă, cu dorința de a vă strecura În suflet o mică recunoștință pentru tot ce ați făcut pentru mine. Aceeași recunoștință o port În sufletul meu și D-lui V. Ciurea, care m-a Îndemnat să fac bustul „Maior Ioan” pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Oliviei Sturzu, culegătoare de folclor, alături de Afia Apetroaie, Învățătoare amândouă. Învățătorul Grigore Sturzu s-a stins la Stremț-Alba. 618 Cu inima deschisă Își iau sborul cele mai frumoase și calde urări de fericire și bucurie spre D-stră, omul de cultură adâncă și plin de pasiuni nobile. De aceea urările pentru 1973 vin sincere, din sufletul unui artist care iubește oamenii și știe să aprecieze generozitatea și pasiunile puse În educarea tineretului. Am primit de la Dl. Balan desenele lui A. Băeșu 161
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Rădăuți, dar nu cunoșteam nimic din activitatea desfășurată. 663 20 Lămășeni, 10 mai 1992 Stimate d-le Eugen Dimitriu, O dată cu răspunsul Adevărat a Înviat! țin să vă mulțumesc amândurora pentru urările ce ați adresat unui singuratic. Doresc să ajungeți la adânci bătrânețe fără suferințe, dar să nu rămâneți prea multe zile despărțiți. Fiindcă fenomenul trebuie să se Întâmple. Despre mine? Mereu cobor. Din când În când mai vine câte un fecior să mă vadă (...). În Fălticeni n-am mai fost de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
altfel ce puteam Însemna eu, complet străin dânsului. Credința În Dumnezeu și În marea armonie mă țin treaz și echilibrat În situația când golul cunoscuților și prietenilor s-a mărit În asemenea măsură. Cronica domnului Emil Satco este fină și adâncă, o bucurie spirituală pentru analiza făcută. Așa am avut și eu convingerea că „Lovineștii” este ... și un document literar important dar și puterea creatoare (lirismul) autorului, care te duce până În preajma tragediei antice. Cartea are aceste date, cinste celui care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
extraordinar, miercuri a 684 apărut ziarul și vineri am și primit articolul, două foi Întregi cu articolul dv. despre Stino și interviul dlui Severin cu Prof. Coșeriu. Pagini de valoare, În interviu apare personalitatea Prof. Coșeriu În toată frumusețea ei, adânc și modest iar dl. Severin cu niște Întrebări temeinice, nu batere de apă În piuă. Articolul dv. este o bogăție dată culturii noastre, făcută cu o documentare temeinică și cu un substrat de sensibilitate. Frumoase și importante strădanii pentru emoționanta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
țară a publicat bucăți de proză și a fost premiată de Scânteia Tineretului. În prezent lucrează la Tokyo. Despre mine: Îmi tot completez piesa de teatru numită „Întâlnire peste timpuri” cu noi idei și cu ele ia o formă mai adâncă și nu mă grăbesc de-ar trebui să stărui chiar mai mulți ani, dacă-i voi avea. Nu mai știu ce-i cu piesa mea de la Radio „Viața, prietena mea”, au luat o În repertoriu, le-a plăcut, dar atâtea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o pun În legătură cu Dv. Dorindu-vă tot binele și sănătate, Vă Îmbrățișez, Ion Olteanu 14 București, 19 dec. 2001 Doamnă și Domnule Eugen Dimitriu, prieteni dragi, V-am primit scrisoarea și astăzi pe a Domnului Severin cu mare bucurie. Întrebări adânci prin simplitatea și concretețea lor. Plecat la Craiova mă voi gândi și voi aștepta să le sosească vremea. I-am trimis copia după articol, scrisoarea fusese expediată la data de 25 nov., se vede că puhoiul de scrisori din preajma sărbătorilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]