17,219 matches
-
în gura mare (2); încet (2); latră (2); neliniște (2); pericol (2); plînge (2); rău (2); supărat (2); tablou (2); tace (2); tăcea (2); teamă (2); țipete (2); vorbi (2); aaaa; aduna; adunare; a afla; ajuta; ajutor!; alarmă; a alarma; alerga; amintire; anapoda; anxietate; atenție; atragi atenția acum; au; a avea nevoie de ajutor; cadou; cale; calmare; căutare; ce?; cere; a cere ajutor; la ceruri; cînd trebuie; cocoșul; conducător; copilărie; cuvînt; deranja; descătușeală; deșteaptă; dezamăgire; dezastru; a disperare; disperat; dor; durea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ger (2); gură (2); iute (2); împinge (2); lup (2); miros (2); nai (2); ofta (2); putere (2); puternic (2); răcoare (2); răcori (2); răsuflă (2); scuipă (2); șoaptă (2); șuiera (2); trompetă (2); vorbi (2); abur; aburi; aerul; aleargă; alergare; an; arde; aruncă; astm; azi; bani; a bate; bea; bine; boabe; bolnăvicios; buză; buze; cei 3 purceluși; ciorbă; cînepă; copia; a copia; în corn; da jos; a dărîma; descoperă; dicta; din greu; dispare; disprețui; dragoste; duce; ecler; elibera; eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); locui (2); obosit (2); odihnește (2); a se odihni (2); a te odihni (2); pierdere (2); plictiseală (2); plictisit (2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2); scula (2); stat (2); sus (2); vacanță (2); activitate; adesea; adunare; aiurea; alerga; amuțea; Ardeal; asfalt; seașază; ață; baltă; bătrîn; bunic; calm; calmare; casă; călătorie; comod; comportament; confortabil; contemplare; cui; cuțit; dement; divan; domol; dorește; dormea; a dormi; dragoste; ea; efort; eveniment; a nu face nimic; fior; frumos; fugea; pe fund; pe genunchi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iadului (2); iarbă (2); înaltă (2); lată (2); lovitură (2); lungă (2); mînă (2); mișcare (2); moale (2); neagră (2); piele (2); putere (2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); înălțime (2); încercare (2); moarte (2); necaz (2); necunoscut (2); neliniște (2); noapte (2); nou (2); panică (2); pedeapsă (2); plăcere (2); plîns (2); sentiment (2); speriat (2); stres (2); supărare (2); ură (2); viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păși (2); pierde (2); plecare (2); plimbare (2); plimbă (2); primejdie (2); printre (2); rapid (2); răceală (2); rece (2); rîul (2); a scăpa (2); schimbare (2); stradă (2); suferință (2); viitor (2); acțiune; pe aici; ajunge; alături; pe alături; aleargă; peste alta; amintire; an; ani; anii; anul; apă curgătoare; pe apă; ape; aștepta; așterne; baba; bine; cu bine; boală; bucuria; bucurie; cale; calea; călătorie; peste ceva; chior; ca cîinele prin apă; clasa; clipă; conduce; continua; copil; cronologie; curgător; da; depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); frumusețe (2); gol (2); greu (2); hău (2); început (2); înflorită (2); îngustă (2); liniștită (2); moară (2); natură (2); obstacol (2); pădure (2); plimbare (2); punte (2); rău (2); seacă (2); țară (2); trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare; în cale; casă; cascadă; căzătoare; să cobori; coborît; colb; colină; copaci; curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mine (4); revedere (4); ajunse (3); aproape (3); apropie (3); apropiere (3); chema (3); dor (3); du-te (3); întîlnire (3); întoarcere (3); spre mine (3); nerăbdare (3); oaspeți (3); reîntoarcere (3); vacanță (3); acolo (2); acțiune (2); agale (2); alerga (2); apărea (2); așteptat (2); bunica (2); cale (2); chemare (2); copil (2); devreme (2); a se duce (2); el (2); iar (2); intra (2); ivi (2); încoace (2); întors (2); mașina (2); mișcare (2); musafiri (2); nou (2); pași
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
duc (2); ebrietate (2); euforie (2); iarnă (2); mahmureală (2); pasiune (2); plecare (2); pîine (2); sete (2); spirt (2); spumant (2); stau (2); sticlă (2); suc (2); vechi (2); acces; acțiune; acuși; adevăr; adorație; aer; afrodiziac; ajunge; ajutor; limită; alerga; amețit; apă minerală; apropia; se apropie; băut; băutura; băutură spirtoasă; băuturi; bea; a bea; bem; să bem; beți; beția; băutură alcoolică; butoi; cale; calitate; spre casă; chemat; cină; cinste; curaj; curat; curge; daci; damigeană; deliciu; demidulce; dezinhibare; Dionis; dispoziție; dispreț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gînd (2); cu gîndul (2); înger (2); liniște (2); musca (2); papagal (2); plutește (2); rîndunică (2); sări (2); veselie (2); visare (2); vise (2); viteză (2); vînt (2); vrăbiuță (2); vrabie (2); zburător (2); acolo; acțiune; aerian; aici; albina; aleargă; a alerga; altitudine; aproape de pămînt; fără aripi; atent; aterizare; aventură; avînt; avînta; avîntare; buburuză; cu capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori; aș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu gîndul (2); înger (2); liniște (2); musca (2); papagal (2); plutește (2); rîndunică (2); sări (2); veselie (2); visare (2); vise (2); viteză (2); vînt (2); vrăbiuță (2); vrabie (2); zburător (2); acolo; acțiune; aerian; aici; albina; aleargă; a alerga; altitudine; aproape de pămînt; fără aripi; atent; aterizare; aventură; avînt; avînta; avîntare; buburuză; cu capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori; aș dori; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a labei piciorului, să pășească cu călcâiul unui picior la vârful celuilalt, să execute naveta 10 pași înainte, întoarcere scurtă, 10 pași revenire, 10 pași mers înainte și 10 pași cu spatele. De asemenea, se mai verifică dacă poate să alerge sau să urce și să coboare scările. c) Lateralitatea Se oferă pacientului un obiect (carte, ziar etc.) și se observă cu ce mână apucă obiectul respectiv; iar dacă i se cere să încrucișeze brațele, se observă care braț este în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ambele părți să înceapă să înțeleagă care sunt adevăratele motive ale conflictului. 6. S-ar putea să fiți perceput de către agresor drept marginal din punct de vedere social sau organizațional. În această situație, un curier (de obicei un adolescent care aleargă de la un birou la altul cu pachete și mesaje) va fi ținta unor tratamente verbale mai dure („Și nu te mai mișca ca un melc!”) decât un angajat mai bine plasat ierarhic. Similar, angajații pe perioadă determinată se plâng că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
lipsesc nici lor, servindu-le nu la menținerea și Întărirea sentimentelor, ca nouă, ci a mișcărilor nervilor și mușchilor, mișcări care, de obicei, le sunt asociate. Astfel, atunci când un câine vede o potârniche, el este În mod natural Înclinat să alerge după ea; iar atunci când aude un foc de pușcă, acest zgomot Îl Îndeamnă să o ia la fugă; cu toate acestea Însă, câinii de vânătoare sunt dresați În așa fel Încât la vederea unei potârnichi să se oprească, iar zgomotul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să o ia la fugă; cu toate acestea Însă, câinii de vânătoare sunt dresați În așa fel Încât la vederea unei potârnichi să se oprească, iar zgomotul auzit după aceea, când se trage cu pușca În ea, Îi face să alerge Într-acolo. Or, aceste lucruri este bine să le cunoaștem pentru a da curaj fiecăruia În a se strădui să-și domine afectele. Căci, dacă putem, cu puțină pricepere, să schimbăm mișcările creierului la animalele lipsite de rațiune, este evident
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sinelui său. Am creat termenul de „sine public” pentru a mă referi la concepția pe care ne dorim să o aibă ceilalți despre noi (Jourard, 1964, p. 10). O poveste familiară, mai ales pentru mame, este aceea a copilului care aleargă să povestească acasă despre o experiență incitantă și posibil periculoasă. Mama este îngrozită de poveste și îi spune copilului să nu mai facă așa ceva niciodată. Reacția neașteptată a mamei lasă o impresie de neuitat și copilul învață fie să nu
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
povestească mamei. O tânără mamă venise la ora de religie de duminică a fiicei sale de șase ani.Lecția era despre comportamentul adecvat înăuntrul bisericii. Profesoara i-a rugat pe copii să enumere câteva locuri unde nu au voie să alerge. Mulți copii au ridicat mâna și profesoara a numit câte un copil, pe rând. Copiii au dat răspunsurile: școala, biblioteca, magazinul alimentar - dar biserica nu a fost pomenită. Mama vizitatoare a remarcat cu mândrie că mâna fiicei ei încă mai
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ei încă mai era ridicată, fără îndoială înarmată cu răspunsul pe care îl căuta profesoara. În sfârșit, profesoara a numit-o pe fetiță. Fetița de șase ani a răspuns foarte entuziasmată: „Magazinul de băuturi - tata mi-a spus să nu alerg niciodată în magazinul de băuturi, pentru că am să răstorn sticlele”. Mama a rămas ca trăsnită timp de câteva momente, deoarece magazinele de băuturi nu erau privite cu ochi buni de către Biserică. Copilul nu își dezvoltase încă un „sine public”, cel
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
aibă grijă de copii, lăsându-l pe copil să rămână în aceeași încăpere sau neincluzându-l pe părinte în focus grup. Încercați să anticipați acest lucru înainte să se întâmple. Prezența copiilor poate îngreuna discuția focus grupului. Copiii mici care aleargă prin încăpere sau bebelușii ce plâng pot distrage atenția participanților în totalitate, cel puțin din punctul de vedere al moderatorului. În mod ideal, această problemă trebuie să fie anticipată și să se prevadă o soluție pentru ea. Atuncii când tinerii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
am crezut că-și prinsese din nou degetele de la picioare în sertarul de sub pat, cel pentru lenjerie; din păcate, nu era asta. A îngăimat un singur cuvânt: „Ustură!“. Suferință ca aceea nu cred că există pe lume: a început să alerge prin cameră șuierând ca o locomotivă; și-a dus mâna la ochi, dezastru: au țâșnit lacrimile ca din arteziană; eu nu înțelegeam ce i se întâmplă, mi s-a făcut frică și am început să plâng, dar imediat m-a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
untului, și urma să prepar desertul. Din neatenție, în loc să pun dulceața pe o felie goală, am pus-o peste una cu unt și sare... Nu vă spun ce bunătate mi-a ieșit: după ce a gustat, numărul unu a început să alerge ca nebunul prin casă și să strige că în sfârșit am ajuns o bucătăreasă grozavă. În seara aceea recompensa a fost delicioasă: întâia și a doua oară parcă am făcut dragoste cu un Superman (unul un pic afumat, nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Iosefina: „Onorurile mă plictisesc, sentimentul e veșted, gloria searbădă...” (III, 43). Într-un autoportret mascat, deopotrivă portret al umanității, Cioran denunță acid limitele gloriei: „Când sare-n ochi că gloria și fericirea sunt incompatibile, cum se face că atâția oameni aleargă după glorie? Din aceleași motive pentru care primul om a ales arborele cunoașterii, amăgirea, sclipiciul cunoașterii în locul adevăratei vieți. Falsa nemurire în locul celei adevărate, aparența în locul ființei. Omul e superficial și mizerabil, el vrea să lase urme vizibile și nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de glorie. „Simpla idee că aș putea râvni la glorie mă umilește, mă pierde în propriii ochi. M-am săturat să-mi fie rușine de mine însumi” (I, 71), spune într-un loc. Altundeva, după ce consideră că un om care aleargă după celebritate nu e în toate mințile, crede că rugăciunea lui Reverdy, „Fă, Doamne, să rămân neștiut!”, deși frumoasă, nu e sinceră. La câteva rânduri distanță, constată acest lucru pornind de la sine: „Cu fiecare zi, imaginea pe care mi-am
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
momente în care Cioran înțelege că e tot mai departe de experiența misticilor, pe care nu-i va mai citi: „Când ai devenit incapabil să simți, nu zic o transă, dar nici măcar o umbră de transă, la ce bun să alergi după ale altora? Am trecut pe lângă extaz, ba chiar l-am cunoscut de trei-patru ori în viață; însă în felul lui Kirilov, nu al credincioșilor. Trăiri divine totuși, de vreme ce mă înălțau deasupra lui Dumnezeu” (I, 149-150). Dar la numai câteva
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tău... Ea 1: (oprindu-se, revoltată) Trebuie să alegi tu! Dumnezeu uneori e obosit și atunci îl trimite pe el să aleagă și în locul tău și în locul lui! El 1: Ce să fac? Nu te opri. Să nu ne recunoască. (aleargă în jurul ei) Nu trebuie să-mi spui nimic. Știu că n-ai ce-mi spune. Ea 1: O să aleg eu. El 1: Mișcă-te, nu sta pe loc, poate că-s pe-aproape. Ea 1: (reîncepe mișcarea) O să aleg eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]