24,313 matches
-
lui, pentru a pune capăt stării de violență născute din dezagregarea stării naturale. Sociabilitatea oamenilor a creat dușmănii, dar În același timp le-a dezvoltat facultățile. O societate civilă bazată pe convenții ține de un calcul inteligent menit să dejoace amenințarea constantă pe care cel puternic o exercită asupra celui slab. Supunerea față de o lege comună Înseamnă așadar să găsești un remediu În boala Însăși. Acest principiu este teoretic universal. Totuși, pentru filosoful din Geneva, el este practic circumscris statelor. La
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că metisajul duce la pierderea caracterelor „pozitive” atribuite În mod tradițional (deși adesea fără bază reală!) fiecăreia dintre ascendențe și că nu lasă să subziste decât trăsăturile originare „negative”. Fiind asimilat adesea cu o degenerare, generalizarea sa ar constitui o amenințare serioasă pentru societate. Atunci când anchetele Încearcă să obiectiveze aceste elemente, se constată Întotdeauna că trăsăturile negative sau pozitive sunt rezultatul unor situații de inferioritate sau de superioritate. Într-adevăr, este destul de previzibil ca niște copii rezultați din familii aparținând unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dimensiune culturală, prin difuzarea de idei și de moduri de gândire, și un conținut ecologic, prin dezechilibrele la nivelul mediului Înconjurător (Ferréol, 2002); nu putem lăsa la o parte nici dimensiunea militară și de securitate, date fiind conflictele regionale și amenințările teroriste. Acestea din urmă, prin organizația Al-Qaida, au pătruns În mod brutal În reprezentările colective și În preocupările cotidiene după evenimentele de la 11 septembrie 2001. În toate domeniile, densitatea rețelelor crește, iar ca efect actorii sunt tot mai sensibili la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar derogarea de la anumite constrângeri administrative. Astfel, practicând Între unitățile proprii prețuri așa-numite de transfer, care nu corespund costurilor reale, aceste firme pot să-și minimizeze sarcina fiscală, fără a mai pune la socoteală ă În unele cazuri ă amenințarea latentă de a se muta În altă țară. Organizațiile internaționale participă și ele la reducerea influenței statelor, În special OMC, chiar dacă unele dintre ele (FMI, Banca Mondială) au un rol important numai În raport cu țările În curs de dezvoltare. Un bilanț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Naționalismul se explică prin refuzul sau imposibilitatea de a concepe acest perpetuum mobile. El se dezvoltă din momentul În care interacțiunea culturală se blochează: se formează atunci reprezentări false și orice Împrumut dintr-o cultură străină este privit ca o amenințare pentru integritatea colectivității (Dumont, 1983 și 1991). Se poate stabili așadar o gradație Între teoriile care percep naționalismul ca produs al unei emulații: cu cât culturile sunt considerate mai maleabile, cu atât dinamica naționalismului este mai complexă și mai evolutivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precum și prevenirea conflictelor. Pretenția de a obține un echilibru intern perfect conduce, În mod inevitabil, la manifestări de agresivitate: poporul este conceput ca o entitate omogenă care luptă cu entuziasm Împotriva opresiunii străine sau care caută să se apere de amenințările din afară (ibidem, pp. 226-235). Țările neoccidentale se raportează la popor Într-un mod mai polemic, Întrucât statul se afirmă aici mai târziu. Cea de-a patra etapă este parcursă fără ca primele trei să fi fost depășite. De la bun Început
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa, care se manifestă prin diferite moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986); 3) acțiunile instituționale de tip „excludere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru identitatea grupului propriu și, mai precis, pentru transmiterea identitară În cadrul descendenței. Respingerea metisului, obsesia „petei” de neșters despre care se spune că te-ar desfigura pentru totdeauna pot fi puse În contul dorinței de homofiliație fizică: dorința de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o stare de fragilitate care se declină În raport cu multiple fenomene negative, ca suicidul, divorțul sau excluderea. Este un concept cu un domeniu de aplicare foarte larg, pentru că este folosit tot mai adesea cu referire la țările expuse crizelor financiare sau amenințărilor terorismului și poate fi utilizat, În ceea ce privește delincvența, În egală măsură pentru victimă și pentru agresor. ν Conform logicii imediate, termenul face trimitere la o serie de caracteristici personale ale celor supuși sau susceptibili de a fi supuși unei amenințări. Acestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau amenințărilor terorismului și poate fi utilizat, În ceea ce privește delincvența, În egală măsură pentru victimă și pentru agresor. ν Conform logicii imediate, termenul face trimitere la o serie de caracteristici personale ale celor supuși sau susceptibili de a fi supuși unei amenințări. Acestea sunt caracteristicile pe care cercetătorii au Încercat să le distingă construind indicatori specifici. Studierea factorilor de risc privind agresiunile (Roché, 1998) arată că aceștia sunt legați În general de zona În care locuiesc subiecții, de vârstă și de sex
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pasageri (Défourneaux, 2001). În structurile occidentale de producție extrem de organizate și interdependente, orice șoc se propagă din ce În ce mai repede și mai ușor, iar vulnerabilitatea cea mai evidentă este cea a sistemelor informatice și de coordonare. De aceea, răspunsul la aceste noi amenințări trebuie să conducă și el la noi coordonări dintr-o perspectivă globală. Și trebuie conceput În termenii unei guvernări mondiale. V. S. & BECKER Howard (1985), Outsiders. Etudes de sociologie de la déviance, trad. fr., Paris, Métailié (prima ediție americană: 1963). CASTEL
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după modul său de formare (din grecesul phobos, „teamă”), termenul ar intra În marea categorie psihiatrică a fobiilor, care se pot defini ca tulburări nevrotice caracterizate prin spaime intense provocate de amenințarea apariției unei situații sau a unui obiect care reactualizează o experiență angoasantă. Atât utilizările psihiatrice ale compușilor, cât și cuvântul În sine suferă de pe urma unei moșteniri etimologice stânjenitoare și a istoriei haotice a conceptului și a derivaților săi. Toate aceste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și ostentative. În cadrul celei de-a doua, valorizarea este considerată de la sine Înțeleasă. Ea nu va face deci obiectul unei afirmări repetate și vehemente. Caracterul adesea violent al auto-rasializării este consecința unei angoase profunde care se exprimă prin sentimentul unei amenințări vitale ce se exercită asupra a ceea ce constituie identitatea Însăși a unei comunități și, prin urmare, asupra supraviețuirii sale. Hetero-rasializarea, În schimb, exprimă sentimentul unei superiorități trăite ca „naturală” și care tinde să se impună. Totuși, În măsura În care această superioritate este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să descriem cu precizie forme ale rasismului Înrudite cu auto-rasializarea și care polarizează concepții negative și „pesimiste” fie asupra anumitor etnii, fie asupra tuturor celorlalte. Trei trăsături sunt prezente Întotdeauna: mai Întâi, frica generată de pericolul presupusei contaminări și de amenințarea pe care aceasta ar reprezenta-o pentru etnia de apartenență; apoi, ca răspuns la această frică, voința de a „se apăra” Împotriva unei asemenea amenințări prin diverse dispoziții politice, juridice și sociale; În sfârșit, sentimentul unei invazii treptate sau al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Trei trăsături sunt prezente Întotdeauna: mai Întâi, frica generată de pericolul presupusei contaminări și de amenințarea pe care aceasta ar reprezenta-o pentru etnia de apartenență; apoi, ca răspuns la această frică, voința de a „se apăra” Împotriva unei asemenea amenințări prin diverse dispoziții politice, juridice și sociale; În sfârșit, sentimentul unei invazii treptate sau al unei răsturnări iminente a echilibrului demografic. O lungă istorie Xenofobia se manifestă În general În contextul contactelor interculturale. În lumea occidentală, atitudinile antisemite extrem de vechi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au căpătat În mod oficial aspectul unei misiuni educative și civilizatoare, Înscriindu-se așadar În mod natural În hetero-rasializare. Atâta vreme cât situația de dominație nu a fost contestată În esența ei, coloniștii nu au Încercat nici sentimente de teamă sau de amenințare, nici nevoia de a lua inițiativa pentru a se apăra de autohtoni, care puteau destul de greu să fie considerați străini pe teritoriile lor ancestrale, sau chiar de membrii altor etnii introduși adesea cu forța În ținuturi unde fuseseră exploatați și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să ne gândim, printre altele, la Africa de Sud și la fosta Rodezia ă atitudini Înrudite cu xenofobia, pentru că acești coloniști s-au simțit În pericol de a-și pierde identitatea și au crezut că trebuie să-și apere teritoriul „propriu” Împotriva amenințării reprezentate de emanciparea indigenilor. Până la sfârșitul anilor ’40 ai secolului XX, majoritatea europenilor nu avuseseră contacte directe cu populațiile țărilor colonizate. În urma decolonizării, un mare număr de indigeni au emigrat către fostele metropole pentru a munci sau a studia acolo
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al urgenței unei atitudini de „apărare” Împotriva străinului. Aceste condiții s-au reunit mai frecvent după cel de-al doilea flux migrator. Astfel, În ultimii circa treizeci de ani, mai multe elemente au concurat pentru propagarea unui sentiment difuz de amenințare și pentru acreditarea ideii că este necesară o reacție: deteriorarea rapidă a condițiilor, diminuarea generală a nivelului de trai, creșterea șomajului (În special a celui pe termen lung), creșterea criminalității etc. Sistemele de solidaritate create la Începutul industrializării (sindicalismul, asigurările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le iese din când în când în cale copiilor un uriaș cu numele de Periferigerilerimini și îi duce în peștera lui sălbatică, unde îi mănâncă. Băgați de seamă! Și făgăduițițmi că nu veți intra în pădurea aceea primejdioasă!“ Ceți drept, amenințarea se pogoară încă din primele rânduri. Nu pot pretinde că nțam știut. Mă aștept să întâlnesc un căpcăun fioros, dar mă consolez la gândul că o creatură cu un nume precum Periferigerilerimini nu poate fi, până la urmă, chiar antipatică. Trec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
filme întregi pe stradă, serios, și nu trebuie autorizație... Apar și doi băieți cu stații de emisie-recepție, gen recuperatori reconvertiți în agenți de securitate, ce încep să ceară întăriri. Se plimbau după noi ca după doi infractori periculoși. Încep obișnuitele amenințări: Vă ducem la Poliție, la care eu îl iau de braț și-i cer să mă ducă la Poliție. Surprins, se execută. Evident, o dată intrat în localul-templu al autorității, vigilentul devine brusc umil, serviabil - comportament de lichea, repet, în armată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
rău decât să fii supravegheat. Lumea exterioară ne umple până la refuz, așa că nimeni nu mai are de ce să-și facă griji pentru ceea ce e în mintea noastră. Imaginația tuturor este atrofiată, așa că nimeni nu mai are cum să devină o amenințare pentru lume.“ Palahniuk are talentul diabolic ca, oricât de mult sânge ar curge, oricât de nevinovate ar fi victimele, în mod teoretic, nu poți simți milă față de ele. Poate din cauza frame-ului pe care reușește să-l construiască încă din prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
copiii o poartă părinților; d) ambiguitatea pragmatică este relevantă din perspectiva enunțării, ea fiind o consecință a diversității intențiilor de comunicare conținute în forma aceluiași enunț; enunțul De azi te pregătesc pentru examen, conține aspecte ilocuționare diferite: rugăminte, promisiune, avertizare, amenințare, ordin, a căror dezambiguizare este posibilă numai prin raportare la situația de comunicare. În stilistică, ambiguitatea este definită ca un procedeu bazat pe echivocul lexical/gramatical rezultat din posibilitatea de a interpreta semantic diferit un cuvînt sau o construcție, în funcție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
naivitatea, sînt ilustrate de zeci de cuvinte și expresii care se diferențiază nu prin referent, ci prin nuanțe afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta, prin refuzul de a răspunde la întrebare, prin exprimarea dezacordului, prin mulțimea de expresii care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
drame, căci o prestație proastă duce implicit la o devalorizare a imaginii personale față de interlocutor ceea ce face necesară existența unui "program cultural" prestabilit, a unui "regulament" (constrîngeri rituale în terminologia lui E. Goffman) menit să diminueze sau chiar să neutralizeze amenințările actului comunicațional asupra imaginii personale. Pornind de la opoziția față negativă / față pozitivă, P. Brown și S. Levinson au propus o clasificare a actelor de limbaj în patru categorii, în funcție de fața asupra căreia acționează actul de amenințare: acte de amenințare fie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau chiar să neutralizeze amenințările actului comunicațional asupra imaginii personale. Pornind de la opoziția față negativă / față pozitivă, P. Brown și S. Levinson au propus o clasificare a actelor de limbaj în patru categorii, în funcție de fața asupra căreia acționează actul de amenințare: acte de amenințare fie pentru fața pozitivă / negativă a celui care le îndeplinește (vorbitorul), fie pentru fața pozitivă / negativă a celui căruia îi sînt adresate (interlocutorul). Actele de amenințare fiind, în esență, devalorizante pentru imaginea participantului la interacțiune, sînt contrabalansate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]