12,966 matches
-
a spus că a scris romanul "Tunica" a fost acela de a răspunde prin ficțiune la întrebarea: ce s-a întâmplat cu soldatul roman care a câștigat tunica lui Iisus la un joc de zaruri? Acțiunea are loc în Roma antică, Iudeea, Capri și în Galileea în perioada 32 - 38 AD Oscar 1954: Globurile de Aur 1954:
Tunica (film) () [Corola-website/Science/333061_a_334390]
-
ale terenurilor și orașelor, care au o vechime de 4000 de ani. De la civilizațiile sumeriană și babiloniană provine câte o plăcuță de lut, una dintre acestea cu harta lumii (Pământul este reprezentat sub forma unui disc), cealaltă cu planul orașului antic Nippur. Biblia arată că în vechiul Israel existau topografi care stabileau proprietățile și hotarele terenurilor. Măsurătorile sunt menționate de multe ori în Vechiul Testament, de exemplu în Proverbe 22:28: sau în Isaia 34:17: Începuturile analizării științifice a geometriei pornesc
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
două șiruri de munți între care se află două drumuri, de-a lungul unei văi, care duc spre mare și pozițiile unor exploatări miniere. În jurul secolului al VI-lea î.Hr. grecii au preluat moștenirea popoarelor vechi. „Centrul științific” al lumii antice era Alexandria din Egipt. Acolo lucrau mulți foarte cunoscuți matematicieni, astronomi și apoi și geodezi. Filosofii greci s-au ocupat de problema formei Pământului care, făcând abstracție de neregularitățile lui, a fost încă din antichitate considerată ca fiind rotundă. Mari
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
și Venus se mișcă în jurul Soarelui, modificând noțiunea veche de secole a lui Philolaus. Totodată propune ideea că Pământul se rotește în jurul propriei sale axe. Aristotel din Stagira (384 î.Hr. - 322 î.Hr.) unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, a concluzionat din observațiile sale ca Pământul are forma unei sfere: Euclid (circa 325 î.Hr. - 265 î.Hr.) a fost un matematician grec care a trăit și predat în Alexandria în Egipt. A scris „"Elementa Geometrica”". Lucrarea
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
celei a lui Erathostene. Cifra propusă de Eratostene a căpătat o largă utilizare și s-a impus în continuare. Strabon (în varianta latinizată Strabo; 63 sau 60 î.Hr. - 21 sau 26 d.Hr.) a fost un vestit istoric și geograf antic grec. Strabon a realizat o operă geografică foarte importantă a antichității: "„Rerum Geographicarum”" (Geografia). Lucrarea lui care cuprinde 17 cărți s-a păstrat aproape în întregime. Primele două cărți (introductive) conțin discuții despre definiția și cadrul geografiei, iar celelalte 15
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
a Pământului, deși disputele au continuat în ceea ce privește antipozii și asupra felului cum este posibil ca oceanul să se mențină într-o formă curbată. Pliniu a considerat și posibilitatea unei sfere imperfecte, "„... ca o formă de con de pin.”" În China antică, credința predominantă a fost că Pământul este plat și pătrat, în timp ce cerurile sunt rotunde, o presupunere practic necontestată până la introducerea astronomiei europene în secolul al XVII-lea. Cercetătorul francez Jean-Claude Martzloff subliniază că nu a existat nici un concept despre un
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
că Pământul este plat și pătrat, în timp ce cerurile sunt rotunde, o presupunere practic necontestată până la introducerea astronomiei europene în secolul al XVII-lea. Cercetătorul francez Jean-Claude Martzloff subliniază că nu a existat nici un concept despre un Pământ rotund în astronomia antică chineză: După cum s-a menționat în cartea "„Huainanzi” "(„Filozofii din Huainan”), în secolul al II-lea î.Hr., astronomii chinezi au inversat metoda de calcul a lui Eratostene pentru circumferința Pământului, pentru a calcula înălțimea Soarelui deasupra Pământului. Prin asumarea că
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
A călătorit de multe ori în Rusia, Asia Mică și Marea Mediterană și a fost deosebit de interesat de arta creștină și arta bisericii primare. A colecționat obiecte de artă egiptene, ushabti, mumii, obiecte de teracotă, vase negre și roșii din Grecia antică, reliefuri funerare din Palmyra, vase de epocă, etc. El a fost, de asemenea, fascinat de arta bizantină, toate tipurile de cruci ortodoxe și icoane. De asemenea, a avut o mare colecție de arhive fotografice de artă din călătoriile sale. Statul
Prințul Johann Georg al Saxoniei () [Corola-website/Science/333051_a_334380]
-
care un singur individ (despotul) deține toată puterea și autoritatea statului, iar toți ceilalți sunt persoane subsidiare. Forma de despotism era comună în primele forme statale și de civilizație. Cel mai bun exemplu clasic de despot este faraonul din Egiptul Antic. Se pare că despotismul a fost folosit de opozanții regelui Ludovic al XIV-lea al Franței în anii 1690, care foloseau termenul de "despotisme" pentru a descrie exercitarea oarecum liberă a puterii de către monarhul lor. Cuvântul este de origine grecească
Despotism () [Corola-website/Science/333098_a_334427]
-
despotismul a fost folosit de opozanții regelui Ludovic al XIV-lea al Franței în anii 1690, care foloseau termenul de "despotisme" pentru a descrie exercitarea oarecum liberă a puterii de către monarhul lor. Cuvântul este de origine grecească iar în Grecia antică un "despot" era un stăpân care conducea într-o casă pe cei care erau sclavi sau servitori prin natură. Astăzi termenul este aplicat conducerii tiranice. ul poate să însemne tiranie (dominanța prin amenințarea cu pedeapsa sau violența), absolutism sau dictatură
Despotism () [Corola-website/Science/333098_a_334427]
-
ale templului se numără marea colecție de statui printre care cele mai importante sunt statuia lui Buddha Bhaisajyaguru ("Yakushi Nyorai"), statuile celor doi paznici cerești (Niō) și statuile celor opt paznici supranaturali ai lui Buddha ("Hachibushū"). Monumentele istorice ale Narei antice
Kōfuku-ji () [Corola-website/Science/333132_a_334461]
-
a dovedit a fi una dintre cele mai citite cărți ale secolului al XX-lea, urmărind, de asemenea, diferitele etape ale restaurare ale vilei. Iată cum a descris Axel Munthe construcția vilei sale: Munthe a adunat acolo opere de artă antice și a înființat o zonă protejată pentru păsări, după ce a văzut că păsările cântătoare sunt vânate de localnici. Alte animale, inclusiv o maimuță, au fost oaspeții acestui original iubitor de animale. Cu toate acestea, medicul suedez nu a trait mult
Villa San Michele () [Corola-website/Science/333131_a_334460]
-
o terasă situată la partea de sus a Treptelor Feniciene, între Anacapri și Capri, la o altitudine de 327 de metri deasupra nivelului mării. Grădinile de la Sân Michele sunt decorate cu numeroase relicve și opere de artă datând din Egiptul Antic, precum și din alte perioade ale antichității clasice. Ele fac parte acum din Grandi Giardini Italiani. <br clear="all">
Villa San Michele () [Corola-website/Science/333131_a_334460]
-
În geografia antică, , Colchis sau Kolchis (în georgiană și în lază : კოლხეთი, "k'olkhéti" ; în greaca veche Κολχίς, "Kolchis", fără îndoială legat de "khalkos" care desemneză cuprul) era un vechi stat, regat apoi o regiune georgiană, care a jucat un rol important în
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
nașterea dinastiei Pharnabazizilor (care a durat până în 99 î.Hr.), el este vasalizat, apoi anexat de regatul Iberiei. Puterea și radierea culturală a Colchidei au luat loc în mitul lui Iason și al argonauților. Potrivit acestui mit, Iason cu eroii Greciei antice au venit în Colchida pentru a lua Lâna de aur a regelui colchid Eete. Lâna de aur este se pare inspirată din tehnica extragerii aurului pe care îl practicau și îl practică svanii, o populație care utilizează o blană de
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
Weekly Letters" (1914-1917). Publicul său țintă a fost format în primul rând din influenții creștini germani și americani și a oferit un forum pentru promovarea păcii și înțelegerii între națiuni. În 1925 Deissmann a luat cunoștință de ruinarea accentuată a anticului Efes, un important sit istorico-arheologic, parțial excavat dinaintea Primului Război Mondial sub auspiciile Institutului Austriac de Arheologie. Deissmann a dus o campanie de unul singur timp de mai mulți ani, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a crește gradul de
Gustav Adolf Deissmann () [Corola-website/Science/333239_a_334568]
-
(în ; cca. 445 î.Hr. - cca. 365 î.Hr.) a fost un filosof cinic din Grecia antică. Fiu al unui cetățean atenian și al unei sclave trace, este elev al sofiștilor Gorgias, Hippias, Prodicos, apoi se atașează cercului lui Socrate. Este considerat, alături de Platon și Aristip din Cirene, unul dintre cei mai dotați discipoli ai celebrului filosof
Antistene () [Corola-website/Science/333208_a_334537]
-
Antarctidei din momentul când aceasta nu era acoperită de gheață, sprijinind ipotezele lui Hapgood. Hapgood a ajuns la concluzia că hartă lui Piri Reis și hartă lui Oronteus Finaeus evidențiază cunoștințe cartografice avansate și trebuie să fie rezultatul unor civilizații antice necunoscute care au dezvoltat cunoașterea științifică avansată, înaintea altor civilizații cum ar fi cea grecească. Potrivit istoricilor Paul Hoye și Paul Lunde, în timp ce activitatea lui Hapgood a avut parte de laude entuziaste pentru meticulozitatea să, ipotezele sale revoluționare au fost
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
explicare. Termenul cosmografíe apare pentru prima dată în opera lui Claudius Ptolemeu în secolul al II-lea d.Hr., deși sumerienii au dezvoltat conceptul de munte universal născut din haosul care a fost întruchipat artistic în zigurat, iar în Egiptul Antic diferite elemente ale universului au fost întruchipate în zeități antropomorfe, cum ar fi zeița-cer Nut, reprezentată cu corpul arcuit împânzit cu stele și despărțită de soțul ei, zeul-pământ Geb, înconjurat de zeul-aer Shu. Cosmografia tradițională hindusă, budistă și jainistă reprezină
Cosmografie () [Corola-website/Science/333311_a_334640]
-
consecință a Epocii Luminilor. Vorbind în general, creștinismul liberal este o metodă de hermeneutică biblică, o metodă liberă de dogme pentru a-l înțelege pe Dumnezeu folosind scriptura și aplicând aceeași hermeneutică modernă folosită pentru a studia oricare din scrierile antice. Creștinismul liberal nu a apărut drept organizație religioasă și ca atare nu depinde de dogmele vreunei biserici sau de crezuri religioase. Spre deosebire de creștinismul conservator (ortodox, indiferent dacă ne referim la catolicism, protestantism sau bisericile ortodoxe), creștinismul liberal nu a debutat
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
asemenea, un intelectual recunoscut, precum și un colecționar pasionat de texte și tăblițe. Ca ucenic de scrib el cunoștea atât limba akkadiană, cât și pe cea sumeriană. El a trimis scribi în fiecare regiune a Imperiului Neo-Asirian pentru a aduna texte antice. A angajat cărturari și scribi pentru a copia texte, în principal din surse babiloniene. Assurbanipal nu s-a sfiit să folosească războaiele ca un mijloc de a-și completa colecțiile cu tăblițe luate ca pradă de război. Deoarece era cunoscut
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
și imnuri către diverși zei, în timp ce altele se refereau la medicină, astronomie și literatură. Din toate aceste texte aflate în bibliotecă doar zece conțin opere literare expresive cum ar fi epopei și mituri. "Epopeea lui Ghilgameș", o capodoperă a poeziei antice babiloniene, a fost găsită în bibliotecă la fel ca povestea creației Enûma Eliš și mitul primului om Adapa sau povestiri precum Poor Man of Nippur. Textele au fost scrise în principal în akkadiană cu caractere cuneiforme, însă multe dintre tăblițe
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
și este creditat pentru descoperirea unor "importante picturi rupestre" într-un "ansamblu de 800 sau mai multe lucrări magnifice ale artei primitive... într-o regiune practic inaccesibilă de la marginea deșertului Sahara" Lhote a fost un vechi teoretician al Teoriei astronautului antic și a considerat arta preistorică ca o dovadă a paleocontactului. În 1933, un soldat francez cunoscut ca "locotenentul Brenans" s-a aventurat într-un ued adânc din podișul Tassili-n-ajjer aflat în sud-estul Algeriei. Deși prin secolul al XX-lea Tassili-n-ajjer
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]
-
l-a descris drept "Marele Zeu Marțian". Presa populară a acordat o mare atenție ipotezei lui Lhote despre un contact preistoric, iar aceasta a fost încorporată mai târziu în "afirmațiile senzaționaliste" ale lui Erich von Däniken potrivit cărora astronauți extratereștri antici au vizitat Pământul preistoric. Potrivit "Encyclopædia Britannica" o "scenă vie de dans" pe care Lhote a descoperit-o în 1956 poate fi atribuită din motive stilistice vânătorilor neolitici care au trăit în Sahara în perioada cuprinsă între anii 6000 și
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]
-
vine din greaca veche, prin intermediar francez: "uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic "metron", „măsură”. Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « geometrie » care semnifică etimologic „măsura Pământului”. Uranometria este primul catalog care acoperă în totalitate sfera cerească. Înainte de Johann Bayer,elaborarea hărților cerești era ghidată îndeosebi de grijile estetice și astrologice
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]