13,008 matches
-
inclusă pe „Lista monumentelor istorice din județul Iași” din anul 2015, având codul de clasificare . a fost inaugurat în anul 2011 și este organizat în două secțiuni: „Muzeul Civilizației Cucuteni” și „Muzeul Academic”. Muzeul expune obiectele descoperite în cursul cercetărilor arheologice întreprinse în perioada postbelică de către arheologii Facultății de Istorie sau ai Institutului de Arheologie din Iași, o parte din piese provenind din Colecția Fundației „Cucuteni pentru mileniul III”. Muzeul expune doar 10-20% din ceea ce există în depozite. Spațiul muzeal cuprinde
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă ("Poa nemoralis") sau firuță ("Poa angustifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
sală de lectură și alte spații de lucru. Directorul curent al CST (din noiembrie 2010) este Dr. Gillian Vogelsang-Eastwood, un istoric al vestimentației și materialului textil. TRC are scopul declarat de a încuraja cercetarea în textile și îmbrăcăminte antropologice și arheologice în cel mai larg sens al cuvântului. În special, CST este specializat în Vestimentație: și anume, modul în care oamenii își modifică corpul și ceea ce poartă pentru a-și exprima identitatea. Teoria de bază a vestimentației este prezentat într-un
Centrul De Studiu al Textilelor, Leiden () [Corola-website/Science/336930_a_338259]
-
formează . Apele Cernei sunt folosite (în principal) pentru irigarea recoltelor și plantațiilor de viță de vie din și , dar și pentru obținerea de energie electrică. De la barajul din apropierea satului Bozarți, și până la gura de vărsare în râul Vardar, la situl arheologic antic de la , Cerna are caracteristicile unui râu de câmpie. Potrivit descrierilor detaliate ale revoluționarului macedonean în cartea Materiale de studiu al Macedoniei, Cerna începe de la Srt, unde se formează din 3 izvoare de munte: unul coboară de pe muntele Srt și
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
ca Nichifor Crainic și Mircea Eliade, prefațate de Dan Zamfirescu. În anul 1994 devine profesor la Facultatea de Teologie-Litere a Universității din Târgoviște. A fost ales membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), Secția de științe istorice și arheologice. Dan Zamfirescu a fost un promotor al protocronismului românesc, el publicând în noiembrie 1967, în revista "Contemporanul", un articol intitulat „Tradiția ca «durată» a istoriei și culturii naționale”, care a reprezentat un prim semnal al protocronismului și, după cum afirma autorul
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
și Științei Informării care se concentrează pe studiul evoluției și a rolului bibliotecilor. se leagă în mod organic de istoria scrisului și, în general, de istoria cunoașterii înregistrate pe un suport. Punctele care marchează începutul bibliotecilor sunt tot atâtea descoperiri arheologice importante cum ar fi colecțiile de tablete de lut de la Nippur (colecții care slujeau preoților din temple) sau mai adânc în timp, colecțiile . Bibliotecile ca și necesitate nu pot fi atribuite unui spațiu de difuziune, acestea fiind expresia necesității umane
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
prima ordine socială pentru oamenii din Anambra. Istoricul Elizabeth Allo Isichei spune "NRI și Aguleri și o parte din clanul Umueri, [sunt] o aglomerare a grupurilor de sat Igbo, care își are originile într-un cer fiind numit Eri." Dovezile arheologice sugerează că hegemonia NRI în Igboland poate merge înapoi până la secolul al 9-lea și morminte regale au fost descoperite datând cel puțin din secolul al 10-lea. Eri, fondatorul zeu al NRI, se crede că s-au stabilit regiunea
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
în pereții peșterii. Asociația ecologistă Marevivo are scopul de a restabili vechea glorie a Grotei Albastre prin plasarea unor copii identice ale statuilor care s-au aflat inițial în grotă. Acest proiect este realizat în colaborare cu comisia de supraveghere arheologică a sitului Pompeii. În partea din spate a încăperii principale a Grotei Albastre, trei pasaje aflate în legătură duc la Sala dei Nomi, sau „Camera numelor”, numită astfel datorită inscripțiilor de tip graffiti lăsate de vizitatori de-a lungul secolelor
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
a fost un oraș antic în perioada elenistică, parțiană și romană construit în apropierea râului Eufrat. Este poziționat lângă satul numit Salhiyé din Siria. este o locațe extrem de importantă din punct de vedere arheologic. Locul a fost abandonat după cucerirea din anii 256-257 și nu s-a mai construit nimic deasupra lui. Aici s-au făcut descoperiri remarcabile, printre care numeroase temple, decorații murale, inscripții, echipament militar, morminte și chiar și evidențe ale asediului
Dura-Europos () [Corola-website/Science/330016_a_331345]
-
de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele de deal, povernele etc. Sectorul al treilea înfățișează istoria pomiculturii și viticulturii din România, din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe baza dovezilor arheologice, numismatice, epigrafice, documentelor istorice etc. Cele mai numeroase construcții aflate în muzeul pomiviticol în aer liber datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Conacul Goleștilor, construit în 1640, este monument
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
Gheorghe, amplasat în Str. Gabor Aron nr.16. Patrimoniul muzeului este format în principal din cercetări proprii efectuate pe teritoriul județelor Covasna și Harghita, precum și din achiziții și donații. În prezent în registru de inventar apar 15.000 obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane. Este compus din piese provenite din siturile cercetate:Păuleni Ciuc, Ciomortan"Dâmbul Cetății", Olteni" Cariera de nisip", Covasna "Cetatea Zânelor", Biborțeni, Brăduț etc. Patrimoniul arheologic cuprinde și piese de lemn provenite de la "Băile
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni () [Corola-website/Science/331333_a_332662]
-
registru de inventar apar 15.000 obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane. Este compus din piese provenite din siturile cercetate:Păuleni Ciuc, Ciomortan"Dâmbul Cetății", Olteni" Cariera de nisip", Covasna "Cetatea Zânelor", Biborțeni, Brăduț etc. Patrimoniul arheologic cuprinde și piese de lemn provenite de la "Băile Figa" Beclean din județul Bistrița Năsăud. Patrimoniul etnografic este format din două construcții țărănești, numeroase piese de port tradițional, mobilier, unelte și ustensile tradiționale. Patrimoniul istorico-memorialistic cuprinde casa natală a scriitorului Romulus
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni () [Corola-website/Science/331333_a_332662]
-
s-au desprins colecțiile din domeniul științelor naturii și al artelor plastice și s-au constituit muzeele gălățene de profil: Muzeul de Științele Naturii și Muzeul de Artă. Treptat, colecțiile Muzeului de Istorie s-au îmbogățit prin achiziții și cercetări arheologice efectuate în zona de sud a Moldovei și în special, în castrul roman de la Tirighina-Bărboși, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
achiziții și cercetări arheologice efectuate în zona de sud a Moldovei și în special, în castrul roman de la Tirighina-Bărboși, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite la Pleșa, Puricani, Șipote, obiecte neolitice din cultura Criș, altarul votiv de la Șendreni, obiecte romane și medievale), numismatică, medalistică, etnografic, filatelie, artă decorativă, documente și înscrisuri din epoca modernă și contemporană, carte veche și rară, tehnică, presă
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
Dobrogeanu Gherea nr. 3. Primele preocupări muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului. Acesta înființează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. îmbogățit succesiv cu piese arheologice și documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut în urma distrugerii orașului din 1916. Muzeul județean a fost înființat în 1934, printr-o hotărâre a Prefecturii de Vlașca. La sugestia savantului Ion Andrieșescu, i s-a dat numele primului profesor de arheologie
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
a fost adus la Giurgiu, unde s-a inaugurat o nouă expoziție permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni, piese de harnașament de la Trușești. Civilizația geto-dacică din Moldova este reprezentată prin unelte, ceramică, obiecte de podoabă, statuete de lut de la Poiana și Piatra-Neamț, ceramică carpică din așezările de tip Scheia-Văleni și din necropolele de incinerație
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
este un muzeu județean din Târgșoru Vechi. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi este situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota. Cercetarea arheologică a perimetrului rezervației a început în 1956 (primul colectiv al șantierului era
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
este un muzeu județean din Târgșoru Vechi. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi este situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota. Cercetarea arheologică a perimetrului rezervației a început în 1956 (primul colectiv al șantierului era format din: Dorin Popescu - responsabil, Gheorghe Cantacuzino, Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionașcu - consilier pentru partea istorică, studenți: Al. Popeia, M. Sânpetru
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti, Sebastian Morintz, Nicolae Constantinescu, Mircea D. Matei, Radu Harhoiu, Magda Tzoni, Anca Păunescu, Venera Rădulescu, Nina Grigore. La cercetările arheologice întreprinse la Târgșoru Vechi în ultima perioadă au participat Dan Lichiardopol, Alexandru Niculescu, Bogdan Ciupercă, Andrei Măgureanu, Dorin Sârbu, Alin Frânculeasa și Eugen Paveleț. În perimetrul de peste 17 ha. au fost identificate și cercetate vestigii care de-a lungul timpului
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
Alexandru Niculescu, Bogdan Ciupercă, Andrei Măgureanu, Dorin Sârbu, Alin Frânculeasa și Eugen Paveleț. În perimetrul de peste 17 ha. au fost identificate și cercetate vestigii care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991 de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice “rezervație de interes public național”. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991 de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice “rezervație de interes public național”. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile istorice din paleoliticul superior și până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relațiile și interacțiunile dintre epoci
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relațiile și interacțiunile dintre epoci, populații, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăși posibilitatea cercetării lor în paralel și ca atare realizarea unei foarte importante comparații a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl. Importanța deosebită a acestui sit este conferită de potențialul arheologic unic: prezența unor așezări pre- și protoistorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei; termele și castrul sunt păstrate integral
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]