13,206 matches
-
de făcut sau poate că nu tu ești cel care trebuie s-o facă. Stătea pe colțul patului, aplecat asupra palmei deschise în mijlocul căreia aștepta moneda de argint. — Ei, profesore... șopti, punându-i mâna pe umăr. — Îmi pare rău pentru bunicul tău, spuse Pantelimon, fără să-și ridice privirea. — Ce să zic... Trebuia să se întâmple, odată și-odată... — Ciudat e că mie moneda nu mi-a dat niciun semn. La drept vorbind, nici nu știam ce s-o întreb. — Întreab-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
respirație. — Știi prin ce ne deosebim de copaci ? Un arbore nu e singur niciodată. Prin rădăcinile lor, copacii de pe tot pământul comunică între ei. Cu oamenii nu e la fel. Fiecare om e captivul propriei suferințe. Ce n-a înțeles bunicul tău e că, dacă fiecare nouă generație are idolii ei, atunci ea are și demonii ei. Or, demonii au rădăcini, ca și copacii. Demonii de pretutindeni și din orice timp au, ca și copacii, totul în comun, mai puțin numele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui. — Ascultă, spuse Cosmina, încercând să pară iritată, neputând totuși să se depărteze, nu știu exact în ce fel vrei să mă ajuți, dar mie nu cred că îmi face bine discuția asta. De fapt, ce vrei să-mi spui ? Bunicul tău adormea totdeauna pe lumină, nu-i așa ? Iar tu, când ai deschis ușa și l-ai găsit, veioza era aprinsă... — Da, ca de obicei... Nu era ca de obicei. Cu vreo oră și ceva înainte, lumina s-a stins
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca de obicei... Nu era ca de obicei. Cu vreo oră și ceva înainte, lumina s-a stins și s-a reaprins. Dar era altfel, cum de nu ți-ai dat seama ? Nu știu, cum puteam să-mi dau seama ? Bunicul era întins pe scară, cu gâtul rupt, cu ochii căscați... Totul era altfel... — Dar mai ales lumina. Eu priveam de departe, când ai intrat în casă, prin crăpătura ușii a ieșit o dâră de lumină. Ar fi fost simplu pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să bați atâta drum până aici. Spui adevărul și când te închini, și când spui Tatăl nostru. Și eu spun rugăciunile astea, și Tatăl nostru, și Crezul. Spunem aceleași rugăciuni, dar, după cum se vede, nu credem totdeauna la fel. „Mă întreb“, spunea bunică-sa, „dacă pe moșu-tu l-au îngropat cu popă. La câți aveau ei acolo de îngropat, la Stalingrad, nu știu dacă aveau vreme să le țină câte o lumânare la fiecare“. „Aveau popă militar“, o liniștea Rada, fără să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui cum și-a câștigat banii, n-are decât să-și vânture averea și fițele în altă parte. Dar de ce trebuia să-și facă o casă pe terenul parcului ? Acolo erau leagănele, mai ții minte ? — O fi fost terenul lui bunică-su, l-a revendicat. — Oameni ca ăsta n-au bunici de-ăia de care spui tu. O avere moștenită se poartă altfel. ăștia au apărut de nicăieri, ca mucegaiul. Sau poate de peste tot, spuse Tili, și nu i-am văzut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de lumânare. Cum flacăra i se apropia de degete și ceara topită îi acoperise mâna până la încheietură, Maca luă lumânarea și o puse pe masă. Fetița se trezi, își privi mâna înmănușată în ceară, se sperie și fugi în brațele bunicului ei. Parcă n-a fost aceeași poveste, constată Jenică. — Cum să explici o poveste ? întrebă Tili. E ca și cum ai vrea să completezi un tablou, desenând dincolo de ramă. — Așa cum e și cu blestemele și înjurăturile mele, râse Maca. Nu fac parte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
avea partea din față a capului rasă și o coadă de păr negru, împletită ca o funie, care îi atârna pe spate. Împărăteasa își purta părul cu o margine subțire neagră prinsă în vârful capului, pe care erau etalate podoabe. Bunicii din partea mamei au fost crescuți în religia ch’an - sau zen -, o combinație de budism și taoism. Mama a fost deprinsă cu conceptul ch’an de fericire, care presupune să găsești mulțumire în lucrurile mărunte. Eu am fost învățată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
noi să ne culcăm cu împăratul Hsien Feng cât mai des cu putință. Ne-a spus că realizarea ei constă în numărul moștenitorilor pe care noi îi vom aduce pe lume. Se așteaptă ca Împăratul să-și depășească tatăl și bunicul. Împăratul Kang Hsi, stră-străbunicul lui Hsien Feng, a avut cincizeci și cinci de copii, iar împăratul Chien Lung, bunicul lui Hsien Feng, a avut douăzeci și șapte. Asta n-ar trebui să fie o problemă, zâmbește șiret Kuei Hsiang, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
constă în numărul moștenitorilor pe care noi îi vom aduce pe lume. Se așteaptă ca Împăratul să-și depășească tatăl și bunicul. Împăratul Kang Hsi, stră-străbunicul lui Hsien Feng, a avut cincizeci și cinci de copii, iar împăratul Chien Lung, bunicul lui Hsien Feng, a avut douăzeci și șapte. Asta n-ar trebui să fie o problemă, zâmbește șiret Kuei Hsiang, în timp ce își aruncă în gură un pumn de nuci prăjite. Majestatea Sa are mai mult de trei mii de doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Palatului de Vară și Marii Grădini Rotunde. Le cunosc situarea chiar și pe harta astrologică. Pot să explic de ce nu există copaci plantați între Palatul Armoniei Supreme, Palatul Armoniei Centrale și Palatul Păstrător al Armoniei. — Continuă, An-te-hai. — Concubinele tatălui și bunicului împăratului Hsien Feng sunt prietenele mele. Ele locuiesc în Palatul Seninătății Binefăcătoare. Cunosc povestea fiecăreia și relația fiecăreia cu Majestatea Sa. Pot să vă spun cum palatul este încălzit iarna și cum rămâne răcoros vara. Pot să vă spun de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
clipe cu o cutie din hârtie în mână. Înăuntru e o pereche de fluturi de viermi de mătase. — Am asta din grădina Palatului Seninătății Binefăcătoare, zice An-te-hai. Acolo locuiesc concubinele mai în vârstă - douăzeci și opt la număr rămase în urma tatălui și bunicului Împăratului Hsien Feng. Acestea sunt animalele lor de casă. — Ce fac ele cu fluturii? întreb eu. Credeam că își petrec timpul brodând. — Ei bine, doamnele se uită la fluturi și se joacă cu ei. La fel cum împărații și prinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sale e o sutra budistă în manciuriană. Privirea mea se îndreaptă spre capătul îndepărtat al sălii, unde este expusă o pictură verticală din mătase. E portretul împăratului Chien Lung într-o robă budistă. Îl întreb pe călugăr dacă Chien Lung, bunicul meu prin alianță, a fost credincios. Călugărul mă informează că acesta era nu numai un budist fervent, ci și un adept al religiei Mee Tsung, care inițial a fost o ramură a budismului. — Majestatea Sa vorbea tibetana și citea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la spirite. De perete atârnă un obiect ciudat. Pe măsură ce mă apropii, îmi dau seama că e un sac de bumbac de culoarea țărânei. Călugărul explică: — Sacul i-a aparținut părintelui fondator al dinastiei, regele Nurhachi. Înăuntru sunt osemintele tatălui și bunicului regelui care au fost răpuși de dușmani. Nurhachi le-a dus înapoi tribului, ca să fie îngropate. Călugărul bate din palme și apar două femei, ale căror chipuri sunt acoperite cu nămol. Le prezintă: — Vrăjitoarele triburilor Shaman. Robele femeilor sunt înțesate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
căzut!, „A căzut Hangchow!“. Copil fiind, am compus o poezie cu versuri care rimau cu „căzut“. Tata n-a putut decât să zâmbească amar. Când nu mai putea îndura, se retrăgea în mijlocul unei audiențe. A îngenuncheat zile întregi în fața portretului bunicului meu. Ne-a strâns pe noi toți, copiii, soțiile și concubinele sale, în Sala Dezvoltării Spirituale. Apoi și-a recunoscut rușinea. Asta s-a întâmplat după ce a semnat tratatul în care erau incluse primele reparații de război ale Chinei față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că pentru mama va fi o alinare să-l aibă aproape pe fiul ei. Când soarele a încălzit grădina, răspândind parfumul florilor în tot locul, au început să sosească și oaspeții. Printre ei se află și concubinele în vârstă ale bunicului lui Tung Chih, Tao Kuang. Mi le amintesc bine pe aceste femei decrepite din Palatul Seninătății Binevoitoare. An-te-hai îmi zice: — Ar trebui să considerați prezența lor o onoare, doamnă. Ele se aventurează rareori în public, căci budiștii trebuie să cultive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cheamă fiul și începe să se joace cu el. Tung Chih aleargă fericit, în cele din urmă ascunzându-se sub un scaun. Nu o iau în seamă pe Nuharoo, care îmi face semne din mâini să încetez. Spun mai departe: — Bunicul și străbunicul lui Tung Chih ar fi rămas dacă s-ar fi confruntat cu această situație. — Dar lor nu le-a fost dat să treacă prin această situație! explodează Hsien Feng. Nu pot să-i sufăr. Ei sunt cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
șterge după iepuri de câmp și veverițe, care se împrăștie, fugind din calea lui. Ne grăbim să ajungem la porțile imense. E ca și cum am pătrunde pe un tărâm de vis, o scenă dintr-o pictură ștearsă de timp. Chien Lung, bunicul lui Hsien Feng, a construit Jehol în secolul al XVIII-lea. Palatul se înalță azi ca o femeie frumoasă îmbătrânită, al cărei machiaj s-a întins. Am auzit atât de multe despre locul ăsta, că priveliștea îmi este deja familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Vreau să fiu V.I.P. Pentru bunicii mei. Asta ar trebui săi ajute să țină minte care dintre nepoți sunt. 1 „Cum e oare să fii unul dintre cei frumoși?“ Din Baby, You’re a Rich Man (1967) de John Lennon și Paul McCartney N-am aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
e atât de umilitor pentru tine! Glumești? Habar n-ai cine e? Începu să numere pe degete. Absolvent de Eton și Oxford, cu licență În drept la Yale? Cel mai tânăr avocat care a ajuns vreodată partener la Simpson Thacher? Bunicul e duce; tatăl e proprietarul majorității terenurilor dintre Londra și Manchester și-n plus mai are ceva bucăți mari din Edinburgh? Venituri - investiții suficient de mari ca să rivalizeze cu datoriile naționale ale țării? Fostul iubit al lui Gwyneth, preferatul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o performanță să-ți imaginezi că poate publica toate porcăriile alea despre tine când la facultate fura lucrările altora și le prezenta ca fiind ale ei, nu? Mai ții minte când eram În anul doi și a lipsit de la Înmormântarea bunică-sii pentru că se făceau angajări la ziar? Fata are probleme grave. Avery a spus Întotdeauna că e genul care și-ar vinde propriii părinți ca să ajungă mai departe și cred că are dreptate. El s-a culcat cu ea, normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt studenți, elevi sau ucenici și dacă nu realizează venituri din munca; ... b) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca sau se afla în grija familiei; ... c) soțul, sotia, părinții și bunicii, fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate; ... d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122558_a_123887]
-
odată cu romancierii sud-americani ai marelui boom, cu titlul Imperiul generalilor tîrzii și alte istorii, editată cu mari aventuri la Dacia clujeană. Editura ieșeană T a publicat acum o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză. Istorii - cuprinzînd opt texte, unele dintre ele apărute deja, mai ales în format electronic. Cea care a provocat cele mai vii discuții - nu neapărat literare, ci mai ales de „ideologie” - după postarea în revista electronică
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
a preotului, a polițistului) ce practic nu duce nicăieri; mai mult, notațiile obsesiei monomaniacale a personajului fac riguros parte dintr-o tradiție literară bogată (recent tradusa Flori pentru Algernon, de pildă). O formă benignă de didacticism, de demonstrativism, minează și Bunicul s-a întors la franceză, avînd drept temă chestiunea spinoasă a recuperării trecutului, pe care toți l-ar vrea ținut la o distanță cît mai aseptică - și criticul care-i cere bătrînului să-și scrie cartea în franceză, în speranța
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
e un povestitor de vocație, de cu totul altă stofă decît reperul canonic al genului - Sadoveanu, cu propensiune către spațiul eteric al fanteziei pure. Poate că acesta e drumul prin care realismul românesc se convertește în realism magic. Bogdan Suceavă, Bunicul s-a întors la franceză: istorii, prefață de Liviu Antonesei, Iași, Editura T, 2003. 118 pag., f.p.
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]