14,500 matches
-
bunăoară, capodoperă (dacă e să nu fie doar un ifos romantic, fără suport în realitatea robustă a artei) poate fi, cel mult, un alt nume dat capitularii provizorii a puterilor întunericului și nicidecum expresia ireductibila a vreunui moment suprem sau icoana unui stop-cadru privilegiat al disputei angelice. În consecină, „smerenia estetică” și probitatea simplă și neafectata a lucrării pictorului se cuvin să denunțe, laolaltă cu îngerii nevăzuți, manifestările văzute, „materializările” plastice ale demonilor(...). Profund subiectiv, ca orice creator, încrezător în sine
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
umezeala, care pătrund în lemn zi de zi. Monumentul necesită lucrări urgente de restaurare și conservare. Ca urmare a faptului că Mănăstirea Putna este obiectivul principal, turiștii ocolesc în general biserica de lemn. Din acest motiv, restaurarea bisericii și a icoanelor sunt amânate din lipsa fondurilor. După cum declara în anul 2010 muzeograful Erica Croitoru, instituțiile statului nu au acordat niciun sprijin pentru promovarea acestui obiectiv, singurele fonduri venind din partea unor sponsori particulari. este construită din bârne de stejar și brad, cioplite
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
cu fâșii curbe. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați într-o anumită perioadă, fiind descoperit un fragment de pictură în tempera pe peretele sudic. Catapeteasma datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, mai exact de prin 1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
mijlocul secolului al XVIII-lea, mai exact de prin 1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat că acesta era într-
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
care a purtat nenumărate războaie. Părul este bogat, mare și cade în bucle pe umeri, în timp ce o barbă fină dă rotunjime bărbii. Ștefan cel Mare are ochii plini de energie, luminoși și expresivi. Domnitorul pare a fi desprins dintr-o icoană bizantină prin compararea desenului cu chipul domnitorului zugrăvit la Mănăstirea Zografu. Portretul realizat de Lecca în acest desen nu este conform tipului obișnuit al epocii, practic, el fiind unul ieșit din comun. Costumul lui Ștefan iese puternic în evidență demonstrând
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în acest desen nu este conform tipului obișnuit al epocii, practic, el fiind unul ieșit din comun. Costumul lui Ștefan iese puternic în evidență demonstrând că reprezentarea este a unui adevărat domnitor, în schimb figura poate fi asimilată sfinților din icoanele bizantine. Reprezentarea lui Dragoș Vodă arată un personaj care coboară, în mod evident, din legenda glorioasă a descălecatului. El are arcul și buzduganul ținute în mod eroic în mâini. Figura a fost schițată în stilul lui Ștefan cel Mare, cu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
din Scheii Brașovului deoarece contractul pe care biserica îl avea cu Neugass picase, din cauză că s-a considerat că acesta din urmă se depărtase de pictura românească prin introducerea de canoane occidentale. În luna septembrie 1847 Constantin Lecca a realizat trei icoane: "Cina cea de taină, Spălarea picioarelor" și "Intrarea lui Isus în biserică". Se pare că doar aceste trei icoane au rămas din tot ce a realizat Lecca pe tărâmul picturii religioase. Din toate informațiile adunate de Ion Colan la Muzeul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
din urmă se depărtase de pictura românească prin introducerea de canoane occidentale. În luna septembrie 1847 Constantin Lecca a realizat trei icoane: "Cina cea de taină, Spălarea picioarelor" și "Intrarea lui Isus în biserică". Se pare că doar aceste trei icoane au rămas din tot ce a realizat Lecca pe tărâmul picturii religioase. Din toate informațiile adunate de Ion Colan la Muzeul din Scheii Brașovului, rezultă că Lecca a lucrat în Brașov încă din 1845, înaintea plecării sale din Craiova. Din
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Lecca pe tărâmul picturii religioase. Din toate informațiile adunate de Ion Colan la Muzeul din Scheii Brașovului, rezultă că Lecca a lucrat în Brașov încă din 1845, înaintea plecării sale din Craiova. Din studiile care s-au făcut prin cercetarea icoanelor și a unor schițe care s-au păstrat la Academia Română, Barbu Theodorescu a considerat că Lecca s-a subordonat canoanelor ortodoxe fără a neglija apariția tendințelor de umanizare a figurilor prin laicizarea lor. Introducerea noilor elemente de laicizare s-au
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
bisericii din Schei. S-au păstrat în acest sens mărturiile contemporanilor în Gazeta Transilvaniei, numărul apărut de Crăciun 1915. În această revistă, paracliserul bisericii timp de 50 de ani (bătrânul Cristea), a afirmat că Lecca a pictat o mulțime de icoane care s-au păstrat în conacul Brâncoveanu și prin casele oamenilor. Candid Mușlea a făcut în istoricul bisericii Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului afirmația că Lecca a refăcut numeroase icoane și că „"tot opera acestuia ar fi și cele de pe
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Cristea), a afirmat că Lecca a pictat o mulțime de icoane care s-au păstrat în conacul Brâncoveanu și prin casele oamenilor. Candid Mușlea a făcut în istoricul bisericii Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului afirmația că Lecca a refăcut numeroase icoane și că „"tot opera acestuia ar fi și cele de pe podișor"”. Tot în 1848 a revenit de la Viena și Mișu Popp, cu care Constantin Lecca s-a împrietenit și pe care l-a îndrumat și protejat. Tradiția orală a brașovenilor
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Brașov, unde brașovenii nu au acceptat spiritul catolicismului occidental al lui Neugass, se poate spune că Lecca nu a rupt cu tradiția ortodoxă. Dovadă în acest sens stă și portretul lui Ștefan cel Mare, care coboară din cele mai bune icoane bizantine. Nefiind un creator autentic, Constantin Lecca și-a căutat modelele cercetându-le cu spirit critic și le-a îmbogățit cu elemente personale sau locale. Se poate concluziona că în pictura bisericească, Constantin Lecca a realizat la Craiova cele mai
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
exemplu este portretul Neagăi Ionașcu, portret care este lucrat după o frescă din Catedrala din Slatina. Cu toate că expresia și atitudinea personajului transpar într-o demnitate umană de netăgăduit, Neaga Ionașcu păstrează și un aer care se întâlnește de obicei în icoanele bizantine. Constantin Lecca a fost cel care a realizat în perioada 1830 - 1870 o impresionantă galerie de portrete a boierimii românești. El s-a subordonat cerințelor sociale în ce privește opera sa, astfel încât dacă oamenii nu l-ar fi împins spre portretistică
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
consemnat că doar la biserica Madonna Dudu și la Sfântul Ilie din Craiova nu mai există nimic. Tot el a afirmat că la biserica din Scheii Brașovului nu mai există pictura murală originală, acolo ar fi rămas în schimb trei icoane realizate de Constantin Lecca: "(1) Cina cea de taină, (2) Spălarea picioarelor, (3) Intrarea lui Isus în biserică". Barbu Theodorescu a mai afirmat că, din ceea ce a făcut Lecca (fiind subînțeleasă departajarea: fără Mișu Popp) pe tărâm religios, nu mai
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de taină, (2) Spălarea picioarelor, (3) Intrarea lui Isus în biserică". Barbu Theodorescu a mai afirmat că, din ceea ce a făcut Lecca (fiind subînțeleasă departajarea: fără Mișu Popp) pe tărâm religios, nu mai existau în 1969 decât doar cele trei icoane din Brașov. În concluzie, bisericile de la Curtea Veche, Răzvan Vodă și Sfânta Ecaterina nu mai au nimic din picturile originale. Faptul este contrazis de restauratori care spun că la Sfânta Ecaterina a rămas cam tot ce au făcut cei doi
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
gospodărești și se pregătește construirea unei noi biserici cu hramul "Învierea Domnului". Începând cu anul 2007, starețul mănăstirii este ieromonahul Irineu Bălan, îndrumătorul Atelierului de Pictură „Sf. Ioan Damaschin”. El este licențiat în teologie și în arte plastice - Secția Pictură icoane, având în prezent o bogată activitate artistică atât în zona Moldovei, cât și în toata țara. Ansamblul mănăstirii este format din: Pe partea dinspre nord a Bisericii sunt amplasate două camere, chilia starețului și o alta pentru paracliser, iar pe
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Bratu. Atelierul de pictură a fost înființat în anul 2003 de către protosinghelul Ioachim Ceaușu, starețul mănăstirii, care a încercat inițial să ajute un grup de tineri, să pătrundă în tainele iconografiei, obținând rezultate foarte bune. Tinerii reușesc să realizeze atât icoane, cât și troițe și cruci pentru "Sfântul Altar". Arta icoanelor de la atelierul "Sfântul Ioan Damaschin" este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
de către protosinghelul Ioachim Ceaușu, starețul mănăstirii, care a încercat inițial să ajute un grup de tineri, să pătrundă în tainele iconografiei, obținând rezultate foarte bune. Tinerii reușesc să realizeze atât icoane, cât și troițe și cruci pentru "Sfântul Altar". Arta icoanelor de la atelierul "Sfântul Ioan Damaschin" este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care acum se află la Sfântul Munte Athos). Legenda povestește că
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
reușesc să realizeze atât icoane, cât și troițe și cruci pentru "Sfântul Altar". Arta icoanelor de la atelierul "Sfântul Ioan Damaschin" este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care acum se află la Sfântul Munte Athos). Legenda povestește că icoana s-a pictat singură în chip minunat în anul 1863. Ctitorii Mănăstirii Bucium, ieromonahii Nifon și Nectarie, i-au cerut unui pictor bătrân, Iordache Nicolau
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
de la atelierul "Sfântul Ioan Damaschin" este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care acum se află la Sfântul Munte Athos). Legenda povestește că icoana s-a pictat singură în chip minunat în anul 1863. Ctitorii Mănăstirii Bucium, ieromonahii Nifon și Nectarie, i-au cerut unui pictor bătrân, Iordache Nicolau din Copou, să picteze o icoană a Maicii Domnului, pe care voiau să o doneze
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
se află la Sfântul Munte Athos). Legenda povestește că icoana s-a pictat singură în chip minunat în anul 1863. Ctitorii Mănăstirii Bucium, ieromonahii Nifon și Nectarie, i-au cerut unui pictor bătrân, Iordache Nicolau din Copou, să picteze o icoană a Maicii Domnului, pe care voiau să o doneze la Schitul Prodromu. Icoana trebuia realizată după rânduielile ortodoxiei: pictorul trebuie să picteze numai în post și rugăciune, să nu fi mâncat nimic în ziua când pictează, ci numai după terminarea
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
singură în chip minunat în anul 1863. Ctitorii Mănăstirii Bucium, ieromonahii Nifon și Nectarie, i-au cerut unui pictor bătrân, Iordache Nicolau din Copou, să picteze o icoană a Maicii Domnului, pe care voiau să o doneze la Schitul Prodromu. Icoana trebuia realizată după rânduielile ortodoxiei: pictorul trebuie să picteze numai în post și rugăciune, să nu fi mâncat nimic în ziua când pictează, ci numai după terminarea lucrului. Pictorul a pictat icoana pe lemn de tei, numai chipul Maicii Domnului
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
care voiau să o doneze la Schitul Prodromu. Icoana trebuia realizată după rânduielile ortodoxiei: pictorul trebuie să picteze numai în post și rugăciune, să nu fi mâncat nimic în ziua când pictează, ci numai după terminarea lucrului. Pictorul a pictat icoana pe lemn de tei, numai chipul Maicii Domnului nu reușea să-l picteze. Văzându-l necăjit, cei doi ieromonahi i-au spus că vor da icoana la o biserică mai mică și nu la Muntele Athos. Atunci pictorul a acoperit
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
mâncat nimic în ziua când pictează, ci numai după terminarea lucrului. Pictorul a pictat icoana pe lemn de tei, numai chipul Maicii Domnului nu reușea să-l picteze. Văzându-l necăjit, cei doi ieromonahi i-au spus că vor da icoana la o biserică mai mică și nu la Muntele Athos. Atunci pictorul a acoperit icoana cu o pânză și s-a dus în camera sa unde s-a rugat Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
pe lemn de tei, numai chipul Maicii Domnului nu reușea să-l picteze. Văzându-l necăjit, cei doi ieromonahi i-au spus că vor da icoana la o biserică mai mică și nu la Muntele Athos. Atunci pictorul a acoperit icoana cu o pânză și s-a dus în camera sa unde s-a rugat Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să termine pictarea icoanei. Când s-a trezit a doua zi și a ridicat pânza de pe
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]