14,670 matches
-
(n. 21 noiembrie 1930, Ursad, Bihor - d. 2 aprilie 2009 București) a fost un matematician român, profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică din București și membru titular (din 1992) al Academiei Române. s-a născut la 21 noiembrie 1930 în satul Ursad, comuna Șoimi, județul Bihor (interbelic), din părinți țărani, de religie creștin ortodoxă. Lazăr Dragoș și-a început studiile liceale
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
obținând diploma de bacalaureat la Cluj, în anul 1951. La Liceul „Samuil Vulcan” a fost coleg de clasă cu alți doi viitori membri ai Academiei Române: Marius Sala (lingvist) și Mircea Flonta (filosof). În anul 1951 a început cursurile Facultății de Matematică a Universității din București, devenind licențiat în științe matematice în anul 1955. La 1 octombrie 1955 și-a început cariera didactică, fiind numit preparator în cadrul Catedrei de mecanică teoretică a Facultații de Matematică a Universității din București, catedră condusă de
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
anul 1951 a început cursurile Facultății de Matematică a Universității din București, devenind licențiat în științe matematice în anul 1955. La 1 octombrie 1955 și-a început cariera didactică, fiind numit preparator în cadrul Catedrei de mecanică teoretică a Facultații de Matematică a Universității din București, catedră condusă de profesorul Victor Vâlcovici. A urcat apoi treptele ierarhiei universitare devenind asistent în anul 1957 și lector universitar în anul 1960. În anul 1963 este premiat de Ministerul Educației și Învățamântului pentru contribuțiile aduse
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
Klein și David Hilbert. Preluând creator nouă teorie a lui Hilbert asupra ecuațiilor integrale, Myller publică un ciclu de lucrări printre care și teza de doctorat (1906), elaborată sub îndrumarea lui Hilbert. Ele au marcat un moment însemnat în afirmarea matematicii românești în lume. A obținut numeroase rezultate în domeniul teoriei ecuațiilor diferențiale și integrale: extinderea unor rezultate ale lui Hilbert la cazul unor ecuații diferențiale de ordin arbitrar, ecuații integrale cu nucleu antisimetric, probleme bilocale, la limita și de periodicitate
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
ale lui Hilbert la cazul unor ecuații diferențiale de ordin arbitrar, ecuații integrale cu nucleu antisimetric, probleme bilocale, la limita și de periodicitate pentru ecuații diferențiale ordinare și cu derivate parțiale, utilizarea metodelor funcționale în rezolvarea unor probleme de fizica matematică, geometrie diferențiala, definirea noțiunii de concurență a vectorilor contravarianți că o generalizare a paralelismului Tullio Levi-Civita. Numit în 1910 profesor titular la catedră de geometrie analitică a Universității din Iași, Myller pune bazele învățământului matematic modern prin: Ca profesor, Alexandru
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
la catedră de geometrie analitică a Universității din Iași, Myller pune bazele învățământului matematic modern prin: Ca profesor, Alexandru Myller a fost un maestru în arta comunicării cu studenții. A aplicat, pentru prima oara în România, metoda euristica în predarea matematicii la nivel universitar. Lecțiile sale erau adevărate momente de creație, în care profesorul ghida pe studenți să descopere împreună adevărurile științei predate. A împărtășit cu dragoste și generozitate fiecărei generații de studenti tot ce a acumulat din punct de vedere
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
pe studenți să descopere împreună adevărurile științei predate. A împărtășit cu dragoste și generozitate fiecărei generații de studenti tot ce a acumulat din punct de vedere științific și metodic. Sub îndrumarea să, a fost obținut (în 1920) primul doctorat în matematici pure, la o universitate românească, de către O. Mayer. După război a funcționat că rector în dificilă perioadă 1944-1945. A fost președintele comisiei de epurare de la Universitatea ieșeana, din care mai făceau parte profesorii Iorgu Iordan și Gheorghe Zâne, înlocuit ulterior
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
la 4 iulie 1965. Pentru meritele sale de excepție, Academia Română l-a ales membru de onoare în 1938, iar Universitatea Humboldt din Berlin i-a decernat în 1959, titlul de "Doctor Honoris Causa" pentru străduinți deosebite de a crea o matematică românească de sine stătătoare. A mai primit numeroase distincții și decorații din partea statului român. A fost membru titular al Academiei de Stiinte din România începând cu 21 decembrie 1935.
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
(n. 1 iunie 1931, Brăila - d. 28 martie 2016, Cluj-Napoca) este un matematician român, membru titular al Academiei Române (din 2009). A terminat Facultatea de Matematică la Universitatea Victor Babeș din Cluj în 1953. A făcut studii de aspirantura (doctorat) tot acolo în perioada 1954-1957. Și-a luat doctoratul în 1959 având conducător științific pe acad. George Călugăreanu. A fost asistent (1953-1957), lector (1957-1962), conferențiar (1962-1970
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
Conakry (Guineea, 1966-1967) și la Bowling Green State University, Ohio (UȘA, 1992). În perioada 1990-1992 a fost prorector al Universității Babeș-Bolyai, între anii 1966-1984 și 1990-2000 șeful catedrei de Teoria Funcțiilor, între anii 1968-1976 și 1984-1987 decan al Facultății de Matematică, iar în perioada 1961-1963 și șef de catedră (prin cumul) la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș. Este membru corespondent al Academiei Române din 1992, membru titular din 2009, membru al Societății de Stiinte Matematice din România (președinte în perioada 1996-2003), și
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
1968-1976 și 1984-1987 decan al Facultății de Matematică, iar în perioada 1961-1963 și șef de catedră (prin cumul) la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș. Este membru corespondent al Academiei Române din 1992, membru titular din 2009, membru al Societății de Stiinte Matematice din România (președinte în perioada 1996-2003), și membru al Societății Americane de Matematică (AMS). Pe parcursul carierei universitare a predat cursul de bază de Analiză complexă și alte cursuri speciale că Teoria geometrica a funcțiilor, Funcții univalente, Spații Hardy, Teoria măsurii
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
șef de catedră (prin cumul) la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș. Este membru corespondent al Academiei Române din 1992, membru titular din 2009, membru al Societății de Stiinte Matematice din România (președinte în perioada 1996-2003), și membru al Societății Americane de Matematică (AMS). Pe parcursul carierei universitare a predat cursul de bază de Analiză complexă și alte cursuri speciale că Teoria geometrica a funcțiilor, Funcții univalente, Spații Hardy, Teoria măsurii, Subordonări diferențiale, Difeomorfisme în planul complex. Este redactor șef al revistei "Mathematica" (Cluj
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
membru PCR. Studii liceale și universitare (Facultatea de Matematica-Fizica) le-a terminat la Iași. Încă din ultimii ani de studii a fost angajat preparator și apoi asistent la Facultatea de Matematica-Fizica a Universității din Iași și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române - Filiala Iași. În 1957 și-a susținut teza Geometrizarea sistemelor mecanice neolonome, devenind doctor în matematică; în 1973 a primit titlul de doctor docent. În 1963 a fost numit conferențiar la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași, iar
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
de studii a fost angajat preparator și apoi asistent la Facultatea de Matematica-Fizica a Universității din Iași și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române - Filiala Iași. În 1957 și-a susținut teza Geometrizarea sistemelor mecanice neolonome, devenind doctor în matematică; în 1973 a primit titlul de doctor docent. În 1963 a fost numit conferențiar la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași, iar în 1969 profesor titular. În aceiași perioadă a funcționat pe post de cercetător principal și apoi șef de
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
titlul de doctor docent. În 1963 a fost numit conferențiar la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași, iar în 1969 profesor titular. În aceiași perioadă a funcționat pe post de cercetător principal și apoi șef de sector la Institutul de Matematică din Filiala Iași a Academiei Române. A fost "visiting professor" la universități din Canada, Germania, Italia și Japonia. De asemenea, a participat la congresele internaționale de matematică de la Nișă (1970), Varșovia (1981) și Kyoto (1990). A făcut parte din grupul de
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
funcționat pe post de cercetător principal și apoi șef de sector la Institutul de Matematică din Filiala Iași a Academiei Române. A fost "visiting professor" la universități din Canada, Germania, Italia și Japonia. De asemenea, a participat la congresele internaționale de matematică de la Nișă (1970), Varșovia (1981) și Kyoto (1990). A făcut parte din grupul de organizatori al celui de-al V-lea Congres Național al matematicienilor români (2003). Face parte din conducerea revistelor "Tensor" - Japonia, "Algebras, Groups and Geometries" - S.U.A., "Journal
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
(n. 1 martie 1925, Bacău - d. 17 martie 2016, București) a fost un matematician român de etnie evreiască , membru titular (2001) al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației. s-a născut la data de 1 martie 1925 în orașul Bacău. Părinții săi, Sima (născută
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
ani ai liceului la o școală particulară, constituită ad-hoc pentru etnicii evrei. La examenul de bacalureat reușește primul din cei 156 de concurenți. După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, a urmat începând cu toamna anului 1944 cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității București. În perioada studenției a continuat meditațiile: „Erau ani de sărăcie și trebuia să mă întrețin. Eram mereu înfometat! Până la vârsta de 20 de ani, eu n-am avut niciodată hainele mele. Le purtam pe cele rămase de la
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
Erau ani de sărăcie și trebuia să mă întrețin. Eram mereu înfometat! Până la vârsta de 20 de ani, eu n-am avut niciodată hainele mele. Le purtam pe cele rămase de la frații mei mai mari.”. În 1950 absolvă facultatea de matematică cu diplomă de merit. După acest eveniment se dedică învățământului universitar, parcurgând, rând pe rând toate treptele didactice, fiind asistent universitar din 1950 (un an la Politehnica bucureșteană, pe lângă profesorul Nicolae Ciorănescu, dar și la facultatea pe care a absolvit
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
la Politehnica bucureșteană, pe lângă profesorul Nicolae Ciorănescu, dar și la facultatea pe care a absolvit-o, la cursurile profesorului Miron Nicolescu), lector universitar din 1955, conferențiar universitar din 1964, ajungând în final în anul 1966 profesor universitar la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București. În anul 1991 primește titlul de profesor emerit. A câștigat dreptul de a susține doctoratul fără a avea sarcini didactice, dar datorită "dosarului" părinților săi este respins (în fapt lucra doar tatăl, mama fiind casnică, pentru a
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
de ani). Mai târziu, creându-se posibilitatea de a susține doctoratul în paralel cu sarcinile profesionale și beneficiind și de sprijinul marilor profesori, care mai aveau cu greu, dar mai aveau un cuvânt, a obținut titlurile științifice de doctor în matematică în anul 1956 cu subiectul "Funcții monotone de două variabile" și doctor docent în specialitatea analiză matematică în 1968 sub îndrumarea academicianului Miron Nicolescu. Impreună cu colegul său de generație la 1962, Nicolae Dinculeanu este coautor la manualul universitar de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
beneficiind și de sprijinul marilor profesori, care mai aveau cu greu, dar mai aveau un cuvânt, a obținut titlurile științifice de doctor în matematică în anul 1956 cu subiectul "Funcții monotone de două variabile" și doctor docent în specialitatea analiză matematică în 1968 sub îndrumarea academicianului Miron Nicolescu. Impreună cu colegul său de generație la 1962, Nicolae Dinculeanu este coautor la manualul universitar de analiză matematică, scris alături de profesorul lor, Miron Nicolescu, autorul unui cunoscut tratat de analiză matematică. După 1960
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
Nicolescu. Impreună cu colegul său de generație la 1962, Nicolae Dinculeanu este coautor la manualul universitar de analiză matematică, scris alături de profesorul lor, Miron Nicolescu, autorul unui cunoscut tratat de analiză matematică. După 1960 se va dedica din ce în ce mai mult lingvisticii matematice și științelor conexe, publicând mai puțin în domeniul care l-a consacrat, dar rămânând informat la zi, conducând teze de licență și de doctorat sau fiind doar referent, în ambele domenii. În lingvistica matematică a beneficiat la început de sprijinul
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
beneficiat la început de sprijinul a doi eminenți academicieni, Alexandru Rosetti, lingvist, cel mai de seamă editor român interbelic și Grigore C. Moisil, matematician de mare suprafață, prin înființarea Comisiei de cibernetică a Academiei, ca și unei comisii de lingvistică matematică la aceiași instituție și prin editarea unei publicații de mare circulație internațională, Cahiers de linguistique theorique et appliquee. La inceputul deceniului al șaptelea al secolului al XX-lea va participa activ la Cercul de lingvistică de la Facultatea de filologie a
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
et appliquee. La inceputul deceniului al șaptelea al secolului al XX-lea va participa activ la Cercul de lingvistică de la Facultatea de filologie a Universității din București și împreună cu profesorii Edmond Nicolau și Sorin Stati editează o "Introducere în lingvistica matematică", printre puținele lucrări de acest gen din acele timpuri. Având sprijinul celor doi academicieni arătați mai sus ca și a lui Miron Nicolescu și Tudor Vianu, a predat simultan atât la Facultatea de matematică, cât și la cea de filologie
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]