12,895 matches
-
din a doua căsătorie cu Safta Jora. Safta rezultase din a doua căsătorie a Todosicăi Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion Racoviță. Cum acesta se va recăsători, după decesul timpuriu al Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana sa, Costăchioaia, partea ce-i revenise din Boziești, fiind deja certă stăpânirea lui Ion Palade pe moșii ce „mi li-au dat Joroae pân’ trăia”. E de înțeles că de la Ion Palade stăpânirea a trecut la fiica sa, Maria, căsătorită cu Manolachi Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești, respectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana sa, Costăchioaia, partea ce-i revenise din Boziești, fiind deja certă stăpânirea lui Ion Palade pe moșii ce „mi li-au dat Joroae pân’ trăia”. E de înțeles că de la Ion Palade stăpânirea a trecut la fiica sa, Maria, căsătorită cu Manolachi Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești, respectiv la Boziești, este un fapt atestat documentar: monahia Teodora Macri, una din fiicele lui Ion Palade, nemulțumită de frații ei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind deja certă stăpânirea lui Ion Palade pe moșii ce „mi li-au dat Joroae pân’ trăia”. E de înțeles că de la Ion Palade stăpânirea a trecut la fiica sa, Maria, căsătorită cu Manolachi Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești, respectiv la Boziești, este un fapt atestat documentar: monahia Teodora Macri, una din fiicele lui Ion Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-o hotarnică pentru Trohănești, Locul Corpăceștilor. Într-un ispisoc de la Constantin Cantemir, din 30 noiembrie 1687, prin care întărește logofătului Miron Costin o stăpânire anterioară, este evidențiată „ocina lui Corpaci din Bozieștii de Sus care se chiamă Tămășenii acmu”, adică la data din document. Pe respectiva ocină se arată că „au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma” (e vorba de devălmășia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fraților Corpăcești). Pentru a se alege și a se da deoparte ceea ce era partea lui Ionașco Corpaci, unul din cei cinci, dator cu 100 de lei logofătului Miron Costin și în schimbul acestei sume, neachitată la vreme, să i se întărească stăpânirea pe partea lui Ionașco, se măsoară tot locul în curmeziș „întru acestu chip: întăi la o piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii suntu a mănăstirii a lui Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla hotar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt a dumisali logofătului Miron și în Bozieștii de Sus, ce să cheamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor”. Observăm din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelege că acest loc era stăpânit de Corpăcești mai dinainte împreună, iar acum se alege a cincia parte a lui Ionașco și i se atribuie lui Miron Costin, întregind partea deja deținută. Și iată cum, documentar, se atesta mai multe stăpâniri boierești în satul Boziești: Grigore Miclescu și urmașii săi; Iordache vistiernic și Miron Costin; Costăcheștii și Coropceștii. Pentru aceștia din urmă trebuie să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costăcheștii și Coropceștii. Pentru aceștia din urmă trebuie să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii, și ieșiseră indubitabil din categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu scriitorul actului de danie. De remarcat pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele umbrăreștene de-a lungul timpului, unii dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de Jos, ajung stăpâniri ale lui Manolache Costache, iar după moartea sa trec la moștenitori, respectiv Măriuța Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele umbrăreștene de-a lungul timpului, unii dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de Jos, ajung stăpâniri ale lui Manolache Costache, iar după moartea sa trec la moștenitori, respectiv Măriuța Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiilor mei, lui Manolache și lui Gavril”, ca zestre, se înțelege, la căsătoria ultimului. După un an de la căsătoria acestuia, în februarie 1778, se naște fiul lor mai mare, Ioan, iar în călugărie Ioanichie. De acum încolo, informațiile despre evoluția stăpânirii de aici și din împrejurimi devin tot mai numeroase și mai amănunțite, ca urmare a faptului că Gavril a preluat de la tatăl său condici vechi și obișnuința de a consemna în ele diferite realizări, prin așa-numitele sămi de venituri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cauza neîmplinirilor. Gavril Conachi a deținut înalte funcții de stat, urcând de la dregătoria de ban la aceea de mare vornic. A fost un bun inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la Umbrărești cu unele terenuri cum au fost: Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cumpărătorul ? „După cea mai de pi urmă strigari [...] n-au dat nimini altul mai folositoriu preț decât dumnialui boerul logofăt și cavaler Costachi Conachi, soma de nouă mii una sută douăzăci galbeni”, rămânând astfel cumpărător. Prin urmare, o trecere de stăpânire între rude, fiindcă vânzătoarea îi era nepoată de vară primară logofătului care a dat cel mai „folositor preț”. Nu știm ce a făcut Costache Conachi cu această moșie cumpărată, doar bănuim că va fi făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bănuim că va fi făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului, unde îl aflăm stăpânind cam în aceeași perioadă. Din jurul acestei date se pierd informațiile documentare privitoare la Umbrăreștii de la vest de apa Siretului, păstrându-se doar mențiuni din care rezultă stăpânirile anterioare. Fiindcă am vorbit despre urmașii lui Gavril Conachi, considerăm oportun să corectăm câteva erori genealogice mai vechi precum: 1- „Costache și Vasile, după întoarcerea lor de la Viena, se îmbolnăviră și muriră în vârsta tinereții, necăsătoriți”. Dacă pentru Costache afirmația
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De altfel, la măritișul ei, Elena nu era chiar „o fetiță”, căci mireasa de acum era născută pe 30 iulie 1790, deci număra 19 sau 20 de ani, căsătoria contractându-se în jurul anului 1810. La puțină vreme după intrarea în stăpânirea moșiilor Conăchești, Elenco Manu se recăsătorește cu Mihalache Mavrogheni postelnic, grec de origine, ca și consoarta sa de acum. Iată ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie numai casele vechi și acestea aproape de desăvârșita lor ruinare”. Era vorba, desigur, de vechile case ale Costăcheștilor, despre care am vorbit mai sus. O eventuală ipoteză cu privire la construirea caselor de aici, în timpul stăpânirii lui Gavril Conachi, trebuie exclusă pe temeiul că, dacă s-ar fi făcut așa ceva, s-ar găsi însemnările de cheltuieli în cunoscutele sămi și nu s-ar fi aflat în starea jalnic arătată de Elena Manu. Ele s-ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept proprietari ai Umbrăreștilor, rolul principal avându-l, totuși, adevăratul stăpân, care era Elenco Manu, în popor fiind cunoscută de către localnici până foarte târziu cu numele de „cucoana Mănoaia”. Ea a dat dovadă de pricepere, energie și perseverență, pentru buna stăpânire și administrare a averii atât de ușor dobândită, păstrându-o neștirbită până la decesul ei, survenit în 1875, la respectabila vârstă de 85 de ani. Ba mai mult, încă înainte de 1817, pe când era „postelniceasa Elinco Mavrogheni”, profitând de înrudirea soțului său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sulgereasa Sultana Lipăneasca asupra giumățății de sat Bozieștii, /care/ cuprinde până în hotarul Tronăneștilor, unde s-au dovedit că să disparti Trohăneștii de Boziești, cu care scrisori și dovezi pretinde”, prin intermediul marelui logofăt Constantin Balș, însărcinat să clarifice situația, drept de stăpânire și pe părțile rămase urmașilor Corpăcești încă din 1687, „fiindcă și partea lor, ce să numești Tămășenii o cere dumneaei tot supt nume de Boziești”. Iar domnitorul îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o stăpâneau ei supt nume de Tămășeni, până în hotarul Trohăneștilor, moșia mănăstirii Dancului, și din apa Bârladului până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în întregimea lor, la fel și a Tămășenilor. Urmașii Corpăcești, reprezentați în act de „preotul Vasili Sîrghi și Tudurachi Sîrghi și alți ai lor”, au cedat ușor, „socotind ei că cu scrisorile ce au pe parte din Tămășeni nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșie, au făcut rugăminte ca să le dea postelniceasa din părțile ce are în Geru” ca schimb, ceea ce cucoana acceptă cu atât mai ușor cu cât partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la început de secol XIX
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străveche de pe vale, la est de biserică, pe unde au fost identificate și câteva fragmente ceramice tipice culturii Dridu și un schelet uman. În august 1864, ca urmare a Legii rurale din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub stăpânirea Elencăi Manu, în suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învoială din partea soțului: „dacă dumneaei va vroi să ție pe lângă dânsa vreun copil nu voi avea nici o părere de rău”. În 1874, Elencu Manu își întocmise testamentul „în formă mistică” prin care explică originea averii sale și o trece în stăpânirea unicei moștenitoare, Catinca. La 25 mai 1876, și Catinca face, la rându-i, „act de donațiune prin care donează, cu drepturi și părți egale fiilor săi Alexandru, Mihail, Nicolae și Grigore Suțu averea ce i-a rămas de la defuncta sa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]