14,769 matches
-
mod explicit la p. 53 și 62). Filaret e omul care rezistă oricărei ispite, îndeosebi dorințelor de îmbogățire și de mărire (v. textemele [15], [24] și [25]); chiar și ca bunic al împărătiței Maria, el își păstrează cumpătarea și curățenia sufletească: "Sufletul meu întru nimic nu s-a schimbat; iar acestui trup nu-i trebuie altă haină, căci în curând se va duce acolo unde deșertăciunile trebuiesc lepădate." (p. 105) 3.1.3. În imediata apropiere a câmpului ETHOS se află
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
maghiarizarea numelor. Aceasta insemna o identificare definitivă cu națiunea ungară, și, mai rar, recâștigarea identității, deseori pierdute, în mod abuziv, sub guvernare română. În Transilvania de Nord, aproximativ 1600 de persoane își maghiarizau anual numele. Ceea ce, exceptând o anumită nevoie sufletească sau presiunea mediului, se putea datora și unei cauze foarte practice, existențiale. În decursul permanentelor consemnări de date, efectuate în mod repetat de funcționarii publici români, prefectul de Cluj a conchis: "Apartenența la naționalitatea română trebuie constatată pe baza analizei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
vieții intime a omului (nu se ocupă numai de studiul vieții autorilor, ci a omului în general). Este o ramură a științei istoriei din care își trage seva sociologia. Rolul ei era acela de a "trezi ca prin farmec viața sufletească a timpurilor trecute"63. Cel care se ocupă de studiul acestei ramuri a istoriei trebuie să aibă grijă să nu amestece opiniile personale cu datele obținute, să nu critice sau să laude persoanele urmărite. Ea nu este numai sursă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
scop. - sunt prezentate personajele (toate sau o parte dintre ele); - pregătește dezvoltarea acțiunii. INTRIGA / CONFICTUL - este baza subiectului operei literare epice sau dramatice; - faptele importante care determină cursul acțiunii;motivele care dezlănțuie înfruntarea dintre personaje; - cauzele care generează anumite stări sufletești (ca sursă a acțiunii); - este o luptă între forțe cu atitudini diferite; - natura conflictului poate fi: 1. socială; 3. folosofică; 5. de mentalitate; 2. ideologică 4. psihologică. DESFĂȘURAREA ACȚIUNII - prezentarea, pe larg, a faptelor și a întâmplărilor; - (acțiunea) poate fi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
obiectivă, de neidentificare, neparticipare; sau se poate ascunde sub înfățișarea unui personaj oarecare;el nu se situează în prim Ț plan; locul acesta revine naratorului sau personajului principal. 2. forma expozitivă proprie genului liric: - se fac confesiuni, de dezvăluie stări sufletești; (!!) verbele comentatorului: „a-și dezvălui”; „a-și exprima”; „a se confesa”; „a se destăinui”, etc. - autorul are o atitudine subiectivă, de regulă, se exprimă pe sine; sentimentele dezvăluite sunt ale sale; deci el se situează în prim Ț planul operei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului; a supranaturalului; c. istorică: inspirată din trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
recrează prin cuvinte, imagini artistice, simboluri, deci este centrată pe imagine: (a) spațiu; (b) linii; (c) culori; (d) forme; etc. (!!) imaginile din descriere echivalează cu faptele, întâmplările, conflictele din narațiune. - adeseori descrierile de natură sunt în strânsă legătură cu stările sufletești ale personajului, imaginea artistică sugerează astfel de trăsături, sentimente, reacții; idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este autoportretul; - cuprinde cât mai multe însușiri, pentru a se crea o imagine clară, completă;de regulă, este surprins într-un anumit moment (alteori, evolutiv). Feluri: 1. a. în versuri; b. în proză; 2. a. fizic; b. moral (psihic, spiritual, sufletesc); c. combinat; 3. a. individual; b. colectiv: mulțimea (ca masă omogenă) stăpânită de o stare psihică unică; c. exponențial (generi, reprezentativ); 4. a. realist (corespunzător personajului realist); b. alegoric (corespunzător personajului alegoric); 5. a. portret de prim-plan (corespunzător personajului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
devine „spectator”); - orientarea privirii, plasarea naratorului în funcție de cadrul descris; - privirea este purtată: a. de la depărtare spre apropiere sau invers; b. de la ansamblu la amănunt sau invers; c. de la general la particular sau invers. Scopul: - de a sugera gânduri, idei, stări sufletești trăite de autor; - de a le comunica cititorului pentru a putea să le retrăiască și acesta; nu atât de a ne spune cum este, ci de a evidenția impresiile ori sentimentele noastre față de noțiunea descrisă; - de fapt, obiectul descrierii este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nu sub chipul unei persoane fizice); el se impune prin intensitatea afectivă a impresiilor și a sentimentelor; eul poetic nu este o suprapunere a autorului, ci este însuși Poetul; adică o ființă umană sensibilă, care își exprimă anumite sentimente, stări sufletești etc. în așa fel, încât chiar Cititorul își poate revendica trăirea acestor sentimente; (!!) evitați formulările de genul „Fiind băiet, lui Eminescu îi placea să cutreiere pădurile...”; - în literatura epică (și dramatică) -personajul este „creat”; el prinde contur și personalitate sub
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sub ochii cititorului; - uneori poate fi ilustrarea unui principiu predeterminat; - prin intermediul personajului / personajelor, scriitorul își dezvăluie ideile și sentimentele; - este surprins sub orice aspect posibil: 1. atât în acțiune - ca aspect exterior; 2. cât și prin trăirile sale - ca alcătuire sufletească, interioară; - poate fi lipsit de o individualitate marcantă, sau dimpotrivă; personajul propulsează mecanismul acțiunii;personajul este plasat într-un animit mediu de viață; - dezvăluirea trăsăturilor se face prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog; - în operele epice și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de proveniența lui (aduceri Ț aminte, eveniment care impresionează, etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. momentele subiectului; 2. natura conflictului, evoluția acestuia, rezolvarea lui. GENUL LIRIC / OPERA LIRICĂ - este domeniul confesiunii, poetul se comunică pe sine; - exprimă sentmente, diferite stări sufletești, afective, emoții, impresii etc.;(ex.: bucurie, durere, regret, nostalgie, melancolie, tristețe, etc.);prezentarea sentimentelor poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general umane; starea sufletească exprimată de autor poate fi a oricărui cititor cu o anumită experiență
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este domeniul confesiunii, poetul se comunică pe sine; - exprimă sentmente, diferite stări sufletești, afective, emoții, impresii etc.;(ex.: bucurie, durere, regret, nostalgie, melancolie, tristețe, etc.);prezentarea sentimentelor poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general umane; starea sufletească exprimată de autor poate fi a oricărui cititor cu o anumită experiență de viață; afirmația este valabilă chiar și atunci când poetul nu vorbește numai în numele său, ci al unei colectivități; - comunicarea sentimentelor se face direct, nemijlocit; deci, utilizarea verbelor la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
propozițiile, frazele au un conținut semantic neașteptat, irealizabil în afara versului; (!!) de aici Ț inefabilul poeziei. Alte obiective,de urmărit: 1. perspectiva; 2. universul poeziei (de obicei, asigurat de titlu); 3. modul cum se realizează imaginile artistice; 4. relația între stările sufletești și realitatea care le-a determinat; 5. mijloacele de realizare a muzicalității (ritm, rimă, asocieri de sunete, de cuvinte, etc.). GENUL DRAMATIC / OPERA DRAMATICĂ - etimologic, drama înseamnă acțiune; - opera dramtică este destinată, prin definiție, interpretării scenice; (!!) alt vocabular: cititor Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
rezultatul unui conflict anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își dispută pe scenă idei, opinii; se caracterizează prin intensitate, concentrare, dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate la lumină și stările sufletești ale personajelor; intonația are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
tempo rubato”; este un cântec individual, al singurătății, o confesiune lirică; o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și prospețime; - trăirea sentimentului de bază (iubire, ură, dor, etc.) este totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
specifice numai folclorului românesc; - dorul (cuvânt intraductibil, polisemantic - specific românesc) apare în toate doinele; el rămâne aceeași permanență a vieții omului; - se asociează aceluiași cadru natural: vegetație, izvoare, relief; dar este infiltrat într-un proces de gândire superior; astfel arderea sufletească este mai intensă;doinele încep de obicei, cu proiectarea unui cadru spațial și temporal emblematic; - picturalul este un element dominant; (!!) aproape din fiecare vers se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a. primitoare sau respingătoare; b. familiară sau necunoscută; c. statică sau dinamică; d. monumentală sau pipernicită. (!!) dar de fiecare dată: a. în concordanță cu stările sufletești ale autorului; b. are funcția de reconfortare fizică și morală; c. atrage asupră Ț i fie o observație strictă și delimitată, fie una de ansamblu, din care se filtrează efecte melodice. - cadrul, în întregime, va crea: a. o întremătoare și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lipsite de stridențe; - pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii, deschise; în funcție de starea sufletească a receptorului; (!!) pastelul este apreciat drept corespondent poetic al unor imagini vizuale; - imaginile vizuale se realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
strofă conține un îndemn mobilizator. Feluri: a. eroică; e. sacră; b. religioasă; f. patriotică; c. filozofică; g. ocazională; d. personală. IMNUL - este o specie a genului liric; - fiind un cântec de slavă, este însoțit de muzică; - exprimă sentimente, diferite stări sufletești, afective, emoții puternice, impresii, etc.; - preamărește / proslăvește / glorifică / elogiează: a. patria; b. fapte, eveniomente de importanță națională; c. eroi; d. personalități; e. o colectivitate; f. măreția naturii; g. măreția universului; h. gândirea omului; i. rațiunea; j. judecata; k. virtutea. - este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere a ei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
el s-a privat de ambele vieți (terestră și dumnezeiască); pentru Biserica lui Hristos, soarta lui Iuda este pecetluită: el este pierdut a adormit întru moarte. Iată de ce nu se poate înfățișa fapta lui Iuda din perspectiva umană a bunătății sufletești, a toleranței și a filantropiei, omul tinzând să greșească fie din "amorțire sufletească, din viețuire în afară de hotarele harice ale Bisericii". Are perfectă dreptate George Racoveanu când se întreabă: Dar care iubire de oameni poate ajunge iubirea de oameni a lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Hristos, soarta lui Iuda este pecetluită: el este pierdut a adormit întru moarte. Iată de ce nu se poate înfățișa fapta lui Iuda din perspectiva umană a bunătății sufletești, a toleranței și a filantropiei, omul tinzând să greșească fie din "amorțire sufletească, din viețuire în afară de hotarele harice ale Bisericii". Are perfectă dreptate George Racoveanu când se întreabă: Dar care iubire de oameni poate ajunge iubirea de oameni a lui Hristos Dumnezeu?; Și care dreptate poate privi, cu fruntea sus, dreptatea cea desăvârșită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]