17,219 matches
-
Vorbe! El 1: Mîine plec la Slobozia. Ea 1: Pentru ce?! El 1: Să-ți dau un telefon... să-ți spun în ce număr ne întîmim... Ea 1: (oprindu-se din mișcare) Groaznic! Groaznic! (iese fugind; El 1 continuă să alerge printre jaloane și în jurul său; i se pare că aude pe cineva și imediat scoate de sub haină pălăria și ochelarii; continuă să se miște în timp ce intră El n și Ea 2; amîndoi îl privesc cu stupoare și compătimire) Ea 2
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
foarte bine așa... Oricum, trebuie să se întîlnească... să semneze actele de deces... E foarte bine... încă două trei mutări și am cîștigat... TABLOUL XI (Dintr-o parte și de alta a scenei, intră, simultan, Ea 1 și El 1 alergînd; în clipa în care se intersectează, amîndoi strigă "44"; din scenă strigînd de cîteva ori aceeași cifră) TABLOUL XII (Spațiul este ilustrat de un lăcaș pentru depozitarea gunoaielor; Ea 1 așteaptă; intră El n odată cu declanșarea unui puternic suflu de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu mai aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întâmplă și cu „vânzarea” către angajați a avantajelor de a lucra pentru dumneavoastră. Trebuie să faceți mereu impresie bună pentru a le vinde meritele companiei. Este foarte puțin probabil ca un singur spot TV sau radio să vă facă să alergați să cumpărați cel mai nou și minunat produs. La fel, pentru a vă „vinde” compania către angajați trebuie să vă spuneți de nenumărate ori povestea. +++Epilog Atunci când sunteți obosit și plictisit de mesajul dumneavoastră angajații abia încep să îl înțeleagă
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
poate sluji doi stăpâni Biblia precizează de mai multe ori că „nimeni nu poate sluji la doi stăpâni”. Știți care este sensul biblic al expresiei, dar cum puteți aplica această lecție în afaceri? Confucius s-a exprimat în altfel: „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul”. Studiați companiile japoneze de succes, dintre care multe există pe piață de sute de ani și veți Observa că s-au dedicat unui singur stăpân: servirea clientului. Companii precum Toyota, Suzuki și Yamaha știu
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
grijă de dumneavoastră. +++ +++ Epilog Aveți grijă de echipa dumneavoastră și, în special, de clienții dumneavoastră. Restul se va îngriji de unul singur. +++ Ideea 44. Oferiți-le o reputație ridicată Imaginați-vă că sunteți un atlet la Olimpiade care iese să alerge în fața lumii întregi. Reputația dumneavoastră și așteptările lor ar trebui să vă motiveze să dați ce aveți mai bun la fiecare încercare. Același principiu se poate aplica pentru a vă ajuta să vă inspirați angajații atunci când își fac treaba de
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră" primenește umanul și restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui Iordan am alergat / Sfântă apă în mâna dreaptă am luat / Și frumos pe obraz m-am spălat / De fapt, / De dat, / De ură, / De pâră, / De făcătură, / De strigare, / De căscare, / De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-s mai frumoasă, alta, ia-mă pe mine, că eu am miros mai plăcut, și așa una zicea una, alta iarăși alta, tot lăundându-se, numai ca să le iaie; dară cum au rupt-o, au și început munții și dealurile a alerga unul cătră altul și a se izbi cap în cap."93 În povestirile huțule, elementul primordial (focul, aici) prinde viață, deținând taina "sorților" omului: "Solomonca citește semnele pe care flăcările încearcă să i le arate"94, "știe că într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de rouă!"115 Natura personificată devine, în balade, cadru evenimențial al tragismului uman; personaj-martor la trama epică, natura se supune, ea însăși, riturilor de trecere, conturând un spațiu al eternei călătorii: "Frunzuliță iarbă neagră, Du-t` pe câmp, vezi cum aleargă / Și de toată lumea-ntreabă; Și de lună, și de soare, / Și la oamenii din cale, / Și de glasu vântului, / Și de iarba câmpului..."116; "Sub un brad s-o așezat / Ș-amândouă stau la sfat; Mama greu îndurerată, / Oaia de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
uitai pe râu în sus / Nu văzui nimic; / Mă uitai pe râu în jos, / Nu văzui nimic; / Văzui trei sori, / Trei surori / A sântului soare. / De cât loc m-au văzut / De cât loc m-au auzit, / La mine au alergat, / În sfântă haină m-a îmbrăcat, / În scaun de aur m-a înălțat. / În cosiță fir de-argint pusu-mi-a, / În dreapta bucin de aur pusu-mi-a, / În mâna stângă, trâmbiță (...) / La casa jocului am stat, / Din trâmbiță am trâmbițat, / Din bucin am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați în fuste, cu glugi pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244 Întregul ceremonial se desfășoară "pe mutește" ceata însăși este condusă de "Mutul Cucilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
avut doar o bătrânețe mai liniștită, fără să muncesc și acum la 65 de ani când femeile sunt de mult la pensie. Pentru aceste locuri am doar o imensă tristețe: că nu pot să mai calc pe acolo pe unde alergam atunci când eram copil. Și este aproape o tristețe tot așa de mare ca și pentru pierderea unor bani pe care aș fi putut să-i am din munca părinților mei. Când au fost tineri părinții mei au trecut prin mari
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în fața spitalului TBC de atunci. Intr-un moment de neatenție al supraveghetorilor, eu am fugit repede în față și, nici eu nu mai știu cum, am mânat vitele pe poarta principală a spitalului. Bolnavii fugeau speriați iar eu plângând le alergam prin curtea spitalului spre poarta din spate care dădea exact în fața casei noastre. Casa noastră era pe fundătură, așa cum am mai amintit deja, iar poarta de serviciu a spitalului era pe strada mea. Știam bine curtea spitalului pentru că spitalul fusese
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
elev la liceu în Craiova, care ar fi murit în urma unui accident. Colegii de celulă îl îmbărbătează spunându-i că este doar o tehnică folosită de comuniști pentru a-i distruge. Îndurerat de moarte, visează un vis în care copilul, alergând într-un lan de grâu îi strigă: ”Tată, nu sunt mort” și atunci speranța revine iar realitatea o confirmă. Max Bănuș descrie astfel legătura cu familia de afară, în timpul detenției: “Se împlinesc trei ani. Trei ani de când am fost arestat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se lăsa intimidată de orientările impuse de vremuri și tendințe literare: "Adrian Păunescu vine... cu un plus însă de neliniște, de expansivitate, într-o lume aflată pe o imensă scenă în care el participă și ca actor și ca spectator, alergând de pe scenă în sală și din sală pe scenă, cu respirația întretăiată de efort." sau "Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea ridicola, caricată a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cu volumul următor, "Vis planetar" (1964), asistăm la o dezmărginire calmă, nu dionisiacă, precum la Lucian Blaga, ci, într-o lumină de oglinzi ce răsfrâng apropieri și depărtări într-un zbor amăgitor. "Tu ești un astru plutitor/ Spre care/ tot alerg și nu vin" ("Vis planetar", 1964). Răsfrângerile 1 sunt, firește, niște oglinzi, sau, mai bine zis, niște convertiri ale conceptelor în imagini, ale universalului în particular, ale abstractului în concret, dar și ale umanului în himeric, poetul întreținând, prin tentația
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
consideră macedonskian. Se poate vorbi de o asimilare a poeților citați, de afinități cu un anume "conținut sufletesc" de aceeași apartenență existențială. "La Nisa" este "ecoul modernizat, nevrozat al îndemnului către Mecca". "La Nisa, în Nisa în avioane/ sirenele negre aleargă după Ulise/ urechile nu mai aud o ziduri adio/ ochiul albastru mă vede/ dincolo zbor monocrom/ iată infernul la Nisa, la Nisa/ aripile albe iată-mă/ eu sunt nadirul eu sunt delirul." Imaginile cizelate, curățate, în care se leagă și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poeme de dragoste ca "Iartă-l pe cel", " Crezi poate", " Dorm și visez" poartă un "ce" nostalgic, fără însă să ne convingă. Într-un poem ca "Aflați", încearcă să se definească. Firea deosebită a poetului e "o câmpie verde/ unde aleargă și îngenunchează/ un cal de crin plângând sfâșietor/ un cal de crin plângând ca o minoră", numai că plânsul poetului este undeva în afara zbuciumului, în versuri și imagini pretențioase, care fac loc unor schițe comune, triste prin opacitatea lor. Infuzia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie poezie cu fine observații. "Gerul se oprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Marin Preda din romanul "Intrusul". Visul lui Ioan Alexandru amintește simbolic de unul din visele acestuia, care-i explică semnificativ destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un ins expulzat la marginea cetății. "Dar câinele negru, aleargă, aleargă/ pe deasupra pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Preda din romanul "Intrusul". Visul lui Ioan Alexandru amintește simbolic de unul din visele acestuia, care-i explică semnificativ destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un ins expulzat la marginea cetății. "Dar câinele negru, aleargă, aleargă/ pe deasupra pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
voi astupa-o". "Elegia e opta Hiperboreeana" urcă în zonele reci, propice creației. Trimiteri se pot face la Eminescu, la poezia lui G. Călinescu și la Camil Petrescu: "Aș vrea să fugim în/ Hiperboreea/ și să te nasc viu,/ urlând, alergând, zdrobită de zimții/ cerului vinețiu". Prin invocație și contextul creat, poemul amintește și de "Riga Crypto și Lapona Enigel" ale lui I. Barbu. Poetul rămâne însă bolnav de cunoaștere, de salt în cunoaștere: "Sunt bolnav nu de cântece,/ ci de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
eterogen, confuz. Adrian Păunescu vine cu o problematică dezbătută larg în poezia noastră actuală, cu un plus însă de neliniște, de expansivitate, într-o lume aflată pe o imensă scenă în care el participă și ca actor și ca spectator, alergând de pe scenă în sală și din sală pe scenă, cu respirația întretăiată de efort. Bibliografie BARILLI, Renato: "Poetică și Retorică", Univers, 1975. BOISDEFFRE, Piere de: "Une anthologie vivante de la littérature d'aujourd'hui". Librairie Académique Perrin, Paris, 1962 BOUSONO, Carlos
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un macedonskian", (M. Mincu "Poezie și generație", Editura Eminescu, 1975, pag. 145). 1 Alexandru Piru, Ibidem, pag. 197. 2 D. Micu, "Gazeta literară" , anul XV, nr. 39, 26 septembrie 1968. 1 "Când trist cade zăpada pe câmpia pustie/ prin somnul alergat de armăsarii negri/ trec muritor spre Muntele Singur". 1 Al. Piru, "Poezia românească contemporană", Editura Eminescu, pag 161. 1 "În zale albe", 1971. 1 Îl descoperim la Horia Zilieru, la Radu Cârneci, la A. I. Zăinescu. 2 Dan Cristea, "Un an
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]