13,206 matches
-
, Dinu (31.VII.1921, Cârligi, j. Bacău - 2.III.2002, București), prozator. Este fiul Elenei (n. Mihalcea) și al lui Teodor Zarifopol, magistrat. Bunicul său a fost fratele scriitorului Paul Zarifopol. Urmează cursurile primare și liceale la Roman, absolvind în 1940 Liceul „Roman Vodă”, iar în 1944 își ia licența la Facultatea de Drept a Universității din București. Imediat după terminarea studiilor pleacă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290713_a_292042]
-
, Dumitru (21.IX.1931, Boboiești, j. Neamț), prozator, autor dramatic și editor. Este fiul Mariei (n. Gheorghiță), înrudită pe linie maternă cu David Creangă (bunicul scriitorului Ion Creangă), și al lui Dumitru Vacariu, țărani. Urmează școala primară în satul natal (1938-1943), Seminarul Teologic „Veniamin Costache” din Iași (1943-1944), Școala Normală din Piatra Neamț (1946-1952) și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității ieșene (1953-1957). Numit profesor la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
ori, pacienții adulți cu tulburare somatoformă recunosc un istoric patologic cu debut în copilărie (Hotopf, 2002). Caz practic Sara era un copil greu de stăpânit acasă. Era atât de pretențioasă, încât mama ei, Grace, a trimis-o să locuiască cu bunicii la New York atunci când ea s-a întors în Georgia cu noul ei soț. Sara pierduse mult la școală din cauza unei boli ce nu putuse fi diagnosticată (dureri de cap, de stomac și în tot corpul și oboseală). Bunicii nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
locuiască cu bunicii la New York atunci când ea s-a întors în Georgia cu noul ei soț. Sara pierduse mult la școală din cauza unei boli ce nu putuse fi diagnosticată (dureri de cap, de stomac și în tot corpul și oboseală). Bunicii nu au mai putut face față consultațiilor repetate și facturilor medicale, așa că au trimis-o pe fetiță înapoi la mama ei. Deși fusese foarte isteață și de nota 10 în școala primară, Sara a trebuit să urmeze programe de educație
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lui fiică murise în copilărie -, el l-a numit ca moștenitor al tronului pe nepotul său, Ferdinand de Hohenzollern. Acesta s-a căsătorit cu prințesa Maria de Edinburgh, nepoata lui Alexandru al II-lea și a reginei Victoria, care erau bunicii ei. România era o monarhie constituțională. Cele două partide politice, Liberal și Conservator, au continuat să preia pe rînd puterea. Ambele erau în esență grupări de oameni cu interese comune și dominați de dorința de a deține puterea în guvern
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru rezolvarea problemelor imperiului. Conform propriei lui declarații: "Am făcut o greșeală vrînd să-l imit pe tatăl meu, Abdul-Mecit, care a încercat să introducă reformele apelînd la metoda convingerii și prin intermediul instituțiilor liberale. Voi merge pe calea adoptată de bunicul meu, sultanul Mahmud. Ca și el, înțeleg acum că numai cu forța pot fi puși în mișcare oamenii a căror apărare mi-a fost încredințată de Dumnezeu."1 Centrul autorității era acum palatul, nu aparatul birocratic. Sultanul a preluat personal
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majoritatea locuitorilor din Balcani, nu națiunea sau comunitatea, ci familia impunea cea mai puternică loialitate și devotament. În perioada interbelică, pe cuprinsul celei mai mari părți a Peninsulei, organizația de bază era gospodăria familiei, care cuprindea de obicei trei generații: bunicii, părinții și copiii. Deși puteau apărea unele variații, relațiile fundamentale erau asemănătoare peste tot. Existau o ierarhie și o diviziune a muncii recunoscute în cadrul familiei. Conform tradiției patriarhale, bărbații aveau mai multă autoritate decît femeile; în cadrul fiecărui sex, poziția era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
familii de rînd era dedicată multiplelor sarcini, de a căror îndeplinire depindea pur și simplu existența acesteia. În ciuda faptului că gospodăria unei familii în care trudeau un bărbat, soția lui și copiii, și din care făceau, poate, parte și un bunic sau o bunică, era ceva foarte obișnuit, existau și alte rînduieli. Exista firește o populație numeroasă alcătuită din muncitori agricoli, ciobani și muncitori sezonieri, folosiți mai ales ca să aibă grijă de proprietatea altora. În ținuturile slavilor de sud, o altă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
greu de schimbat. Pe lîngă faptul că alcătuia un ansamlu de relații economice și emoționale, familia asigurase întotdeauna ajutorul și apărarea necesară împotriva pericolelor din afară. O serie de elemente, cum ar fi lipsa generală de locuințe și nevoia ca bunicii să aibă grijă de nepoți, încurajau apariția gospodăriilor locuite de trei generații. În acest fel, legăturile familiale și tradiționale rămîneau în multe privințe intacte atît în mediul urban cît și în cel rural. Cu toate că familia era în continuare puternică, comunitățile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-a instalat, implacabilă, peste noapte, în toată complexitatea ei”. Evident, familia avea să împărtășească din plin consecințele provocate de noile împrejurări politice și militare circumscrise ultimatumului sovietic înaintat României la 26 iunie 1940. După cedarea fără luptă a Basarabiei, bunicul dinspre mamă, Ion Verejanu, fost primar al Dondoșanilor, considerat drept „delicvent” de noile autorități de ocupație, însoțit de propria-i consoartă (Sonia) și de fiul lor (Mihail), au fost deportați în taigaua siberiană, de unde doar ultimul avea să-și mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Nici anii '50 nu reprezintă altceva decît o serie de clișee media deformate: spre exemplu, Butt-Head remarcă despre surorile gemene ale lui Ricky Nelson, idolul adolescenților din anii '50: Puicuțele astea arată ca tipii". Beavis îi replică: "Am auzit că bunicul lor e Ozzy Osbourne". Iar Butt-Head răspunde: "Imposibil. Sînt copiii lui Elvis". Pentru Beavis și Butt-Head, cultura media se interferează cu personajele istorice care devin surse ale unor glume obscene. Butt-Head: Știi ce s-a întîmplat cînd Napoleon s-a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
el se străduiește în imaginar. De aceea, își fabrică o altă familie. Își face un alt tată și o altă mamă dacă nu cumva se atașează de bunici (ca în cazul lui Sthendal care își detesta tatăl și își adora bunicul). Nu vedem oare și numeroși adulți evadînd din mediul lor real și făurindu-și un ideal, populat cu creaturi pe placul inimii lor? Astfel, copilul își creează o altă lume pentru a rezista celei în care este închis. De acolo
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
discipol, Ercole Argenti. Folosind motivul manuscrisului furat, romanul exploatează problematica inevitabilului conflict între libertatea de gândire a intelectualului de excepție și voința de control a Puterii, reprezentată aici prin Sfântul Oficiu, dar poate fi definit drept „moral-istoric”. Tradiția familială (fratele bunicului său, inginerul- explorator Iuliu Popper, mort la treizeci și șase de ani la Buenos Aires, în împrejurări neelucidate, a fost regele Țării de Foc și a devenit un personaj legendar în Argentina) și sentimentul apartenenței la un neam al cărui spirit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis. Duhovnicul se apucase să-i pună o groază de întrebări, despre viața părinților lui mai ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă și-i amintea cu obrajii încinși ca o roșie. I se păruse ciudat și lipsit de orice noimă acest fel de a-l ancheta, avusese îndrăzneala să întrebe motivul și răspunsul fusese la fel de înțepat precum ancheta, având în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar fi mai bine dacă am ieși de-aici și am merge împreună într-un loc mai acătării decât ăsta? Da, ai dreptate. Spune-mi ceva, Carlo, copil fiind mergeai la câmp? Da, ba chiar câteva luni am trăit cu bunicii mei la o mică fermă unde aveam ceva animale. Și ai văzut vreodată șerpi pe miriște? De multe ori. Ți-a fost frică? Doar o singură dată; dormeam sub un smochin, după-amiază, auzind că latră câinele m-am trezit și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fost nul, deoarece de-acum se hotărâse eliberarea dominicanului restituindu-i-se demnitatea și onoarea. Părinte Tommaso, ți-am citit cărțile și te admir cu mândria celui ce s-a născut în același sat cu tine. Mă numesc Giambattista Contestabile, bunicul meu te știa și m-a educat în cultul operei tale care acum, sper, va fi citită de toată lumea. Nu a fost nevoie de apărarea scrisă găsită printre hârtiile tale: Viceregele a semnat actul eliberării tale. Domnul fie lăudat, tinere
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care absolutizează, nu dogmatizează, dogma neizvorând din om, iar conținutul ei este primit de om". 1 George Manu (1903-1961) provine dintr-o familie cu o descendență ilustră pe linia ambilor părinți: tatăl, Ioan G. Manu, consilier la Curtea de Casație; bunicul, Generalul Gheorghe Manu, luptător în Războiul de Independență și ministru în repetate rânduri; mama, Elisabeta Cantacuzino, pe filiera nobiliară a Cantacuzinilor. Studii superioare la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București, doctor în fizică nucleară, la Paris, lucrând cu Marie Curie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
faza imediată a divorțului, o treime dintre aceștia se simțeau vinovați de despărțirea părinților, după un an procentul scăzând la 20% (Healy, Stewart, Copeland, 1993). Copiii sunt îngrijorați de ceea ce se va întâmpla cu ei, dacă își vor mai vedea bunicii și alte rude când părintele nu mai este cu ei, dacă trebuie să-și schimbe școala și locuința etc. Adolescenții nu își asumă în aceeași măsură vina, condamnând mai degrabă nediferențiat, pentru că părinții le-au stricat în acest fel viața
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copilul poate face parte din două familii, întrucât custodia, prin lege, e biparentală sau comună. • Copiii din familiile vitrege câștigă noi bunici. Rolurile, atitudinile și comportamentele bunicilor „vitregi” sunt, de asemenea, vag definite. Cercetările arată însă că, în comparație cu părinții vitregi, bunicii se adaptează mai repede și mai bine la noul lor statut. Cercetătorii care s-au ocupat îndeaproape de familiile vitrege, între care se detașează net P. Papernow (1993), au desprins șapte stadii ale evoluției acestora,caracterizabile foarte succint astfel (apud
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în final cu un grafic ilustrativ al ierarhiei schimbului în mediul rural (figura 14): • Oferă/primesc bani, bunuri materiale și alimentare. Cei care oferă sunt mai mult cei cu o educație și un venit superioare, bărbații mai mult decât femeile, bunicii mai tineri decât cei mai vârstnici. Bani dau mai mult cei din mediul urban, în cel rural predominând schimbul reciproc de produse alimentare. Cei care primesc cel mai mult sunt părinții, indiferent de sex, cu educație medie și cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cumulând o medie procentuală de 43%, indiferent de direcția generațională a schimbului. Oferă servicii mai ales cei de vârste tinere și medii, cei cu școlaritate medie, mai mult bărbații și cei care au părinți în apropiere. Primesc sevicii mai ales bunicii aflați în penultima categorie de vârstă, cei din mediul rural de la părinții din mediul rural sau cel urban apropiat, mai mult bărbații decât femeile, în mod egal cei cu diferite niveluri de educație și venit. Deoarece fațetele sprijinului în familie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în două scheme, pe cele două medii, în funcție de care schimbul suportă cele mai mari diferențe: ruralul și urbanul. O altă variabilă după care se diferențiază schimbul intergenerațional este cel al categoriei de vârstă. Din motive lesne de înțeles, cu cât bunicii și părinții înaintează în vârstă, cu atât nevoile și stilurile lor de viață se modifică. În cele două detalieri grafice, dintre care o redăm mai jos doar pe cea referitoare la mediul rural (figura 14), sunt introduse, pe lângă ierarhia celorpatru
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de schimb (îngrijirea nepoților, ajutorul la muncile agricole, bunuri alimentare), acolo unde a fost cazul. Figura 14. Schimbările intergeneraționale în familia rurală. Ierarhia tipurilor de schimb pe patru generații În mediul rural, predomină ajutorul în muncile agricole din partea părinților pentru bunicii mai tineri (45-54 ani și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
schimb pe patru generații În mediul rural, predomină ajutorul în muncile agricole din partea părinților pentru bunicii mai tineri (45-54 ani și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât predomină acordarea de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și alimentare, consiliere/sprijin moral-afectiv etc. În familia urbană, bunicii din generațiile mai tinere le dau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât predomină acordarea de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și alimentare, consiliere/sprijin moral-afectiv etc. În familia urbană, bunicii din generațiile mai tinere le dau copiilor bani, sprijin moral-afectiv și servicii preponderent prin îngrijirea nepoților (primele în ierarhia de schimb), iar părinții bunicilor preponderent servicii și consiliere. Bunicii vârstnici (65-74 ani, peste 75 ani) dezvoltă un comportament de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]