15,099 matches
-
Deciziei nr. 1.414/2009 a Curții Constituționale și în raport cu persoanele exceptate de Curtea Constituțională de la interdicția cumulului. De asemenea, discriminarea se manifestă și prin încălcarea obligațiilor de asigurare a unui trai decent și de respectare a egalității de tratament, consacrate prin art. 4 din Legea nr. 75/1999 , prin Directivele CE nr. 75/117/1975 și nr. 2000/750, prin Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.
DECIZIE nr. 774 din 25 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247054_a_248383]
-
în contextul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ținând cont de cazurile speciale de privare de proprietate, respectiv de restrângere de proprietate. Jurisprudența dezvoltată în legătură cu acest drept nu a consacrat un caracter absolut dreptului de proprietate sub aspectul întinderii, ci, dimpotrivă, a recunoscut o marjă largă de apreciere statelor în adoptarea măsurilor ce afectează bunurile cetățenilor, cu condiția de a fi justificate rezonabil și de a se păstra proporția între
DECIZIE nr. 774 din 25 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247054_a_248383]
-
excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, pentru următoarele motive: "stabilirea nejudiciară a vinovăției contravenționale și sarcina probei în procedura judiciară contravențională de drept comun", "aplicabilitatea normelor constituționale și contravenționale consacrând dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție", "violarea dreptului la respectarea prezumției de nevinovăție de normele juridice privind procedura contravențională de drept comun" și "contrarietatea dintre normele juridice privind procedura contravențională judiciară de drept comun și principiul constituțional și convențional al
DECIZIE nr. 858 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247089_a_248418]
-
următoarelor dispoziții din Constituție : art. 1 alin. (3) și (4) referitoare la valorile supreme ale statului român și la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil
DECIZIE nr. 848 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 2 lit. b), art. 3, 7, 8, 10, 11, 24 şi 35 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247104_a_248433]
-
proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 - Libertatea individuală, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) care consacră dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public, art. 53 alin. (1) referitoare la condițiile în care este permisă restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 - Fidelitatea față de țară, art. 55 - Apărarea țării
DECIZIE nr. 848 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 2 lit. b), art. 3, 7, 8, 10, 11, 24 şi 35 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247104_a_248433]
-
economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate, însă în condițiile legii, în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 , care este în acord cu prevederile constituționale. 5. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, Curtea nu poate reține nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 din Constituție. 6. În ceea ce privește invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67
DECIZIE nr. 868 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247156_a_248485]
-
exercitarea profesiei, drept pentru care există o similitudine între statutul constituțional al magistraților și cel al militarilor și polițiștilor. Totodată, arată că, prin textele de lege criticate, au fost încălcate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, care consacră respectarea dreptului de proprietate a bunurilor aparținând persoanelor fizice. Din această perspectivă, drepturile care decurg din contribuțiile din cadrul regimurilor de securitate socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale care intră sub protecția dispozițiilor sus-menționate. Invocă în acest sens
DECIZIE nr. 1.033 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
Casație și Justiție în recurs în interesul legii, nu înlătură obligația instanțelor prevăzută de art. 20 și, respectiv, art. 148 din Constituție de a interpreta dispozițiile dreptului intern astfel încât aplicarea legii să nu conducă la încălcarea drepturilor fundamentale ale părților, consacrate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv de a duce la îndeplinire obligațiile rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană. Se invocă în acest sens Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care, potrivit art. 6 din Tratatul
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
verificarea prealabilă, propunerea inspectorului poate primi oricare dintre soluțiile prevăzute de art. 45 alin. (5) în noua redactare, inspectorul neavând posibilitatea de a clasa personal lucrarea, ci va face doar o propunere titularului acțiunii. Se mai arată și că legea consacră o serie de inechități, atât între titularii acțiunii disciplinare, cât și între diversele categorii de petiționari, în funcție de calea pe care o vor urma. Astfel, dacă o persoană nemulțumită se adresează ministrului justiției și acesta sesizează Inspecția judiciară, chiar dacă inspectorul propune
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
direct acțiunea disciplinară, chiar trecând peste propunerea de clasare formulată de inspector, în timp ce, dacă plângerea este adresată direct Inspecției judiciare, soluția de clasare a inspectorului nu trebuie confirmată de către o altă persoană. Se încalcă astfel și principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, și se deschide o cale de clasificare a tipurilor de sesizări privind abaterile disciplinare ca fiind de importanță diferită, dar nu în raport de gravitatea sau temeinicia faptelor sesizate, ci în raport cu titularul sesizării. În ceea ce privește atribuțiile
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
la art. 99 lit. r) - t) din legea criticată reprezintă garanții ale respectării dispozițiilor art. 124 alin. (2) și (3) din Constituție. Cu privire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ș) din lege, se consideră că dispozițiile legale care o consacră reprezintă o punere în aplicare a prevederilor art. 126 alin. (3) și art. 147 alin. (4) din Constituție, care nu exclud aplicarea art. 20 din Legea fundamentală; instituirea unei asemenea dispoziții vine însă să corecteze poate și o anumită percepție
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorit ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. În plus, reglementări asemănătoare sunt și în jurisdicțiile altor state, iar noțiunile utilizate de lege sunt consacrate la nivel legislativ, jurisprudențial și doctrinar, urmând ca acestea să fie particularizate în practica disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiția bunei reputații, prevăzută de textele criticate, a fost reglementată constant în legislația privind statutul magistraților, având în vedere importanța
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
obiectul sesizării, a dispozițiilor art. 124 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii", Curtea constată că se impun unele precizări de principiu cu privire la semnificația acestui text constituțional. Curtea reține că legiuitorul constituant a consacrat independența judecătorului pentru a-l apăra pe acesta de influența autorităților politice și, în special, a puterii executive; această garanție nu poate fi însa interpretată ca fiind de natură să determine lipsa responsabilității judecătorului. Legea fundamentală nu conferă numai prerogative
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei "se supun numai legii". Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Una dintre formele răspunderii juridice, personale și directe a judecătorului este răspunderea disciplinară, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe care trebuie să
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
al acestora, ci, slujind înfăptuirii justiției, reprezintă o garan��ie oferită cetățenilor. Aceștia trebuie să aibă certitudinea că magistrații sunt independenți de reprezentanții puterii legislative și executive și că, indiferent de statutul lor special, se supun legii, inclusiv normelor care consacră răspunderea disciplinară, pentru a-și exercită puterile conferite cu responsabilitate. Această concluzie este, de altfel, exprimată și în documente internaționale care, deși nu au valoare obligatorie în sensul art. 11 din Constituție, constituie un cadru de referință la care autorii
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
Grupul judiciar de întărire a integrității magistraților, astfel cum a fost revăzut la masa rotundă a președinților de tribunal, care a avut loc la Palatul Păcii din Haga, 25-26 noiembrie 2002), se precizează că principiile pe care acest act le consacră sunt menite să stabilească standarde pentru conduita etică a judecătorilor, care "pornesc de la premisa că judecătorii sunt responsabili de conduita lor în fața unor instituții anume create pentru a asigura respectarea normelor judiciare, instituții ce sunt ele însele independente și imparțiale
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
pe care trebuie să se fundamenteze actul de justiție." ( Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011). Astfel fiind și văzând că obligativitatea deciziilor în discuție este consacrată de Constituție, care constituie o lege în sensul art. 124 din Legea fundamentală, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile formulate prin raportare la acest text constituțional. De altfel, aceste critici, care pornesc de la premisa erorilor de judecată pe care cele
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
criticile formulate prin raportare la acest text constituțional. De altfel, aceste critici, care pornesc de la premisa erorilor de judecată pe care cele două instanțe le pot comite în deciziile pe care le pronunță, vizează, în esență, chiar dispozițiile constituționale care consacră obligativitatea acestor decizii. Or, este inadmisibil ca pe calea unei sesizări de neconstituționalitate să fie criticată chiar Constituția. Curtea constată că principiile care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
esență, chiar dispozițiile constituționale care consacră obligativitatea acestor decizii. Or, este inadmisibil ca pe calea unei sesizări de neconstituționalitate să fie criticată chiar Constituția. Curtea constată că principiile care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri, cu respectarea principiilor statului de drept, enunțate de art. 1 din Legea fundamentală. Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către instanțele judecătorești a deciziilor pe care Înalta Curte de Casație și
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
a motivării, pentru a se ajunge la concluzia existenței faptei prevăzute de textul legal de referință. C. Critica dispozițiilor art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004 , modificată, privitoare la condiția "bunei reputații", în raport cu normele constituționale care consacră dreptul la viață intimă, familială și privată Dreptul persoanei la respectarea vieții intime, familiale și private este prevăzut de art. 26 din Constituție, potrivit căruia: "(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoana fizică are
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
potrivit căruia: "(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri." Acest drept al persoanei este consacrat și de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia " Nimeni nu va fi supus unor imixtiuni arbitrare în viața sa particulară, în familia sa, la domiciliul său ori în corespondență, niciunor atingeri aduse onoarei și reputației sale
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
dispozițiile constituționale invocate. Noii titulari nu dobândesc putere de decizie cu privire la sancționarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare revenindu-i Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său de garant al independenței justiției, consacrat de dispozițiile constituționale. De altfel, și în alte țări europene, reprezentanți ai puterii executive sunt titulari ai acțiunilor disciplinare împotriva magistraților (de exemplu, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Letonia, Polonia și Slovenia). B. Critica reglementării procedurii cercetării disciplinare în raport cu principiile
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
constituționale. De altfel, și în alte țări europene, reprezentanți ai puterii executive sunt titulari ai acțiunilor disciplinare împotriva magistraților (de exemplu, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Letonia, Polonia și Slovenia). B. Critica reglementării procedurii cercetării disciplinare în raport cu principiile constituționale care consacră independența și imparțialitatea justiției, respectiv egalitatea în fața legii, fără privilegii și discriminări Contrar susținerilor autorilor sesizării, posibilitatea ministrului justiției, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot". În ceea ce privește susținerea potrivit căreia legea consacră inechități atât între titularii acțiunii disciplinare, cât și între diversele categorii de petiționari, în funcție de calea pe care o vor urma, aceasta este neîntemeiată, câtă vreme, indiferent de titularul acțiunii disciplinare ori de calea pe care înțelege să o urmeze petiționarul
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
61 din Constituție, cu atât mai mult cu cât, în legislația procedural penală română, recursul este, de regulă, al treilea grad de jurisdicție, art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând doar obligația statelor membre de a institui un minimum de două grade de jurisdicție. Totodată, prin Decizia nr. 839 din 24 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 12 iulie 2010, Curtea Constituțională a
DECIZIE nr. 9 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239411_a_240740]