13,465 matches
-
și se vor îndrepta spre o adevărată Terra 2 nu va fi rău dacă își vor aminti și de spectacolul de astăzi." (cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu la premiera de la Teatrul Ion Creangă) BĂIATUL CU FLOAREA, Mai 24, 1978, Teatrul "Ion Creangă", București; Noiembrie 1, 1978, Studioul Cassandra, I.A.T.C., București; Octombrie 24, 1980, Teatrul de Nord, Satu Mare; (Un tip de modă veche), Mai 5, 1983, Teatrul de operetă, București " Piesa este, la ora actuală, printre puținele «cu și despre tineri
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
elaborarea legii cu privire la limba de stat. Este considerat primul primar al municipiului Chișinău care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. La propunerea sa, străzile municipiului Chișinău au primit nume cu caracter național (Traian, Ștefan cel Mare, Milescu-Spătaru, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, Străzile București, Calea Ieșilor etc.), provocând nemulțumirea unor organizații politice antiromânești care au cerut, în fiecare campanie electorală, revenirea la vechile nume sovietice ale străzilor Chișinăului. Nicolae Costin a contribuit, împreună cu ministerele din Republica Moldova, la deschiderea liceelor român-englez
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
bune. Frunzele variază de la un soi la altul, dar puțin. Acestea sunt alternante, dințate, cu vinișoare ca o pană, cu codiță. Apar în perechi, dar nodul de inserție al pețiolului frunzelor formează mici tulpinițe laterale, care se vor transforma în crengi. Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule, separat), deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor, și sunt formate din grupe de câte trei flori femele, amenți (mâțișori), prinse la baza mâțișorilor masculi. Amenții purtători
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
saune, pentru a face masaj pe piele. Crenguțele se numesc vihta sau vasta, și au un efect foarte relaxant pentru mușchi. Ceaiul de frunze de mesteacăn are efect diuretic, și este foarte folosit în industria cosmeticelor, la pigmenți și șampoane. Crengile uscate de mesteacăn, prinse într-o legătură groasă, au fost folosite ca formă de admonestare corporală. (vezi Birching ). Amerindienii prețuiau foarte mult mesteacănul pentru coaja sa, ușoară, flexibilă și care putea fi ușor recoltată. Lemnul era foarte folosit în construcția
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
cazul de față, al moralității iudeo-creștine. Pe de altă parte, el slujește drept simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare, înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața pământului, prin trunchi și crengile de jos ; înaltul, prin ramurile dinspre vârf. Avându-și rădăcinile înfipte în pământ și crengile înălțate spre cer, arborele este socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. În acest sens, el are caracterul unui
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare, înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața pământului, prin trunchi și crengile de jos ; înaltul, prin ramurile dinspre vârf. Avându-și rădăcinile înfipte în pământ și crengile înălțate spre cer, arborele este socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. În acest sens, el are caracterul unui centru. Mai mult decât atât, acest arbore central care, prin prezența și puterea lui, acoperă
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară "Păunaș" de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
și o mediatecă. Pe teritoriul orașului funcționează 6 instituții preșcolare, 2 gimnazii, 3 licee teoretice și o școală de meserii în care învață 145 elevi. În oraș activează 3 licee - Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" (director Pleșca Rodica), Liceul Teoretic "Ion Creangă" (director-Aliona Lungu), Liceul Teoretic "A.S. Pușkin" (director Petru Lungu), Școala medie nr. 3, Gimnaziul nr. 4 (director - Maria Chiriac), Gimnaziul-internat (director Vasile Arpentin), Școala de meserii nr. 9 (director Mihail Vacariuc). Activitățile extrașcolare sunt parte componentă a educației tinerei generații
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Matei" (2002). Din martie 2005 devine membră a "Uniunii Scriitorilor din România". Romanul său, "Cruciada copiilor" a obținut Premiul pentru proză al revistei "România literară" în 2005, Cartea Anului 2005, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Ion Creangă” acordat de Academia Română, Premiul Courrier International pentru cea mai bună carte străină și tradus în limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză. Ultimul său roman,"Viețile paralele" , a fost lansat recent la editura Cartea Românească. Interviuri
Florina Ilis () [Corola-website/Science/302839_a_304168]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp pe scutul stemei și
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
scut și înainte de coborârea vulturului, însă după coborârea lui pe scut, aceste elemente au devenit secundare, fie fiind prezente în stânga crucii, sus, fie, mai târziu, flancând vulturul. În privința evoluție lor, steaua a devenit treptat un soare în perioada modernă. În ce privește creanga de ienupăr, ea apare ulterior apariției vulturului pe scut, fiind ținută de acesta în gheare. La rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
crucii, sus, fie, mai târziu, flancând vulturul. În privința evoluție lor, steaua a devenit treptat un soare în perioada modernă. În ce privește creanga de ienupăr, ea apare ulterior apariției vulturului pe scut, fiind ținută de acesta în gheare. La rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări cu un câmp verde. Smalturile heraldice folosite A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice, fiind greu de
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
soare în perioada modernă. În ce privește creanga de ienupăr, ea apare ulterior apariției vulturului pe scut, fiind ținută de acesta în gheare. La rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări cu un câmp verde. Smalturile heraldice folosite A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice, fiind greu de precizat care au fost cele mai folosite. Vulturul a fost reprezentat în culoarea neagră („nisip
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
sau aeriene compuse în principal din scoarță (la exterior) și din țesut parenchimatic (la interior). Rădăcinile groase seamănă cu structura ramurilor plantelor lemnoase, întrucât de la nivelul principal al rădăcinii se formează structura de bază a tulpinii și, prin extensie, a crengilor. Rădăcinile mici, ale plantelor ierboase, de exemplu, sunt acoperite numai de un rizoderm (numit și epidermă radiculară). Vârful rădăcinii se termină cu apexul. Interiorul rădăcinii este ocupat în majoritate de cilindrul central format din parenchim și vasele liberiene și lemnoase
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
Contemporanul", "Cronica Română", "Național", "Timpul - 7 zile", "Literatorul", "Arc", "Cotidianul", "România literară", "Clipa", "Adevărul literar și artistic", "Națiunea", "Caiete critice". Din 2010 este redactor șef al publicației culturale "Literatorul", editată de Biblioteca Metropolitană București. A primit premiul pentru proză „Ion Creangă“ al Academiei Române (1991), premiile de proză și de critică ale Asociațiilor Scriitorilor din Cluj-Napoca și București (în 1995, respectiv în 2007), Premiul Național "Marin Sorescu" (2003), premii ale revistelor "Tribuna", "Amfiteatru", "Moftul Român" etc. Este decorat cu Ordinul "Pentru Merit
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
Paris, conferențiar de înaltă ținută și autor a circa 20 de lucrări de specialitate. Ion Marin Iovescu (n. 6 august 1912, Vineți, j. Olt - d. 9 august 1977, Bughea de Sus, j. Argeș, prozator și nuvelist numit de Eugen Lovinescu "Creangă al Munteniei", debutează în 1936 cu romanul de factură realistă "Nuntă cu bucluc", urmat de alte două romane în aceeași manieră "O daravelă de proces" și "Oameni degeaba" precum și colaborări de succes în revistele literare cele mai apreciate ale vremii
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
veacului nostru și despre răscoalele țăranilor din acea vreme". În 1967 devine membru al Uniunii Scriitorilor și pensionar al acesteia. În 1969, povestirea istorică "Iancu Jianu" apare, în foileton, în ziarul "Oltul" din Slatina. 1972, îi apare în Editura Ion Creangă volumul "Edison", reluat un an mai târziu cu titlul "Mari invenții. Povestiri adevărate", ed. a II-a, 1977, semnată cu pseudonimul Barbu Apelevianu. În 1974 Editura Albatros îi publică romanul "Arde Prahova". La editura Ion Creangă vede lumina tiparului, in
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
apare în Editura Ion Creangă volumul "Edison", reluat un an mai târziu cu titlul "Mari invenții. Povestiri adevărate", ed. a II-a, 1977, semnată cu pseudonimul Barbu Apelevianu. În 1974 Editura Albatros îi publică romanul "Arde Prahova". La editura Ion Creangă vede lumina tiparului, in 1977, volumul "Povestiri despre cutezători". Între anii 1978 și 1979 continuă activitatea de prozator prin publicarea volumului "Povestea neamului românesc. De la început și până în zilele noastre. Pagini din trecut." vol. I, 1978, vol. II-III,1979, în
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
Traiana", cât și Liviu Mărghitan în "Civilizația geto-dacilor" prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în "Limba traco-dacilor", cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: "zermi" (stâncă, înălțime) și "zeget" (palisadă, cetate), din indoeuropeanul "*gegh-" „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
armata pentru a ataca Scoția. Astfel soția și copiii lui Macduff sunt uciși. La granița engleză, Macduff se alătură refugiaților scoțieni. Malcolm apare în fruntea trupelor engleze, pentru a invada Scoția. Ascunși în pădurea Birnam, soldații, acoperiți cu frunze și crengi spre a se camufla, înaintează către bătălia finală, creând impresia că pădurea se mișcă și împlinind, astfel, profeția. Bântuita de crimele înfăptuite, Lady Macbeth își pierde mințile, imaginându-și mâinile pline de sângele vărsat. Macbeth așteaptă sosirea dușmanilor, conștient fiind
Macbeth () [Corola-website/Science/304537_a_305866]
-
Est, mai ales in Japonia și Coreea. Sunt pomi ce își pierd frunzele toamnă, cu o înălțime de 12-15 m, cu frunze mari sub formă de inimă, cu diametrul de 15-40 cm, frunze ce sunt aranjate în perechi opuse pe creangă. Florile sunt produse primăvară devreme în buchete lungi de 10-30 cm, cu o corola tubular violeta ce seamănă cu floarea de degețel roșu. Fructul este o capsula uscată, ce conține mii de semințe foarte mici. Genul, numit inițial pavlovnia dar
Paulovnia () [Corola-website/Science/303497_a_304826]
-
cel mai puternic și surprinzător. Sonete sale utilizează o imagistică bogată și au elanuri oratorice, rămânând de multe ori la nivelul unor exclamații în versuri. În 1969 Cuclin îi consedera drept cei mai mari scriitori români pe Negruzzi, Ghica, Odobescu, Creangă și Delevrancea, ca prozatori, și ca poeți pe Eliade-Rădulescu, Bolintineanu, Alexandrescu, Alecsandri, Eminescu, Vlahuță, Coșbuc și Goga, ceea ce arată clar gusturile sale literare orientate puternic spre clasici și epigoni ai acestora, gusturi care amprentează și creația sa literară. Un proiect
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
ul, jep ("Pinus mugo Turra", "Pinus montana Mill"), este un arbust cu tulpină culcată sau ascendentă, ramificată, cu crengile plecate la pământ; scoarța este cenușie-brună, crăpată în plăci neregulate; cu frunze aciculate, câte două, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în "coadă de vulpe", adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră, de un verde viu și cu
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
sau nu, în ambalaje confecționate pe loc, cu un conținut net de 2 kg sau mai mare (c) ex 1605 10 00 92 Crabi din specia Paralomis granulosa (c) 0 ex 1605 10 00 94 ex 2005 90 80 70 Crengi de bambus, preparate sau conservate, rupte în bucăți, nedestinate 0 vânzării cu amănuntul ex 2707 99 11 10 Uleiuri ușoare brute conținând în greutate: 0 - 10 % sau mai mult viniltolueni, - 10 % sau mai mult inden și - 1 % sau mai mult
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
români, ca Constantin Brâncuși, Camil Ressu sau Theodor Pallady, au șocat în epoca lor cu lucrări îndrăznețe, considerate aproape pornografice. ARTISTI Salvador Dali, Pablo Picasso, Egon Schiele, Amedeo Modigliani, Gustav Klimt, Edvard Munch, Peter Fendi, etc. SCRIITORI Opera autorilor Ion Creangă, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și Geo Bogza a avut câteva alunecări picante, care au stârnit reacții virulente în presa vremii. Geo Bogza a fost întemnițat de două ori în anii ’30, la închisoarea Văcărești, din cauza volumului “Poemul invectivă”.
Erotism () [Corola-website/Science/303820_a_305149]