13,065 matches
-
puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele” oficiale ale epocii în materie de literatură, pe care le va putea publica în perioada de relaxare ideologică de la sfârșitul anilor ’60. Debutează cu povestirea Cum l-am trădat pe Pascal, la „Luceafărul”, în 1968, iar editorial cu Dicționar onomastic, apărut în 1969, primul volum al ciclului Ingeniosul bine temperat. În pofida tirajului mic, cartea va avea un mare succes de public și va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
, revistă apărută la Bistrița, într-un singur număr, în 1982. Redactor coordonator: Nicolae Gălățeanu; responsabil de redacție: Cristian Cărăbuș; redactori: Sorin Moraru, Ovidiu Bufnilă, Virgil Rațiu, Septimiu Nicușan. Publicație cu profil de magazin consacrată literaturii de anticipație, U. debutează cu un text semnat de Mircea Opriță (A scrie science-fiction azi). Colaborează cu versuri Al. C. Miloș, Florica Ilva, Virgil Rațiu; cu proză Sorin Moraru, Al. C. Miloș, Cristian Cărăbuș, Ovidiu Bufnilă. Apar traduceri din Herbert Franke și Paul Anderson
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290358_a_291687]
-
modernă, absolvită în 1938. Face carieră universitară la Institutul Pedagogic și la Catedra de limba italiană de la Facultatea de Limbi Romanice și Clasice din București, până la pensionare (1977). Și-a susținut doctoratul în 1974, cu o teză despre Ramiro Ortiz. Debutează cu versuri în 1931, la „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, iar editorial cu o traducere din literatura italiană în 1943. Câțiva ani mai târziu publică mai multe manuale de limba franceză. Revine cu transpunerea romanului Familia Malavoglia de Giovanni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
traducător. Este fiul Anei (n. Gruescu) și al lui Dumitru Bugariu. Urmează școala primară în localitatea natală, iar liceul la Bozovici și Oravița, absolvindu-l în 1938. Frecventează doi ani cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează cu versuri în revista „Carașul nou” (1935) și colaborează la „Fruncea”, „Reșița”, „Universul literar”, „România literară”, „Dacia rediviva”, „Ardealul”. Mobilizat pe front ca sublocotenent de cavalerie, participă la luptele din Crimeea și, după întoarcerea armelor, la cele din Ungaria. Cade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
radiofonic în limba română la Gary (Indiana), ce va rezista treizeci și cinci de ani neîntrerupt. Redactor la ziarul „America” (Cleveland), va colabora și la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
fost atît de mari Încît a emigra din această țară a devenit o problemă, Înainte de a Încerca să stabilim caracteristicile emigrației. „Emigrările din Europa de Est și Uniunea Sovietică către Statele Unite după al Doilea Război Mondial - observa un specialist al temei - au debutat În anul 1945, În urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a SUA la rezolvarea problemei internaționale a persoanelor strămutate În anii războiului (The Displaced Persons)”. Instaurarea prin forță a comunismului, după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
toată durata războiului, „nota” lui Churchill către Stalin prin care preda România sovieticilor și, mai mult, faptul că trupele rusești ocupaseră țara au slăbit prea mult guvernul român pentru a se mai putea opune politicii sovietice. Deportările În masă au debutat la 1 ianuarie, deși unele dintre ele se realizaseră deja din decembrie 1944, cu mult Înainte ca directiva sovietică să fie făcută oficială. În februarie 1945, la Ialta, SUA și Marea Britanie erau atenționate că se făceau deportări În URSS. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Jurnal indirect, publicat pentru prima dată În 1978 la editura Limite de la Madrid, este primul dintr-o serie de șase volume de Unde scurte, Însumînd În formă scrisă rostirile Monicăi Lovinescu la microfonul „Europei Libere” În perioada „liberalizării” culturale din România debutînd În 1961 și Încheindu-se prin tezele din iulie 1971. În ceea ce privește gradul de obiectivitate și credibilitate a materialului prezentat În volum, trebuie precizat că sursele de informare ale Radio „Europa Liberă” erau, potrivit afirmațiilor unor cercetători precum Arch Puddington, selectate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Chelatorii (de exemplu acidul etilendiamintetraacetic) nu sunt indicați pentru tratamentul claudicației intermitente și pot chiar avea reacții adverse importante (nivel de evidență A). STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE CLAUDICAȚIE (figura 3) Prezența simptomelor clasice pentru claudicație: oboseala musculara, crampe │ │sau durere care debutează la efort muscular și cedează în repaus │ └──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ v Detalii referitoare la afectarea mersului: perimetru de mers liber de durere │ │și perimetrul total de mers precum și afectarea specifică a stilului de viața│ └──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ v Indice gleznă- braț la Confirma diagnosticul de boală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va pensiona în 1985. Este doctor în filologie al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în 1956, la „Scrisul bănățean”, cu articolul Limba și stilul lui Liviu Rebreanu în romanul „Ion” . Studii și articole de istorie literară îi apar în „Cercetări de lingvistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Iașul literar”, „Nyelvés irodalomtudományi kőzlemények
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
și jurnalist. După absolvirea, în 1963, a Facultății de Filosofie la Universitatea din București lucrează ca educator la o școală de surdo-muți (1964-1966), redactor la revista „Paza contra incendiilor”(1966-1972), la Studioul Cinematografic „Al. Sahia”, iar din 1973 la „Flacăra”. Debutează la „Astra” în 1967, iar prima carte, microromanul Eternitate locală, îi apare în 1973. Umorist dotat cu vervă și cu o capacitate de a observa modul în care limbajul tinde să recreeze imaginea realității, S. izbutește să dea în Eternitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
în valoare absolută 21.4 cazuri/100,000 persoane/an [53]. Pancreatita cronică ereditară Pancreatita ereditară este o boală cu transmitere autosomal dominantă (defect situat pe cromozomul 7q35, determinat de o mutație a genei tripsinogenului cationic PRSS1) a cărei simptomatologie debutează frecvent înaintea vârstei de 5 ani, pentru ca la douăzeci de ani majoritatea pacienților să fie simptomatici [54]. Ea se asociază cu o creștere importantă a riscului de cancer de pancreas, riscul cumulativ de cancer de pancreas la vârsta de 70
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
a PEN-Clubului Român, iar din 2000, membră a Academiei Braziliene de Litere. A îndeplinit și funcția de vicepreședinte al Institutului Cultural Român. În anul 2000 primește Ordinul „Serviciu Credincios” în grad de cavaler. Este căsătorită cu criticul Mircea Martin. M. debutează editorial în 1975, cu traducerea romanului Bat clopotele pentru Rancas de Manuel Scorza. Preferința pentru acest autor, din literatura căruia mai traduce și alte cărți, reiese atât din formația intelectuală a traducătoarei, cât și din gustul, aproape nedisimulat, pentru scrisul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
din 1879 devine membru al Junimii, între 1882 și 1895 colaborând cu articole de filosofie la „Convorbiri literare”. Apărută în 1898, opera sa pricipală se intitulează Principii de filosofia literaturei și a artei. Încercare de estetică literară și artistică. A debutat ca filosof în „Revista contimporană” (1873), cu un studiu ce oscilează între spiritualism și pozitivism. Aproape în același timp cu V. Conta, el încearcă, timid, să pună bazele unei metafizici materialiste. Concepția sa estetică este eclectică, alăturând mecanic idei pozitiviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
în domeniile literaturii și artei. Este maestru emerit al artei (1982), laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova (1996, post mortem, pentru romanul Recviem pentru Maria). M. publică din 1947, când îi apar primele scrieri în revista „Octombrie”, iar editorial debutează în 1956, cu volumul Meleag nesupus, despre cel de-al doilea război mondial. Tematica aceasta o va preocupa și mai târziu, în povestirile Zile de arșiță (1966) și Tăcere și strigăt (1977). Tendința de a sparge clișeele și de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
, Grigore (pseudonim al lui Alexandru Grigore Stoicescu; 26.V.1907, București - 14.VIII.1936, București), poet. Fiu al unui mic funcționar, A. urmează școala medie comercială. După absolvire, bolnav deja, se dedică activității literare. Debutează, în 1929, cu o tabletă lirică, în „Duminica ortodoxă”. În același an scoate revista de poezie „Notițe” (trei numere), scrisă împreună cu Virgil Treboniu. Colaborează cu versuri și proză la „Universul literar” și este redactor la ziarul „Epoca”. Sporadic, numele îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
în presă, la „Cotidianul”, Agenția Mediafax, „Cronica română” și „Dreptatea”. De asemenea, scrie scenarii și e realizatoare de emisiuni la Televiziunea Română, precum și colaboratoare a postului de radio Europa Liberă. În 2000 are calitatea de consilier al ministrului Culturii și Cultelor. Debutează editorial cu Poeme provinciale, volum apărut în 1990. E prezentă în „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Literatorul”, „Viața românească” ș.a. T. scrie o poezie tipic optzecistă, în care indicatorul lirismului sare programatic de la exactitatea percepției la modelarea metatextuală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
din Leningrad. Va fi profesor, din 1936, la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Concomitent, desfășoară o activitate intensă de susținere a intereselor sovietice expansioniste, pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Primele versuri îi apar în ziarul „Plugarul roșu”, iar editorial debutează în 1930, cu placheta Versuri felurite, urmată de Tiraspolul (1932), Avânturi (1933), Lumini și umbre (1935), Cântece și poezii (1939), în care sunt evocate principalele momente din construcția social-economică și culturală a Transnistriei din deceniul ’20-’30. Nota distinctivă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
al lui George Savu, țărani. Face școala primară în comuna natală, patru clase gimnaziale la Sebeș-Alba și pe celelalte la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. În 1942-1943, elev în penultima clasă, întrerupe școala pentru un an, fiind grav bolnav. Debutează la „Universul literar”, în noiembrie 1942, cu poezia Tristia, pe care i-o comentează Ștefan Baciu în cadrul rubricii „Cântece noi”. Colaborează la publicațiile brașovene „Tribuna” (1942), „Claviaturi” (1943), iar în 1946, la recomandarea lui Ion Caraion, pe care îl cunoscuse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
aceeași facultate, fără a le finaliza. În 1995, a lucrat ca secretar literar la Teatrul Mic din București, iar din 1996, ca editor la Mediavision, Casa de producție a PRO TV. Este unul dintre membrii fondatori ai cenaclurilor „Central”, respectiv „Litere”. Debutează publicistic în revista „Contrapunct” (1992) și editorial în Tablou de familie, care a primit Premiul revistei „Tomis” pentru cel mai bun volum colectiv de poezie din anul 1995. Prima carte personală este Bucla, publicată în 1999, care a obținut Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
profesor la diverse școli generale și licee din Deva și din Sibiu, unde în 1990 începe să predea la Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”. Din 1991 este redactor la revista „Euphorion”, iar din 2003 secretar al Asociației Scriitorilor din Sibiu. Debutează cu versuri în 1978 la „Luceafărul”, iar editorial cu volumul Exil în orașul imperial, apărut în 1992. Mai e prezent în „Vatra”, „Calende”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Astra”, „Tomis”, „Echinox”, „Steaua”, „Observator cultural”, „Transilvania” ș.a. A semnat și cu numele real
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
reușind, între 1960 și 1966, să ocupe un post de redactor. Publică mai ales cronici literare în revista „Tomis”, unde îndeplinește și funcțiile de redactor-șef adjunct, secretar general de redacție (1966-1974), redactor de rubrică (1975-1982), secretar responsabil de redacție. Debutează, cu versuri, în paginile revistei „Tânărul scriitor” (1952), iar editorial, cu volumul de reportaje Orizonturi dobrogene (1964), urmat, după câțiva ani, de placheta Ceasul umbrei (1969). Un succes de public oarecum neașteptat a avut romanul Golful sălbatic (1977). Colaborează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
citologic. Tendința generală în UE, între 1960-1990 este de scădere în timp, dar nu și pentru România și Bulgaria unde cifrele depășesc media. Cifre peste 7,5 sunt considerate ca indicatoare pentru o incidență excesivă. Programele de screening citologic au debutat în 1960 dar lipsa de complianță și repetarea insuficient de frecventă a examenelor (numai, odată la 5 ani) au întârziat să evidențieze eficiența lor. După 1990 au apărut noi recomandări, examenele repetându-se mult mai frecvent (în funcție de vârstă), iar programele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]