15,922 matches
-
a ambițiilor prinților, a tensiunilor existente între orașe și nobili, țărani și seniori, și mai ales din cauza naționalismului german care se manifestă prin respingerea influențelor italiene. Ideile lui Luther au, deci, un ecou deosebit, provocînd adeziunea entuziastă a clericilor, burghezilor, intelectualilor (ca pictorul Dürer) sau a prinților. Această audiență adîncește conflictul cu Roma. În iunie 1520, papa Leon al X-lea publică bula Exsurge Domine, care condamnă ereziile lui Luther, în timp ce la Colonia i se ard operele (decembrie 1520). Luther reacționează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este creată, în 1754, o catedră de economie pentru Genovesi, și el teoretician al dezvoltării economiei bazate pe agricultură. Apariția lucrării Anale de Agricultură a englezului Arthur Young sau a Elementelor de agricultură (1760) de Duhamel de Monceau dovedește interesul intelectualilor pentru noile metode agricole. Popularizate de ziare și de societățile de Agricultură, inovațiile sînt difuzate în întreaga Europă, în 1793, William Pitt creează Comitetul pentru agricultură, însărcinat să facă anchete și să dea sfaturi agricultorilor englezi. La Florența, ia naștere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
săptămîni, ea duce la prăbușirea vechiului regim și la proclamarea unor principii noi, prin intermediul "Declarației drepturilor omului și cetățeanului": suveranitatea națiunii, libertate, egalitate civilă, proprietate, în timp ce se instalează o monarhie constituțională. Privită cu indiferență de suverani și cu entuziasm de intelectuali, Revoluția se vrea la început pacifică. Dar ea lezează interesele suveranilor străini prin însăși principiile pe care le-a proclamat. Cu toate acestea, intrarea Franței în război împotriva Habsbur-gilor din Viena este provocată de motive strict interne (l792). Războiul prezentat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ezită să recurgă la detenția arbi trară sau citare la domiciliu fără o judecată legală. Suspecții sînt internați sub pretextul că sînt nebuni. Garantată de Constituție, libertatea individuală este în realitate călcată în picioare. O supraveghere deosebită se exercită asupra intelectualilor. În 1803, clasa de științe morale și politice a Institutului este desființată, iar în 1811 aceeași soartă amenință Academia franceză. Avocații, detestați în mod deosebit, sînt dirijați îndeaproape. Cît despre presă, ea face obiectul unei supravegheri meticuloase și pe care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
naționalitate și încearcă să provoace o complexă trezire intelectuală. Tot la Berlin, scriitorul Wilhelm von Humboldt, fondează în 1810, o Universitate care se afirmă ca cea mai prestigioasă din întreaga Germanie și spre care se îndreaptă cei mai celebri dintre intelectuali. Făcînd insuportabilă hegemonia franceză, trezirea naționalităților va juca un rol fundamental în prăbușirea Imperiului napoleonian. Răspîndite de Franța, ideile naționale sfîrșesc prin a se întoarce împotriva ei. În 1811, revolta clocotește pretutindeni. Prăbușirea Europei napoleoniene Dominația napoleoniană este mai slabă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dorința de a imita cultura franceză a secolului al XVII-lea sînt fenomene europene, care ignoră frontierele pentru aceleași motive ca și economia și structurile sociale. Alături de Europa statelor naționale se dezvoltă o Europă a negustorilor, a ordinelor religioase, a intelectualilor. Artiștii Renașterii, savanții din secolul al XVII-lea, filosofii din secolul al XVIII-lea formează comunități cosmopolite, care, dincolo de frontiere, își pun probleme, găsesc soluții asemănătoare, comunică, polemizează. De altfel, tentativele hegemonice s-au bazat pe dorința de a transforma
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucure?ți, 1999, p. 5). Autorii prezenței lucr?ri s-au �socializat� �ntr-un anumit context, s?au �profesionalizat� �n anumite condi?îi socio-economice ?i culturale, apar?în unei na?iuni (franceze) ?i unui mediu intelectual (european). A?adar s�nt implică?i �n istoria pe care au scris-o că subiec?i cunosc?tori ai socioumanului ce fac parte din realitatea pe care o studiaz? sociologia. Nici aceast? �observa?ie� nu ?tirbe?te din meritele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak o �nt?resc. Aceast? reconstruc?ie a sociologiei nu se face �ntr-un mediu cu totul favorabil �ns?. Partidul comunist la care ader? sau cu care simpatizeaz? numero?i intelectuali condamn? sociologia (care� comitea crimă de a concura marxismul ?i de a fi de inspiră?ie nord-american?). Sociologia nu se bucură nici de gra?iile filosofiei care nu era de acord cu �tratarea faptelor sociale că lucruri�. Profesorii universit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu � membru al Soci�ț� orientale de France � a insistat pe construc?ia unui cadru institu?ional favorabil cercet?rîi, care s? stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA, la Bucure?ți a luat fiin?? Societatea rom�n? pentru ?tiin?e, la Cern?u?i Societatea pentru cultura ?i literatura rom�n? din Bucovina; au luat fiin?? Junimea, Societatea Academic? Rom�n? etc.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? evolueze. S? not?m c? recursul la un mod de prezentare binar? este frecvent la Wundt c?ruia �i place s?-?i fondeze demonstra?iile pe opozi?îi: percep?ia activ? contra percep?iei pasive, motivul afectiv contra mobilului intelectual ?i, mai ales, voin?a instinctiv? (Triebwille), contra voin?ei ra?ionale (Zweckwille) care, transpuse la scară societ??ilor, vor furniza bazele pentru conceptul de comunitate c?ruia sociologia german? �i va acorda mare pre?, la �nceputul secolului XX [Barnes
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
claselor g�nditoare�! Oferta sociologic? r?m�ne totu?i heteroclit? ?i nici o for?? centripet? nu se exercit? �ntr-un mediu ce r?m�ne mai divizat că niciodat?. �n spatele acestei dezordini, relevatoare a unei harababuri mai profunde care afecta intelectualii, o linie de demarca?ie se afirma �ns??i efectele ei aveau s? fie sim?ițe �n secolul urm?tor � �ntre cei care particip?, sub acoperirea reformei sociale, la elaborarea valorilor societ??îi stabilite (sau care nu accept? s? fie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
demarca?ie se afirma �ns??i efectele ei aveau s? fie sim?ițe �n secolul urm?tor � �ntre cei care particip?, sub acoperirea reformei sociale, la elaborarea valorilor societ??îi stabilite (sau care nu accept? s? fie, avant la lettre, intelectuali organici) pe de o parte, iar pe de alt? parte cei � �n multe cazuri mai tinerii � care lupt?, �n numele �unei ?tiin?e sociale distincte ?i la fel de obiectiv? că celelalte ?tiin?e� [Davy, 1931], pentru autonomie de g�ndire ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
drept un discurs metodic asupra acelora?i fapte. Cei care nu f?ceau aceast? confuzie, aveau mai cur�nd tendin?a de a g�ndi c? nu exist? legi sociologice care s? fie anterioare legilor psihologice. Pentru imensă majoritate a intelectualilor epocii, s? nu uit?m acest lucru, orice act uman trebuia mai �nt�i s? fie �nf??i?at sub aspectul s?u individual; fiind �nscris �n profunzimea omului, ar fi fost absurd că socialul s? fie considerat fapt exterior
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coală să �n efortul de institu?ionalizare a sociologiei, ca ?i relativul succes al unor autori precum Tarde, Simmel sau Weber al c?ror cuv�nt a fost mai bine �n?eles de c?tre publicul cultivat. O autoritate doctrinal?, intelectual? disputat? MICHELS Robert (1876-1940): Partidele politice (1911) RICKERT Heinrich (1893-1936): Die Grenzen der naturwissen � schaftlichen Begriffsbildung (1896) SIMMEL Georg (1858-1918): Problemele filosofiei istoriei (1892); Filosofia banului (1900); Sociologie (1908); Sociologie ?i epistemologie (1918) SOMBART Werner (1863-1941): Capitalismul modern (1902-1927); Burghezul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
behaviorist �n tratarea unor probleme ce ?ineau mai mult de psihologia intermental? Belgia merit? aten?ie, de asemenea, pentru c? aceast? ?ar? mic? a fost �n cursul secolului al XIX-lea un loc de �nt�lnire ?i de schimburi �ntre intelectuali, arti?ți sau savan?i veni?i din toate col?urile Europei din cauza nonconformismului lor social său politic. Acesta a fost cazul lui Marx, �ntre 1845 ?i 1848, acesta va fi ?i cazul multor filosofi sociali ru?i care, c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
circumstan?ele politice care i-au favorizat na?terea. �ntr-un imperiu dominat de o birocra?ie greoaie, pu?în deschis? reformelor, sus?în?toare a unei ideologii slavofile ?i conservatoare, fac?iuni importante ale clasei dominante � care se recrutau dintre intelectuali � caut? un alt model de dezvoltare �mprumut�nd idei liberale sau socialiste pe care le-au v?zut �nflorind �n Occident. Inteligen?ia ??rîi nu formeaz? totu?i un grup omogen. Departe de ?coală subiectivist? a lui Lavrov ?i Mihailovsky
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mpiedica formarea �n Rusia a unei sociologii ?tiin?ifice, nepoleit? normativist sau ideologic. Altfel spus, sl?biciunea sociologiei ruse?ți trimite mai �nt�i la ra?iuni politice ?i se l?mure?te mai bine atunci c�nd anumi?i intelectuali se rup de mediul lor de origine, c�teodat? de ?ara lor, pentru a c?uta s? fondeze un demers sociologic personal. Un exemplu edificator, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, �l reprezint? Maxim Kovalewsky. Via?a cosmopolit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acordat? fenomenelor economice ?i sociale pentru care trebuiau preg?ți?i viitorii gestionari, fie c? erau antreprenori, fie responsabili muncitore?ți. Aceasta este starea de spirit ce prezideaz? fondarea, �n 1895, a London School of Economics la care au participat intelectuali sociali?ți precum Sidney ?i Beatrice Webb, ce s?au str?duit s? uneasc? economia clasic? ?i socialismul, preocupă?i fiind de dotarea clasei muncitoare cu instrumente de ap?rare, doctrinare ?i practice totodat? [Lepenies, 1990]. �n acela?i timp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al intelectualilor de a explica astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la viziunea lui Ward asupra disciplinei. Un bun exemplu �n acest sens ne este furnizat de Giddings care, la New York, este foarte legat de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dou?zeci, de la o institu?ie al c?rei rol �n popularizarea disciplinei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea n-a fost neglijabil, dar �este pu?în probabil că ea s? fi contribuit cu ceva la dezvoltarea [să] intelectual?� (Geiger, �n [39]). La moartea lui Worms, �n 1926, �durkheimianul apostat� Richard � cel c?ruia �i revenise catedră lui Durkheim de la Bordeaux � �i va asigura succesiunea �n conducerea activit??ilor. ��Perioadă interbelic? nu este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
timizii� Cu tot acest r?u de voin?? ei n-au cum s? se sustrag? faptului c? socioumanul, cel pe care ei s�nt chema?i s?-l studiaze, trebuie supravegheat cu mare aten?ie de c?tre to?i intelectualii ?i de c?tre colectivitate. �n această st? marea speran?? intelectual? a ?tiin?elor sociale, aplică?iile culturale ale imagina?iei sociologice ?i dimensiunea politic? a ?tiin?elor omului ?i societ??îi. C.W. Mills (1959); (trad. Mills, 1967: 25-26
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cum s? se sustrag? faptului c? socioumanul, cel pe care ei s�nt chema?i s?-l studiaze, trebuie supravegheat cu mare aten?ie de c?tre to?i intelectualii ?i de c?tre colectivitate. �n această st? marea speran?? intelectual? a ?tiin?elor sociale, aplică?iile culturale ale imagina?iei sociologice ?i dimensiunea politic? a ?tiin?elor omului ?i societ??îi. C.W. Mills (1959); (trad. Mills, 1967: 25-26) 2. Reconstruc?ia sociologiei franceze La Eliberare, sociologia francez? �?i face
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i pe acela al comenzilor venite de la institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) � f?r? a uita de finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak. Aceast? reconstruc?ie este �ns? departe de a beneficia de un mediu intelectual favorabil. Foarte influentul Partid Comunist, la care ader? sau cu care simpatizeaz? (p�n? �n 1956) numero?i sociologi, condamn? la oprobriu sociologia a c?rei tripl? crim? era de a concura marxismul � considerat singură ?tiin?? social? posibil?, de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au p?scut mari pericole ?i a dus o via?? r?ț?citoare �n timpul r?zboiului. Nu eram marginali doar �n raport cu via?a universitar?, dar ?i �n raport cu aparatul comunist care ne �ncercuia. Nu polemizam cu intelectualii comuni?ți ai acestei epoci; eu n-am f?cut-o niciodat?; dar sociologii erau acuză?i că agen?îi burgheziei, c? g�ndirea lor liber? amenin?a domina?ia autoritar? a P.C.� A. TOURAINE (�n Un d�șir d'Histoire
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tori (Horowitz, 1967). �n tab?ra celor mai �radicali� este denun?at? sociologia �ns??i, institu?iile ?i produc?ia să, denun?are care se �nscrie �n contextul ideologic al �teoriei critice� a ?colii de la Frankfurt privind rolul socio-politic acordat intelectualilor (Gouldner, 1979). �Sociologia sociologiei� devine un c�mp de analiz? privilegiat (Friedrichs, 1970; Gouldner, 1971, 1976). Avatarurile interac?ionismului simbolic Contrar behaviorismului epocii sale ?i sub influen?a pragmatismului, G.H. Mead ar?ta, �n anii dou?zeci, c? efectele mediului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]