12,842 matches
-
ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă, sunt încă în bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de cât spirit gospodăresc și respect pentru muncă la cei care au preluat în stăpânire averile boierești după cel de-al doilea război mondial. La Ivești fusese construită o ingenioasă fântână, prin care se asigura necesarul de apă în special pentru stropitul viei nobile, fântână ce folosea forța eoliană și care funcționa fără întrerupere. Dar și această construcție a fost distrusă, ca urmare a acelorași neglijențe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de interesele postelnicului Panaite Balș, stăpân atunci al ambelor sate și moșii vecine. Până la urmă, structura respectivă s-a dovedit neviabilă, Torceștii trecând în componența comunei Umbrărești, acolo unde îi era locul din vechime, iar Blăjerii de Sus la comuna Ivești, lucru firesc din multiple puncte de vedere. Pentru că Torceștii, așa cum am mai arătat, a făcut întotdeauna în istorie corp comun unitar, ca teritoriu și comunitate umană, cu Umbrăreștii, ceea ce se constată prin durata relațiilor dintre locuitorii obștii umbrăreștene de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe întinsul istoric al comunei noastre de astăzi, deci înainte de pierderile terenurilor survenite prin vânzarea către cudălbeni și bărceni a unor loturi, de către Casa Rurală în 1911, și după acest an, a suprafețelor de izlaz cedate locuitorilor din Barcea și Ivești. E bine să știm cum surprind situațiile timpului structurile din teritoriu și în ce măsură corespund realității. Aveam impresia că și în această privință documentele nu converg și nu dau dovadă de exactitate. Ele cuprind cifre aproximative, totdeauna în minus, interpretarea lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în acest sens Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nouă formă de organizare bancară locală a apărut după marea răzvrătire țărănească din anul 1907, puternic resimțită la Umbrărești. Noua bancă cuprindea locuitori umbrăreșteni din toate satele componente ale comunei, în cea mai mare parte, dar și din satele vecine, Ivești, Barcea și Cudalbii. A luat ființă, potrivit Actului Constitutiv, în baza Legii Băncilor Populare Sătești și a Casei lor Centrale. Numele adoptat era Societatea Cooperativă Agricolă «UMBRĂREȘTI» cu sediul în comuna Umbrărești. Ce se întâmplase ? Casa Rurală din București, str.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu atingea Galații”. Menționarea satelor Torcești și Ivești ca localitaăți prin care trecea drumul zis moldovenesc, ni se pare puțin eronată. La fel formularea „dădea pe stânga Siretului”, pentru că dreapta Bârladului coincidea în zonă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu atingea Galații”. Menționarea satelor Torcești și Ivești ca localitaăți prin care trecea drumul zis moldovenesc, ni se pare puțin eronată. La fel formularea „dădea pe stânga Siretului”, pentru că dreapta Bârladului coincidea în zonă cu stânga Siretului. Notele de la subsol, ce arată sursele documentare care ar atesta traseul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi de circulație și li s-a păstrat numele vechilor uzanțe, chiar și când deveniseră cu totul altceva. Se întâmpla uneori să se ivească conflicte pe criteriul accesului la căile de mers ori de transport spre diferite surse, fie de aprovizionare, fie de pășunat ori adăpat vitele. Documentele târzii au surprins astfel de fenomene sociale ca pe niște ecouri mai de demult. Bunăoară, într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bogată corespondență, ce conține interesante informații. Mai semnificative pentru noi ni se par a fi știrile despre înființarea cantoanelor pentru întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interesante informații. Mai semnificative pentru noi ni se par a fi știrile despre înființarea cantoanelor pentru întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înființarea cantoanelor pentru întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de geografie a județului Tecuci, manual de școală primară din perioada interbelică, care scrie că moara este pe teritoriul comunei Ivești. Merită a fi reținut și faptul că ceea ce s-a numit în zona respectivă cu termenul Atârnați, ca teritoriu, a aparținut umbrăreștenilor până după al doilea război mondial, fiind distribuit în parcele, ca locuri de casă date țăranilor din partea inundabilă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu le-au folosit în scopul pentru care le-au fost date; după ultimul război, le-au înstrăinat celor dornici să se stabilească aici, cei mai mulți fiind săteni din Cătunași, deveniți iveșteni. Pe tronsonul de drum ce ține de la Barcea până la Ivești au fost prevăzute și segmentate, în 1844, următoarele cantoane: -cantoanele nr. 11 și 12, pe moșia Umbrărești a lui Grigore Suțu; -cantonul nr. 13, pe moșia Umbrărești și Torcești a spătarului Mihalache Cantacuzino; -cantoanele nr. 14 și 15, pe moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să treacă cu piciorul, chiar și alaiuri de nuntă mergând la biserică pentru cununie. Absența podurilor fixe de pe teritoriul localității noastre, până în epoca modernă, rezultă și dintr-o situație (vidomostie) cu referire la „poduri și podețe din ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești, dar nu și la Umbrărești. Deducem că ceea ce localnicii noștri au numit o bună bucată de vreme Podul Vechi și despre care am pomenit mai sus, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am trăit și cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
copii, ca toți țiganii. Deportarea acestei familii a fost determinată de comportamentul său, fiind acuzat de numeroase furturi, și a fost dus dincolo de Nistru. Familia nu a pierit, ci s-a înapoiat în totalitate acasă, mutându-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași, dăinuie și astăzi. Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Categoria (are să primească pentru claca făcută cu 4 boi, 2 boi, brațe, numai pentru casă și grădină); Suma datorită de clăcași pentru răscumpărare; Numele și Pronumele proprietarului. Tabelele au fost lucrate de comună, sub îndrumarea și supravegherea comisiei de la plasa Ivești, în numele căreia semnează un C. Zamfir. Planurile de situații, unul pentru Siliștea și altul pentru Slobozia și Tămășeni, în câteva exemplare, au fost lucrate (rudimentar ca aspect și desen) de către „Locot/enent/ Theodor Șerbănescul inginer-topograful anului 1865”. Este vorba de poetul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
invocând motive cum ar fi: „răposatul nu se afla printre răzvrătiți, (el) se înapoia de la Tecuci și, venind spre casă, a fost împușcat din întâmplare, ceea ce se dovedește și prin faptul că glonțul l-a lovit pe la spate”. Iar la Ivești „armata a tras focuri pe când lumea era în retragere căzând 3 (trei) morți și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și a fi liniștiți, au fost zadarnice, căci erau în număr considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
publicate în lucrarea Documente privind marea răscoală a țăranilor din 1907, vol. II, extrăgând pe acelea referitoare la locuitorii din comuna Umbrărești, județul Tecuci. Telegramă, 1907 martie 11/24, Tecuci. După ce, inițial, comunică ce devastări s-au produs în târgul Ivești, provocate de „vreo 400 locuitori din comunele Ivești, Torcești, Matca, Bucești și Cudalbi”, precum și din alte sate ale județului Tecuci, se referă astfel la situația de la Umbrărești: „Pe la ora 3 post meridian vreo 200 locuitori din Umbrărești au atacat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranilor din 1907, vol. II, extrăgând pe acelea referitoare la locuitorii din comuna Umbrărești, județul Tecuci. Telegramă, 1907 martie 11/24, Tecuci. După ce, inițial, comunică ce devastări s-au produs în târgul Ivești, provocate de „vreo 400 locuitori din comunele Ivești, Torcești, Matca, Bucești și Cudalbi”, precum și din alte sate ale județului Tecuci, se referă astfel la situația de la Umbrărești: „Pe la ora 3 post meridian vreo 200 locuitori din Umbrărești au atacat și devastat casele proprietatea ținută arendă de Traian Cristescu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiilor au gătit casele de școală ce dupre contractu au fost datori a da gata pentru anulu curentu” și dacă la cele existente „s-au făcut reparațiile trebuitoare”, întâlnim răspunsurile subprefecturilor ce fusesră solicitate de prefect după cum urmează: - subprefectul de la Ivești, plasa Bârlad, răspunde că nu poate „pune în întocmai aplicație din împrejurarea că subprefectura nu cunoaște cari anumi din posesorii moșiilor sunt datori după contract a da gata școlile”, rugând pe prefect „a-mi da o așa lămurire”; - subprefectul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și devotamentul lui pentru sat ieșea cu totul din comun. Tot scrisul său a avut o soartă ingrată și anume: valiza în care pusese tot ce scrisese și cu care plecase la o editură, în timp ce discuta cu cineva în gara Ivești, i-a fost furată de către un nemernic”. Prietenul deține textul unei poezii inedite, intitulată Popas, scrisă în ziua de 3 februarie 1928, când se afla la amar, în concentrare la Bacău, în conflict cu un ofițer. În calitate de ofițer de rezervă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]