15,766 matches
-
simbolizează deschiderea mormântului Domnului prin Înviere; schimbarea celor mai frumoase ouă încondeiate între tineri, în semn de prețuire și afecțiune; oferirea în dar copiilor care merg pe la case cu „Hristos a înviat !”. În Bucovina, unele tradiții pascale sunt destinate cinstirii moșilor. Pe alocuri se țin Moșii de Paști, ca de exemplu în Milisăuți, unde credincioșii merg la cimitir și ciocnesc ouă, altele le dau ofrandă de sufletele morților. În alte părți, pun doar ouă sfințite pe morminte, chiar lumânarea de la Înviere
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Înviere; schimbarea celor mai frumoase ouă încondeiate între tineri, în semn de prețuire și afecțiune; oferirea în dar copiilor care merg pe la case cu „Hristos a înviat !”. În Bucovina, unele tradiții pascale sunt destinate cinstirii moșilor. Pe alocuri se țin Moșii de Paști, ca de exemplu în Milisăuți, unde credincioșii merg la cimitir și ciocnesc ouă, altele le dau ofrandă de sufletele morților. În alte părți, pun doar ouă sfințite pe morminte, chiar lumânarea de la Înviere, cum ar fi Bilca și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de București ? Problema este dezbătută în studioul unei televiziuni locale de Virgil Jderescu, un jurnalist care citează haotic din filosofia greacă, de Tiberiu Mănescu, un profesor dedat alcoolului, și de pensionarul Pișcoci, cunoscut în localitate drept un bun interpret de Moș Crăciuni... Așadar, de Sărbători, la câțiva ani după Revoluție, acest trio se chinuiește să clarifice problema în fața spectatorilor. Spectatori care se întrec, telefonic, să demonteze variantele Î 151 Î invitaților. Cei mai mulți susțin că, în acea zi, înainte de ora 12:00
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ceva; era târziu, precupeții strângeau marfa și pur și simplu nu voiam să mă duc acasă cu mâna goală. Pe o tarabă mai erau trei legături și am decis să le cumpăr. Le-am cerut femeii de la tarabă, dar un moș murdar și nebărbierit, care venise în fugă spre noi, s-a băgat în față: cică era ceapa lui. Văzuse și el probabil că erau ultimele trei legături disponibile. Oricât de grăbit ar fi fost, eu venisem prima, a mea era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
prețul; bătrânul dădea deja din colț în colț, dar tot nu se lăsa, a crezut că mă poate intimida; mi-a măsurat cu privirea toți cei 178 de centimetri înălțime și mi-a zis tare, să-l audă toată lumea: „Frumoasa moșului, mama și cu tata știe ce faci tu aci?“... Am închis licitația punând pe tarabă de zece ori prețul de strigare, ca să fie clar că nu mă joc. Bătrânul mi-a luat banii, mi-a dat ceapa, apoi s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Frumos. Urcăm o străduță lăturalnică și vedem trei tipi de vârste diferite mergând domol, în șir indian. Ca și cum ar urma îndeaproape un șef de trib, o călăuză, fără a îndrăzni s-o depășească. În dreapta, pe o terasă din fața casei, un moș și o babă. Baba scrie ceva la o măsuță, apoi își îndreaptă spatele și spune: - O să ploaie. Moșul citește ziarul. Îi răspunde fără să-și scoată capul dintre foi: - Nu-i corect. - Adică nu mă crezi când îți spun că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ar urma îndeaproape un șef de trib, o călăuză, fără a îndrăzni s-o depășească. În dreapta, pe o terasă din fața casei, un moș și o babă. Baba scrie ceva la o măsuță, apoi își îndreaptă spatele și spune: - O să ploaie. Moșul citește ziarul. Îi răspunde fără să-și scoată capul dintre foi: - Nu-i corect. - Adică nu mă crezi când îți spun că o să ploaie? - Poate. Dar corect se spune că o să plouă. - Corect. Dar indiferent de cum zic eu nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
venise momentul crucial. Ea nu era la curent cu nimic, m-am mândrit deci să-i pot vorbi ca expert, m-am întors acasă agitată să mai mint nițel la telefon bunicilor cum că mama e dusă la cumpărături pentru moș Crăciun/ Gerilă; bunica s-a crucit, s-a înspăimântat, eram trei copii, părinți inconștienți. Spre seară mama a revenit totuși acasă, povestind cum studenții ei sunt în Piața Romană, în linia întâi, că bulevardul Magheru e blocat de lume. Seara
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de beregăți până la buricul îndopat cu miere de muiere, și cu brățări muzicale la laba mâinii prelungite-n cârnăciori delicați, ojați patriotic, adică în trei colori cunosc pe lume: roșu, galben și albastru, nepoțică dragă, da’ excitantă foc la viața moșului. Că de când nu te-am văzut multe nopți perpelite-n cearceafuri murdare și cleioase și zile grele de tânjală au trecut pe caldarâmul târgului noastru de-i nod de trafic de cărniță dulce și de droguri din Moldova de peste Prut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
că s-a blocat în eter și Animalul ăsta și nu prea știu cum o să-ți transmit dorul și dragostea mea de astăzi. Dar ce e bou ca vaca trece și mă-ncumet să te mângâi la locul umed, nepoțica moșului, că tare singurică stai tu în fața calculatorului și te ofilești de-a dorului... care dor te înconvoaie, că, vorba ciobanului, unde nu-s coaie vai de oaie... Și uite că nice nu mai am putere la imaginațiune când știu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
viața individuală și socială a omului, în sfârșit către pacificarea omenirii la care visa Paulescu. Marele învățat român Nicolae C Paulescu avea să vadă lumina zilei la 30 octombrie 186 în casa părinților săi din mahalaua bucureșteană Răzvan, din Calea Moșilor nr. 6 (foto pg. 27), ca primul născut din cei patru copii ai familiei Paulescu. Părinții săi, Costache și Maria Paulescu (născută Dancovici), făceau parte din categoria oamenilor cu stare din breasla negustorilor, a căror statut aristrocratic pretindea o anumită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reuși să mă ocup de altceva aici, îmi închei retrospectiva ezitărilor mele de anul acesta cu promisiunea că, pentru anul ce vine, nu mai fac nici o promisiune în privința subiectelor pe care le voi aborda în această rubrică. Românii e deștepți Moș Crăciun există! (mic exercițiu de realismă Radu Pavel Gheo Când eram mic, eram convins că Moș Crăciun există și că le aduce cadouri tuturor copiilor cuminți. Mai târziu mi-am dat seama că uneori o face și pentru copiii mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
promisiunea că, pentru anul ce vine, nu mai fac nici o promisiune în privința subiectelor pe care le voi aborda în această rubrică. Românii e deștepți Moș Crăciun există! (mic exercițiu de realismă Radu Pavel Gheo Când eram mic, eram convins că Moș Crăciun există și că le aduce cadouri tuturor copiilor cuminți. Mai târziu mi-am dat seama că uneori o face și pentru copiii mai puțin cuminți - după criteriile ciudate ale părinților, dar, mă rog... Apoi am crescut mai mare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
că le aduce cadouri tuturor copiilor cuminți. Mai târziu mi-am dat seama că uneori o face și pentru copiii mai puțin cuminți - după criteriile ciudate ale părinților, dar, mă rog... Apoi am crescut mai mare și am aflat că moșul ăla cu mantie lungă, cu barbă și mustăți albe și un sac fără fund, plin de jucării, moșul ăla atât de impozant și demn, că de multe ori mă speria... ei bine, Moș Crăciun nu există! A fost un șoc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
pentru copiii mai puțin cuminți - după criteriile ciudate ale părinților, dar, mă rog... Apoi am crescut mai mare și am aflat că moșul ăla cu mantie lungă, cu barbă și mustăți albe și un sac fără fund, plin de jucării, moșul ăla atât de impozant și demn, că de multe ori mă speria... ei bine, Moș Crăciun nu există! A fost un șoc pe de o parte neplăcut, fiindcă îmi fusese ucisă o iluzie, dar pe de altă parte și, cumva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
crescut mai mare și am aflat că moșul ăla cu mantie lungă, cu barbă și mustăți albe și un sac fără fund, plin de jucării, moșul ăla atât de impozant și demn, că de multe ori mă speria... ei bine, Moș Crăciun nu există! A fost un șoc pe de o parte neplăcut, fiindcă îmi fusese ucisă o iluzie, dar pe de altă parte și, cumva, înviorător, fiindcă îmi dovedea că m-am maturizat, că am crescut mare. Descoperisem adevărul. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
și fiecare copil ajunge odată și-odată ca ei, așa că adulții reușesc să impună, pas cu pas, modelul lor. Printr-un efect pervers, dezvrăjirea lumii prin banalizare începe să ni se pară un lucru benefic. Și nu e. Dovadă și Moș Crăciun. A trebuit să mai treacă vreo douăzeci de ani până să îmi dau seama care e adevărul și mai ales că îl știam din copilărie: Moș Crăciun există. Clar, cert, concret. Logic, pragmatic, rațional și irațional. El există în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
începe să ni se pară un lucru benefic. Și nu e. Dovadă și Moș Crăciun. A trebuit să mai treacă vreo douăzeci de ani până să îmi dau seama care e adevărul și mai ales că îl știam din copilărie: Moș Crăciun există. Clar, cert, concret. Logic, pragmatic, rațional și irațional. El există în mai multe feluri decât ne putem da noi seama. Vorbesc serios! Hai să mai și argumentăm. Primul argument ar fi unul pragmatic: Moș Crăciun există consensual, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
îl știam din copilărie: Moș Crăciun există. Clar, cert, concret. Logic, pragmatic, rațional și irațional. El există în mai multe feluri decât ne putem da noi seama. Vorbesc serios! Hai să mai și argumentăm. Primul argument ar fi unul pragmatic: Moș Crăciun există consensual, fiindcă o mulțime de oameni - copii, da, și ce dacă? - îi acceptă existența și fiindcă acțiunile lui există, sunt necesare, eficiente și inevitabile. Îl vedem în nenumărat forme și sub nenumărate măști, dar în esență e același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
gata, am da lumea peste cap. Iar banii sunt în același timp o existență virtuală, cu valoare simbolică, dar și una reală, concretă - uitați-vă numai în portofelul dumneavoastră sau al altcuiva. E clar? Ei bine, tot așa există și Moș Crăciun. Sau, mai bine zis, e unul din aspectele foarte prezente în lumea noastră, având concomitent o valoare simbolică (în primul rând pentru copiiă, dar și o prezență materială, concretă. Doar nu vreți să spuneți că nu l-ați văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
unul din aspectele foarte prezente în lumea noastră, având concomitent o valoare simbolică (în primul rând pentru copiiă, dar și o prezență materială, concretă. Doar nu vreți să spuneți că nu l-ați văzut niciodată în carne și oase pe Moș Crăciun? În aceeași ordine de idei, poate că n-ar fi rău să amintesc aici o interogație filosofică clasică asupra realității: „Când se prăbușește un copac într-o pădure și nu aude nimeni cum cade, copacul acela s-a prăbușit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
copac într-o pădure și nu aude nimeni cum cade, copacul acela s-a prăbușit sau nu în realitate?“. Cine a luat la cunoștință de realitatea prăbușirii - sau măcar a existenței - lui, ca să o poată valida. Invers, de realitatea lui Moș Crăciun luăm cunoștință permanent. Așadar, de ce n-ar exista? Ca și Tinkerbell, zâna Tilincuță, care există fiindcă noi, unii, credem în ea. Cel mai clar argument ar fi acela că dacă admitem existența lui Dumnezeu sau a oricărei alte forme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Ca și Tinkerbell, zâna Tilincuță, care există fiindcă noi, unii, credem în ea. Cel mai clar argument ar fi acela că dacă admitem existența lui Dumnezeu sau a oricărei alte forme de existență supranaturală, acceptăm implicit și posibilitatea existenței lui Moș Crăciun. Mi se pare ciudat și ilogic să vezi un om mare care acceptă existența divinității, a cohortelor de îngeri și de arhangheli, a diavolilor cu cozi și coarne, dar nu mai e în stare să creadă în Moș Crăciun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
lui Moș Crăciun. Mi se pare ciudat și ilogic să vezi un om mare care acceptă existența divinității, a cohortelor de îngeri și de arhangheli, a diavolilor cu cozi și coarne, dar nu mai e în stare să creadă în Moș Crăciun. Care e logica aici? Pentru agnostici am un alt argument, unul solid: acela că universul e infinit, deci conține toate lumile posibile, imaginate și neimaginate încă. Iar universul există. Astfel, zic eu, nimeni nu poate crea ceva ce să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
omului, imaginația și creativitatea lui, toate sunt incluse în univers. Sunt parte din el. Dacă omul ar imagina ceva ce nu poate exista în univers, ar însemna că e mai mare decât universul infinit sau în afara lui, ceea ce e absurd. Moș Crăciun există - sau poate exista - tocmai fiindcă a fost imaginat de cineva cu posibilități creative mai mic decât oferă universul. Ergo, Moș Crăciun există. Și-acum, dacă mă gândesc bine, ce argumente avem împotriva existenței lui Moș Crăciun? Faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]