15,863 matches
-
o țară a cărei limbă nu este de circulație universală? A.S. - Există o frază a lui Elias Canetti care cred că sintetizează mai bine decât ar putea-o face o mie de discursuri destinul scriitorului. Spune Canetti că «exilul este patria scriitorului»... R. - A spus-o, într-un fel, și Vintilă Horia în romanul său Dios nació en el exilo... A.S. - Există două feluri de exil: un exil teribil, care este exterior ființei scriitorului și, în general, ființei umane nevoite să
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
romanul său Dios nació en el exilo... A.S. - Există două feluri de exil: un exil teribil, care este exterior ființei scriitorului și, în general, ființei umane nevoite să trăiască în afara spațiului său de origine, a copilăriei sale, a țării, a patriei, a culturii sale, dar există și un exil interior. În secolul al XX-lea, toate țările au avut exilații lor, fie din Est sau din Vest, fie din fostele țări comuniste, fie din Occident. Și acesta este exilul scriitorului care
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
ienicerii/ care-l vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție:/ vin călăii/ care vor pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune ca un substitut al transcendenței (modelul îndepărtat îl constituie motivul biblic al robiei babilonice a israeliților, de unde timbrul profetic, incisivitatea rostirii): Au zăpăcit,/ au încurcat pînă și/ lacrima bătrînei măicuțe
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
care înghețatele mîini/ Ale copiilor ei/ Le încălzești în mîinile tale./ Sînt palmele tale/ Ca o carte frumoasă/ Care le spune: «Albaștri/ Sînt ochii libertății/ Și parcă tot nu-i destul/ Numai atît»" (Rău să nu înțelegi...). Pentru neoromanticul Vieru, patria alcătuiește un inepuizabil rezervor de simboluri, un adevărat corn al abundenței poetice. Să admitem, totuși că cititorul onest al textelor d-sale trebuie să facă un efort pentru a separa această ardentă imagistică de zona național-comunismului care a banalizat și
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
un adevărat corn al abundenței poetice. Să admitem, totuși că cititorul onest al textelor d-sale trebuie să facă un efort pentru a separa această ardentă imagistică de zona național-comunismului care a banalizat și, mai rău, a infectat ideea de patrie cu diversionismul său, ceea ce la ora actuală nu e un lucru tocmai lesnicios... Consemn|m acum alte cîteva aspecte ale creației în chestiune. Bard îndurerat al țării despărțite în două, Grigore Vieru vădește în principiu o sensibilitate socială, adică bizuită
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
măresc expresivitatea, năzuind la un soi de pragmatism al idealității. Cîteva cugetări cu fior liric: "Trebuie să fii smintit ca, încredințat osîndei, să ceri cuie de aur nici chiar Hristos n-a fost țintuit cu ele". Constatăm că iubirea de patrie a lui Grigore Vieru e atît de firesc pusă-n text, încît își poate transforma flama în sclipire decorativă, suferința în semn, dobîndind aspecte hieratice. În destule locuri se estetizează. Grigore Vieru: Strigat-am către tine, volum antologic de autor
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
și topicii, și logicii". Cum poate declara război o intrare?! Ca să nu mai spunem că acel "declarase" e folosit prost. Forma potrivită ar fi fost "a declarat" sau, în context, "avea să declare" l Ce mai dispare din dosarele tribunalelor patriei? ROMÂNIA LIBERĂ ne furnizează un exemplu: "Transcrierile înregistrărilor SRI care incriminau demnitari au fost sustrase din dosarul «Matei»". Dezvăluirea despre aceste dispariții a fost făcută de judecătoarea Andreea Ciucă, cea care a fost băgată în pușcărie cu tam-tam de PNA
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
artei avangardiste din Japonia, cu opere în muzee și colecții. Aceștia sunt doar o parte din înaintașii, colateralii și contemporanii cu care se înrudește. Pe un asemenea fundal a deprins Sumiya Haruya cultul valorilor și al muncii, al iubirii de patrie, de oameni și al democratismului ce-l caracterizează și-i relevă talentul, viața și mai ales opera. Sumiya Haruya a făcut școala primară în satul natal și cea medie în Maebasi ( reședința prefecturii Gunma). Era perioada în care se interesa
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
vor capitaliza în marginea potențialului de subversiune avangardist, pentru a introduce apoi, o dată cu consolidarea puterii populare, propria versiune de realism socialist, căci ochiul Partidului este atoatevăzător. E adevărat, un Alexandru Sahia are șansa, nesperată, de a călători în viitor, în patria sovietică, acolo unde Andrei Jdanov dirijează, în numele marelui Stalin, destinele artei sovietice, în aceeași manieră în care Leonte Răutu o va face în deceniul de după 1948, în republica populară română. Arta totalitară își asumă misiunea ei formatoare și activistului, scriitorul
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
a dat un ordin conform căruia se permitea tăierea ziarelor în foițe de țigară, după ce au fost citite, cu excepția articolelor lui Ilya Ehrenburg, a căror folosire drept hârtie de țigară se pedepsea foarte grav."5 În confruntarea imagologică care opune patria sovietică și lagărul socialist reacțiunii, neutralitatea este inimaginabilă și sancționată ca erezie. În strategia de seducție a intelectualului, oficialitatea sovietică își investește întregul geniu al potemkiniadei și "premiile Stalin" devin ocazia unei mese laice grație căreia cărturarul devotat poporului și
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
regină, în interiorul unei fraze care nu îl aștepta și care i s-a supus... Au umbră, transparență, greutate, pene, păr, au tot ceea ce s-a lipit de ele de cît s-au rostogolit în rîu, de cît au migrat din patrie, de cît au fost rădăcini... Sunt foarte vechi și foarte recente..." ( Idem.) Mare muncă cea a poeților. Pardon, mare muncă cea a adevăraților poeți, a celor mari. Și Neruda este unul dintre ei. Și pentru că Neruda nu este numai un
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
a justificat în termenii următori opțiunea: Într-o lume a imaginilor falsificate și a adevărurilor ciuntite, Susan Sontag s-a angajat în favoarea libertății de opinie. Mare doamna a literaturii americane și în același timp, enfant terrible al cercurilor intelectuale din patria ei, Susan Sontag ( pe adevăratul ei nume Susan Rosenblatt) s-a născut în 1933 la New York. Frumoasă și deșteaptă, ea a beneficiat de o educație aleasă și a frecventat deja la 16 ani cursurile Universității din Chicago, unde a studiat
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
-și continua studiile, dânsul a fost din nou mobilizat într-o formație de geniu, care construia fortificații, iar apoi calea ferată care a înlesnit aprovizionarea orașului asediat. Așa se face că domnia sa este considerat veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, fără "să fi tras un glonț (din fericire)", cum îi place să spună. În 1945, aflând că familia i-a fost exterminată în Basarabia, a plecat la Moscova, la o mătușă, care, în 1917-1920, urmase cursuri de medicină la Kiev
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
baza căruia el, socialismul, este edificat." Azi putem vedea clar că emigrația rusă a reprezentat continuitatea liniei spiritualist-religioase, pe care cîrmuirea bolșevică s-a silit a o jugula. Adică a liniei celei mai substanțiale a culturii rusești. Responsabilitatea față de cultura patriei sale l-a făcut pe Merejkovski să adreseze tinerilor literați din diaspora, adunați în jurul revistei Novîi Dom un patetic apel: "Noi, Diaspora rusă, sîntem critica personificată a Rusiei, ideea și conștiința parcă îndepărtată de Ea, judecata asupra Ei, cea de
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
de ultimă oră și debutând, în 1966, cu volumul de versuri Zeu printre blocuri, considerat de critica literară o expresie a spiritului citadin. Celebritatea rapidă și spectaculoasă (hollywoodiană!) i-o aduc însă romanele: Prins, 1969, Dulce ca mierea e glonțul patriei, 1971, Sfârșitul bahic, 1973. Este perioada în care Petru Popescu se întâlnește cu cititorii din centrele culturale ale țării, dă autografe, apare la televizor. Se zvonește că urmează să devină ginerele soților Ceaușescu, căsătorindu-se cu fiica lor, Zoe (dar
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
lui Virgil Măgureanu: "Ați văzut vreun șnițel candidînd la președinție din partea ciocanului de bucătărie care l-a frăgezit pe tocător?" * Sărim peste fotoreportajul "Mona Muscă la duș" (dușul vîrstă nu cunoaște), ca să ne oprim cu delicii la episodul-pilot al serialului Patria are nevoie de defectele dumneavoastră. Înlăuntrul trebilor din afară de Andrei Pleșu, în care găsim răspunsuri la o întrebare pe care ne-am tot pus-o unii dintre noi: nu ce naiba i-o fi trebuit lui să fie guvernant cînd vocația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
când fața lui, după un exercițiu îndelung de voință, va căpăta gravitatea cuvenită, iar logica și graiul vor dobîndi matca firească. De ce o mare încordare a destinului să nu-l proiecteze într-o zi pe orbita bărbaților de seamă ai patriei, deciși să joace un rol însemnat în istoria ei? De ce nu i s-ar întâmpla aceasta mai ales unuia care - după cum mărturisește poetul - s-a simțit și se va simți totdeauna mai bine la Slobozia decât la Londra?... De ce, vă
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
mai multe înțelesuri ale noțiunii: cel, vai, bine știut de noi ăștia, mai "în etate", dat de fasciști și comuniști, un tipar în care trebuiau să se îmbine "înalte valori morale" cu "abnegația, subordonarea eului individual în raport cu o entitate supraordonată (Patria, Partidul, Conducătorul etc.)", dar și un sens mult mai extins în istorie - un individ care reușește să dobîndească un rol social inaccesibil în mod obișnuit grupului său de origine, așa-numitul "parvenit", ridicat și prin merite proprii la funcții înalte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
dric: corect ar fi fost dacă, înainte sau după meci, s-ar fi păstrat măcar un minut de reculegere în amintirea “jalnicului moment australian” de unde - zic cârcotașii - doar un avion C 130 ar fi fost în stare să aducă în patrie grămada de goluri primite de naționala României la recentul campionat mondial... Tenis. Meciul de “Cupă Davis”, dintre echipele României și Elveției, transmis pe România 1, a fost comentat de Cristian Tudor Popescu atât de tehnico-sec, încât m-a expediat mental
Sport by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13099_a_14424]
-
dar și credința creștină, făcând-o să triumfe în casele și în sufletele noastre. Anul celui care a fost numit "Atleta Cristi", atletul lui Hristos pe pământ. Anul celui care constituie mândria noastră, a românilor. Aflăm cu bucurie că guvernul patriei noastre istorice, România, a elaborat un program de comemorare a domnitorului și a alocat în acest scop importante mijloace financiare. Acest program se va desfășura sub coordonarea unui Comitet de onoare, prezidat de primul-ministru Adrian Năstase și de ÎPS Patriarhul
Anul 2004, anul „Ștefan cel Mare”. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Tărâțeanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2231]
-
va asigura instaurarea unei societăți egalitariste. Astfel, paradisul terestru nu mai este visul unor poeți, ci finalitatea unei evoluții ineluctabile. Si, pentru că Rusia se voia centrul de iradiere al paradisului terestru, textele în care Marx și-a expus părerile despre patria lui Lenin au fost cu grije ascunse publicului; Moscova s-a crezut întotdeauna mesianică, astfel încât nu i-a fost greu să se identifice cu iluzia egalității sociale și politice și să o impună prin forță unei populații obișnuite de secole
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
ȚARA MEA DE DINCOLO DE PRUT Mi s-a dat poruncă să te uit, Să te șterg din minte c-un burete, Patria mea pusă la perete. Și, ca-n anii noștri cei mai triști Iar să mă prefac că nu exiști, Iar să mă prefac că nu pot plânge Și că alta-i ruda mea de sânge. Țara mea de dincolo de Prut
Țara mea de dincolo de Prut. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Iași, Cernăuți. La scurt timp după răpirea Basarabiei în 1812, autoritățile țariste au dezvoltat economia orașului și au impulsionat viața culturală și religioasă, în scopul accelerării procesului de deznaționalizare a populației autohtone. După Unirea Basarabiei cu patria mamă, în 1918, viața națională s-a dezvoltat în chip firesc, în armonie cu evoluția celorlalte provincii românești. Trecutul istoric al Basarabiei a însuflețit populația autohtonă și multe simboluri ale trecutului înfățișau momente de glorie, prin evocarea unor luptători pentru
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
neamului și a limbii române. La împlinirea celor 80 de ani de viață, Fundația "Ginta Latină" urează maestrului Toma Istrati multă sănătate, aceeași tinerețe și bunătate a inimii, strălucire a minții și dragoste de țară, însușiri cu care omagiatul servește patria și menține speranța Unirii. Dr.Vlad BEJAN STIMATE ȘI DRAGĂ DOMNULE TOMA ISTRATI, Vă exprimăm sincere și călduroase felicitări cu ocazia acordării, de către conducerea României, a ordinului "Meritul Cultural" și a gradului de comandor, pentru merite în arta scriitoricească, pentru
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
demult, de tine taica Îmi spunea mereu povești Ca de steaua cea mai mândră A oștirii românești. Și, pe cât mi-a duc aminte Pomenind numele tău, Se-nchina precum se-nchină Un creștin la Dumnezeu. Îmi spunea că în altarul Patriei nu-i alt odor Mai de preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos. Și apoi, în țesătură De mătase s-a-ntrupat Cerul zilelor de
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]