13,614 matches
-
cu ocazia ratificării lui de către Parlament, ori aceea a adoptării, cu acest prilej, a unei declarații în care să se expliciteze poziția Părții române; o asemenea formă de ratificare condiționată ori care să fie însoțită de amendamente constituia, însă, o "ratificare condiționată", care, în practica internațională, are valoarea unui refuz de ratificare sau, în cel mai bun caz, constituie o propunere de renegociere a documentului. Aceeași problemă s-a ridicat (în cursul consultărilor dintre ministerele de externe) și în cazul negocierilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
acest prilej, a unei declarații în care să se expliciteze poziția Părții române; o asemenea formă de ratificare condiționată ori care să fie însoțită de amendamente constituia, însă, o "ratificare condiționată", care, în practica internațională, are valoarea unui refuz de ratificare sau, în cel mai bun caz, constituie o propunere de renegociere a documentului. Aceeași problemă s-a ridicat (în cursul consultărilor dintre ministerele de externe) și în cazul negocierilor instrumentului similar dintre Slovacia și Ungaria. România și Slovacia se aflau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
navigației pe Dunăre (Belgrad, 1948), am fost contactat de o doamnă ambasador din M.A.E. al Slovaciei (aleasă, apoi, în 1996, Președinte al Comisiei Dunării), care mi-a solicitat să avem o întrevedere de consultări în aceeași problemă a ratificării condiționate (ca jurist); ei aveau aceleași preocupări și prudență ca și noi, căutând o formulă mai potrivită, care să țină seama și de presiunea politică internă împotriva cedării excesive în problema tratamentului minorității ungare din țara lor. I-am explicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
noi, căutând o formulă mai potrivită, care să țină seama și de presiunea politică internă împotriva cedării excesive în problema tratamentului minorității ungare din țara lor. I-am explicat interlocutoarei, în cadrul unui working luncheon, care este practica internațională în materie (ratificarea este un act necondiționat și presupune exprimarea fără ambiguități a consimțământului cu privire la textul de tratat adoptat în urma negocierilor; nu poate fi acceptat pe părți cu modificări și nici cu adăugarea de amendamente; de asemenea, nici adăugarea de condiții și rezerve
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de asemenea, nici adăugarea de condiții și rezerve; este un act definitiv; în caz contrar, valorează refuzul de a ratifica ori o propunere de renegociere, iar negocierile trebuie să fie reluate de la început; precedentele cunoscute în practica internațională le constituie ratificarea cu rezerve sau cu amendamente pe care o face Senatul S.U.A., dar acestea nu au fost considerate de alte state ca ratificări și S.U.A. au trebuit să țină seama de reguli cazurile sunt citate în literatura de specialitate). I-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
propunere de renegociere, iar negocierile trebuie să fie reluate de la început; precedentele cunoscute în practica internațională le constituie ratificarea cu rezerve sau cu amendamente pe care o face Senatul S.U.A., dar acestea nu au fost considerate de alte state ca ratificări și S.U.A. au trebuit să țină seama de reguli cazurile sunt citate în literatura de specialitate). I-am sugerat interlocutoarei adoptarea unei declarații de către parlament odată cu ratificarea, dar am menționat și dificultatea de a o putea remite partenerului (care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
face Senatul S.U.A., dar acestea nu au fost considerate de alte state ca ratificări și S.U.A. au trebuit să țină seama de reguli cazurile sunt citate în literatura de specialitate). I-am sugerat interlocutoarei adoptarea unei declarații de către parlament odată cu ratificarea, dar am menționat și dificultatea de a o putea remite partenerului (care o poate refuza). Așa cum îmi amintesc, Slovacia, fiind mai prudentă, a procedat în sensul variantei sugerate, cu o anumită acomodare; Partea română nu a schițat nici un gest de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și rangul echivalent al semnatarilor). Din punctul de vedere al României, semnarea Tratatului de către Primul-ministru s-a făcut cu respectarea Constituției (art. 91 alin.1 "Președintele încheie tratate internaționale în numele României") și a Legii nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor art. 110; fiind vorba de un tratat încheiat în numele României, Președintele României a dat împuternicire primului-ministru să îl semneze. Problema nu a fost, însă, destul de clară și în privința Părții ungare; neavând cunoștințe riguroase despre modul în care era reglementată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
pentru Partea română). Pe acest fond, de satisfacție, i-am explicat că memorandumul este una dintre denumirile care se folosește pentru tratate și, dacă am ajuns la acest stadiu, i-am sugerat ca Guvernul român să-l supună în grabă ratificării / aprobării, spre a oficializa înțelegerea realizată (pentru ca ungurii să nu mai dea înapoi); era în ajunul Anului Nou, dar n-am mai auzit nimic despre această acțiune și, drept urmare, s-a încheiat, în condiții mai puțin avantajoase, Convenția din 2003
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
care reprezentanții români au fost tot timpul asaltați, au fost pur și simplu păgubitoare pentru România (v. cazul Fundația Gojdu, unde România a pierdut bunuri de valoare și s-a angajat la plăți suplimentare, și scandalul în Parlament cu ocazia ratificării acestui acord rușinos și păgubos; v. și dezvăluirile din presă). * Dintre etapele de escaladare etnică unele mărunte dar frecvente parcurse până acum, nu ar putea fi omis ultimul episod acela al acordării, în condiții preferențiale, a cetățeniei Ungariei persoanelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
nu știau ce s-a negociat (cel puțin așa a motivat premierul român când i s-au arătat observațiile noastre la textul Tratatului); partidele politice s-au făcut că plouă; Curtea Constituțională s-a sustras de la examinarea fondului în ceea ce privește constituționalitatea ratificării, recurgând la pretextul inadmisibilității demersului făcut; guvernanții (inclusiv comisiile mixte) au participat pasiv, și nu cu vigoare, dacă nu cumva au achiesat la escaladarea anumitor limite dincolo de sensul prevederilor Tratatului și al intențiilor inițiale. Nu mă miră nici faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
organismele din Sistemul Națiunilor unite, finalizat după patru ani de negocieri laborioase prin aderarea țării noastre la Fondul Monetar Internațional (F.M.I.) și la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.I.R.D.), la 7 decembrie 197213. Pe traiectoria aceleiași preocupări, se înscrie ratificarea Protocolului de aderare a României la Acordul General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.), la 20 decembrie 197114. Se încheie în acest fel un lung ciclu de acțiuni, inițiative și demersuri diplomatice perseverente, având drept finalitate majoră depășirea încercuirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
al Umanității și pentru constituirea Tribunalului Dreptului Mării 47. În 1984, s-a adoptat, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Acordul privind aplicarea Părții a XI-a privind exploatarea bogățiilor teritoriilor submarine 48. După adoptarea acestui Acord, a început procesul ratificării acestei importante reglementări maritime. România a ratificat Convenția și Acordul la 10 octombrie 1996. Este o reglementare juridică de mare importanță la promovarea căreia Diplomația română a avut o contribuție remarcabilă. Cu prilejul ratificării Convenției 49, România a reiterat Declarația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
adoptarea acestui Acord, a început procesul ratificării acestei importante reglementări maritime. România a ratificat Convenția și Acordul la 10 octombrie 1996. Este o reglementare juridică de mare importanță la promovarea căreia Diplomația română a avut o contribuție remarcabilă. Cu prilejul ratificării Convenției 49, România a reiterat Declarația pe care a formulat-o la semnarea Convenției, la 10 decembrie 1982. Declarația are următorul conținut: "1. Ca țară geografic dezavantajată, riverană la o mare săracă în resurse piscicole, România reafirmă necesitatea dezvoltării cooperării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Națiunilor Unite asupra Dreptului mării -, insulele nelocuite și fără viață economică nu pot afecta în nici un fel delimitarea spațiilor maritime ce aparțin țărmurilor principale ale statelor"50. Așadar, atât în cursul negocierilor, cât și cu prilejul semnării Convenției 51 și ratificării Convenției, la 10 octombrie 1996, România și-a reafirmat interesele economice și de securitate în procesul aplicării noilor reglementări maritime. Mărturii despre o rezistență prin diplomație ALEXANDRU NICULESCU* AMBASADOR (P) După 20 de ani de eforturi, adesea controversate, și sacrificii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
20 pays non-alignés. Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP.) a fost deschis spre semnare la 1 iulie 1968 și a intrat în vigoare la 5 martie 1970. România a semnat acest tratat la 1 iulie 1968, iar instrumentele de ratificare le-a depus la 4 februarie 1970. În esență, Tratatul prevede că orice stat dotat cu arme nucleare, care este parte la tratat, se angajează să nu furnizeze oricărei alte părți, direct sau indirect, arme nucleare sau alte componente explozive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Tudor, Istoria dramatică a teritoriilor românești ocupate Tratatul cu Ucraina 1997, Editura Ion Creangă, pp. 38-40. 5 Din motive politice ușor de înțeles, în comunicatul de presă privind semnarea Tratatului, precum și în legea nr. 129 din 14 iulie 1997, de ratificare a acestuia, în loc de Neptun apare Constanța, ca localitate unde s-ar fi semnat Tratatul. 6 Insula Șerpilor are aceeași suprafață ca și Parcul Cișmigiu, adică 17 hectare. Dar ce bogății are în jurul ei... 7 Singura poezie de o strofă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a fost semnat pentru România, de Primul-ministru Nicolae Văcăroiu, iar pentru Republica Ungară, de Primul-ministru Horn Gyula și apoi ratificat de România prin Legea nr.113/1996 (Monitorul Oficial nr. 250/1996), intrând în vigoare în ziua schimbării instrumentelor de ratificare. 7 Asupra acestui aspect, am discutat, la vremea respectivă, cu ministrul de Externe și cu secretarul de stat în subordinea căruia se afla acțiunea respectivă, arătându-le că, de fapt, s-a căutat un pretext spre a se încheia acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
că numărul acestor copii ajunge la 57. Copiii care nu sunt îngrijiți de către familia biologică pot fi mai bine îngrijiți într-o familie de plasament sau familie adoptivă decât într-o instituție. Având în vedere obligațiile asumate de România prin ratificarea Convenției drepturilor copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 care, în art. 3, prevede obligația Statelor părți de a lua măsuri legislative și administrative corespunzătoare pentru bunăstarea copiilor abandonați de părinți. În acest scop
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
prevedea o organizare politică cu "caracter definitiv"21 și vedea constituirea unei armate europene, chiar dacă țara sa avea o participare limitată în raport cu Franța și Germania, dar ca această armată să fie plasată sub o autoritate politică. Trebuia să se aștepte ratificarea tratatului C.E.A., semnat la 27 mai 1952, și punerea în funcțiune a instituțiilor preconizate. Adunarea C.E.A. trebuia să fie de tipul C.E.C.O., cu trei delegați pentru fiecare din cele trei state: Franța, Germania, Italia. Pentru a câștiga
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
la 27 mai 1952, și punerea în funcțiune a instituțiilor preconizate. Adunarea C.E.A. trebuia să fie de tipul C.E.C.O., cu trei delegați pentru fiecare din cele trei state: Franța, Germania, Italia. Pentru a câștiga timp și a facilita ratificarea tratatului, s-a decis, sub impulsionarea lui Jean Monnet, Paul-Henri Spaak și a federaliștilor să se utilizeze instituțiile C.E.C.O., în formarea prevăzută pentru C.E.A. Textul se intitula Proiect de tratat privind statutul Comunității europene. Calificativul "politic" nu era
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
martie 1954 nu a mai fost examinat de către miniștri. Un acord de principiu s-a dat prin vot universal direct de către Adunare în fața căreia erau responsabile Înalta Autoritate a C.E.C.O. și Comisariatul C.E.A., alegere care trebuia urmată de ratificarea C.E.A. și devansată de Constituția Comunității politice. După respingerea C.E.A., nu s-a mai pus această problemă, decât în 1979, un sfert de secol mai târziu. Paralel cu punerea în funcțiune a Comunităților, statele membre au pus primele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Europei a stabilit misiunea de elaborare a unei Constituții. Dar nu s-a perceput suficient de bine consecințele care decurgeau din alegerea termenului "Constituție". De fapt, s-au dramatizat mizele și au determinat un număr de guverne de a decide ratificarea tratatului pe calea referendumului. Voturile NU ale francezilor și olandezilor privind "Constituția" au plonjat mediile europene într-un profundă dezordine, haos și confuzie. În iunie 2006, Consiliul European a încredințat Germaniei, care deținea Președinția Uniunii Europene (1 ianuarie 1 iulie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
inclus în Tratatul de pace de la la Versailles (1919), care punea capăt Primului Război Mondial. Liga Națiunilor avea ca obiect prevenirea războaielor internaționale prin exercitarea autorității acesteia. Dar disfuncțiile Ligii Națiunilor începuse să apară. Principalul motiv pentru care Senatul S.U.A. a refuzat ratificarea tratatului era că trebuia să permită oficialilor Ligii Națiunilor să apeleze la forțele armate ale S.U.A., fără autorizarea Congresului. Altă posibilitate de utilizare a forței armate pe plan internațional nu exista, deoarece Liga Națiunilor nu avea organele necesare pentru menținerea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de cinci din cele șase state membre ale C.E.C.O.: Germania (15 mai 1953), Olanda (20 ianuarie 1954), Belgia (12 martie 1954), Luxemburg (27 aprilie 1954), Italia (examinare de text în iulie 1954). În Franța, "scandalul C.E.A." a oprit ratificarea tratatului și a fost abandonat definitiv la 30 august 1954. Întregul proces de ratificare a tratatului a fost precedat de dezbateri furtunoase: în fosta Germanie federală era evidentă opoziția socialiștilor germani; în Belgia, Guvernul social-creștin a cedat la presiunea partenerilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]