13,967 matches
-
respinsă pentru că nu este ""peintre d'histoire"", așa cum cerea gustul oficialitățiilor. Acest eșec îl întristează mai puțin decât moartea, survenită în același an, a prietenului său Dutilleux, primul său cumpărător, care i-a fost și elev. În 1866 expune la salon două tablouri și o acvaforte. Se îmbolnăvește de gută. În 1867 participă la "Expoziția Universală".este medaliat, dar cu medalia secundă, în schimb primește titlul de"Ofițer al Legiunii de Onuare". De aici înainte Corot se va bucura de o
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
clasică și modernă a unei arte care datorează puțin contemporaneității. Și totuși, numai secolul XIX a putut da un Corot"." ""Povestea vieții lui Corot e răspândită în lumea întreagă. O poți afla în muzeele publice, în galeriile colecționarilor, în orice salon sau în orice încăpere în care există un tablou. O poți afla în Franța, în Europa, în America. Această poveste este opera sa, pânzele sale străbătute de lumină, în care te întâmpină apa, iarba, arborii, norii, seninuri înalte și apusuri
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
Rosetti Rosnovanu, Leon Bogdan, Natalia și Elena Suțu, Maria Catargi sau Dimitrie Mavrocordat. Împreună cu familiile boierești ale capitalei Moldovei, „mondenii” de marcă foloseau plimbările în Copou pentru a-și etala presupusul rafinament și pentru a socializa cu indivizi similari: „înlocuind salonul, aristocraticul Copou prelua toate funcțiile sociabilității, devenind un imens salon fără frontiere”. Amintirile lui Alecu Russo confirmă acest tablou: "„Copoul este teatrul unde tânărul debutează în lume, sentimental culcat într-o caleașcă, cu obișnuita țigară în vârful buzelor. Copoul mai
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sau Dimitrie Mavrocordat. Împreună cu familiile boierești ale capitalei Moldovei, „mondenii” de marcă foloseau plimbările în Copou pentru a-și etala presupusul rafinament și pentru a socializa cu indivizi similari: „înlocuind salonul, aristocraticul Copou prelua toate funcțiile sociabilității, devenind un imens salon fără frontiere”. Amintirile lui Alecu Russo confirmă acest tablou: "„Copoul este teatrul unde tânărul debutează în lume, sentimental culcat într-o caleașcă, cu obișnuita țigară în vârful buzelor. Copoul mai este arena în care cucoanele noastre, mari și mici, tinere
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
lui Sima în mod solemn conducerea Legiunii. La începutul lui septembrie 1940, Mihail Moruzov plecase la Veneția, la o reuniune cu amiralul Canaris, șeful Abwehrului, și cu generalul Giacomo Carboni, șeful SIM, (serviciul italian de informații), reuniune desfășurată într-o salon izolat al celebrului Hotel Danieli. La București are loc o manifestație - organizată de „partidele istorice” și acaparată de agitatorii legionari -, contra amputărilor teritoriale impuse de Dictatul de la Viena (30 august 1940). Panicat, Carol al II-lea apelează la sfatul noului
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
este o versiune a sistemului de operare Microsoft Windows, proiectată de corporația Microsoft. Înainte de anunțul sub acest nume din 22 iulie 2005, a fost cunoscut sub numele de cod "Longhorn", după Salonul Longhorn, un bar cunoscut din orașul Whistler din provincia canadiană Columbia Britanică. Windows Vista a fost lansat în noiembrie 2006 pentru firme și parteneri de afaceri iar în ianuarie 2007 a fost lansat pentru utlizatorii obișnuiți. Această lansare vine după
Windows Vista () [Corola-website/Science/302571_a_303900]
-
clădire din oraș, Vechea Primărie (construită în perioada 1608-1610) precum și Noua Primărie (1884-1887). Tot aici se găsește și palatul Wiesbaden, cel mai important al orașului; a fost al conților de Nassau din anii 1837-1842. Are un exterior simplu, dar cu saloane împodobite bogat și bine păstrate. Aici a locuit și împăratul Wilhelm II în timpul numeroaselor sale vizite în Wiesbaden. Acest palat adăpostește azi "Hessischer Landtag" (parlamentul landului Hessa). Între 1853 și 1862 Carl Boos a construit "Marktkirche" - biserica pieței, evanghelică; posedă
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
Archinto și Casati-Dugnani în Milan (1731), Capelă Colleoni în Bergamo (1732-33), tavan pentru Gesuati (S.Maria del Rosario) în Veneția la St. Dominic Instituția Rosary (1737-39), Palazzo Clerici, Milan (1740), decorațiuni pentru Villa Cordellini la Montecchio Maggiore (1743-44) și pentru salonul Palazzo Labia, acum un studio de televiziune din Veneția, prezentând Povestea Cleopatrei (1745-50). După 1750, Tiepolo și-a stabilit cu fermitate o reputație de la un capăt la altul al Europei și însoțit de fiul său Giandomenico a călătorit la Würzburg
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
mitologia scandinavă, dând impresia de vechi interioare nordice. Pe data de 1 martie 2005, la ora 15.00, în clădirea Cercului Militar Național a avut loc Ceremonia dezvelirii bustului arhitectului Dimitrie Maimarolu, proiectantul Palatului Cercului Militar și inaugurarea oficială a Salonului fondatorilor Palatului, care mai cuprinde și busturile lui Vasile Zottu și al lui Nicolae Filipescu. În clădirea Palatului Cercului Militar Național funcționează și Biblioteca Militară Națională. Pe zidul exterior al scărilor ce urcă spre terasa din fața Palatului Cercului Militar Național
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Regale Marie de Edinburgh cu Alteța Sa Regală Ferdinand, Prințul de Coroană al României. Celebrarea a cuprins de fapt un număr de trei ceremonii de căsătorie: civilă, catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei). Căsătoria civilă a avut loc în Salonul Roșu al castelului din Sigmaringen, fiind oficiată de Karl von Wedel, mareșalul curții imperiale, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei fiind primul dintre martorii care și-au pus semnătura pe actul de căsătorie. Principala ceremonie, cea catolică, a avut
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
tatăl său, ducele de Edinburgh. Maria devenea astfel prima prințesă britanică, după câteva sute de ani, care se căsătorea cu un prinț catolic. Cea de-a treia ceremonie, cea protestantă, a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele palatului de către un capelan al Marinei Regale Britanice. Deși regele Carol I, preocupat permanent de simțul datoriei, le-a urat doar "„Honigtag”" („"o zi de miere"”), proaspătul cuplul regal avea să petreacă totuși o lună de miere la castelul Krauchenwies
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
Consulaire, Saint Leu la Foret (Franța); 2001 - Centrul Cultural Român, New York (SUA); 2002 - Muzeul Național de Artă, Cluj; 2003 - The National Museum of Catholic Art and History, New York (SUA); 2003 - Muzeul Național de Artă, Cotroceni, București; 2004 - Franconville (Franța); 2005 - Salonul Național de Artă, Arad; 2006 - Muzeul de Artă, Timișoara; Complexul Balnear Cultural Ocna Sibiului; Vertriebspartner Center, Viena Neustadt, Bank Austria Creditanstalt, Institut für Kultur, Viena; Institutul Cultural Român, Viena; Ambasada României, Viena; 2007 - Lux Lumen, Sala Terrena, Klosterneuburg, Austria, organizatori
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
unei boeme paupere dar semeață în asumarea orgoliilor trecute și instalarea pe socluri iluzorii a zeilor desemnați prin tragere la sorți. Literatul cu succese editoriale și o bună priză la publicul elevat făcea și mai inofensivă prezența sa printre expozanții saloanelor ieșene. Numai că obișnuința generează dependențe și nu mică le-a fost mirarea că din condiția de plan secund, operele au început să atragă cu oarecare insistență atenția și să intereseze publicul instruit. Cu spirtul exersat al regrupărilor strategice, breasla
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Național Liberal, și al soției sale, Helene (Fallenstein), care se trăgea parțial din imigranți hughenoți francezi, și avea puternice idei morale absolutiste. Implicarea lui Weber Sr. în viața publică a dus la impregnarea casei sale cu mediile politic și academic, salonul său primind frecvent numeroși savanți și personalități publice. Tânărul Weber și fratele lui, Alfred, care a devenit și el sociolog și economist, a prosperat în această atmosferă intelectuală. Cadourile oferite de Weber de Crăciun părinților lui în 1876, când avea
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
Șorban a studiat pictura și muzica în Italia (la "Conservatorul Giuseppe Verdi" din Milano), Austria și Germania între 1930 și 1934. A studiat apoi dreptul la Universitatea din Cluj. Între timp a avut mai multe expoziții de picturi în diverse saloane de artă la Baia Mare și Cluj (1935), București și Baia Mare (1938), iar apoi din nou la Cluj (1939, 1942, 1943). În 1938, Șorban devine asistent de istoria artei la Universitatea din Cluj. După dictatul de la Viena, Transilvania de Nord a
Raoul Șorban () [Corola-website/Science/303330_a_304659]
-
a estimat că această comisie a economisit până la 15 miliarde de dolari; activitatea ei l-a pus pe Truman pe coperta revistei "Time". Conform minutelor ședințelor Senatului, prin conducerea comisiei, „Truman și-a șters fosta imagine publică de băiat de salon al baronilor politici locali din Kansas City” și „niciun alt senator nu a câștigat mai mult capital politic din prezidarea unei comisii speciale de anchetă decât Harry S. Truman din Missouri.” Vicepreședintele , deși popular în rândul electoratului democrat, era considerat a
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
legate de Italia ca și tratatul " Despre dragoste". În 1821, acuzat fiind de simpatie față de carbonari - influență sensibilă în nuvela "Vanina Vanini" - Stendhal este expulzat din Milano. Reîntors la Paris, aproape ruinat după decesul tatălui său, Stendhal începe să frecventeze saloanele literare, își înființează propriul cenaclu și are chiar un discipol în persoana lui Prosper Mérimée. El scrie pentru publicații periodice, publică primul său roman, "Armance", urmat în 1830 de "Roșu și Negru", influențat în parte de Revoluția din iulie 1830
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
acum (în 1997). Același însemn heraldic exista și pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului. Tot aici mai era menționat anul "MDCCLIX". Aticul a căzut definitiv la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperișul și tavanul salonului de la etaj, făcându-se bucăți pe pardoseala camerei. Comparativ cu simplitatea fațadei de sud, fațada de nord a castelului (dinspre parc) - în special cele două aripi care închid curtea de onoare - prezintă mai multe elemente de decorațiuni: ferestrele podului de
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
Românească, proză scurtă (1989), premiul Fundației Liviu Rebreanu "Eclipsa", Cartea Românească, proză scurtă (1993), premiul orașului Tîrgoviște pentru cea mai bună carte de proză a anului. Într-o după-amiază de vineri" Cartea Românească, proză scurtă (1997), premiul Cartea Anului la Salonul Național de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de proză a anului și premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București. "Foxtrot XX", Cartea Românească, jurnal și publicistică (2008), premiul pentru proză pe anul 2008, acordat
Răzvan Petrescu () [Corola-website/Science/298964_a_300293]
-
poeziile sale pe de rost! Iubitoare și creatoare de artă și literatură, era o bună cunoscătoare și interpretă de muzică - canto, pian, orgă; avea în același timp și calități de pictor. Excelentă amfitrioană, femeie rafinată și cultă, Elisabeta creează un salon pentru oamenii de cultură în care se găsesc, printre alții, Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu. Îi admira atât pe Mihai Eminescu, considerându-l un mare poet romantic, cât și pe George Enescu. Pe acesta l-a ajutat
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
a răspuns:"Poate nu va fi mereu această graniță". Cuvinte care aveau să se adeverească câțiva ani mai târziu, în 1918. Superbe sunt în Castelul Peleș: Holul de Onoare, Sălile de Arme, Sala de Consilii, Cabinetul de Lucru, Sala Florentină, Salonul Turcesc, Sala de Teatru, Sala de Concerte. Întrucât în 1881 la proclamarea Regatului, Carol I și Elisabeta nu aveau nici un urmaș direct care să asigure continuitatea dinastiei, succesiunea s-a făcut din rândurile familiei regelui. Astfel a ajuns pe tronul
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
familiei imperiale ocupau aripa de vest, cele patru colțuri ale clădirii conțineau încăperi mici, care erau apartamentele membrilor mai puțin importanți ai familiei imperiale. Acesta este unul dintre motivele pentru care palatul poate părea un ansamblu confuz de săli sau saloane mari fără vreun scop evident situate în colțuri ciudate ale palatului. Faptul că Salonul Malachit este separat de Salonul de Aur, la fel de mare, de o serie de dormitoare și mici cabinete de lucru poate părea la început neobișnuit. Cu toate
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
care erau apartamentele membrilor mai puțin importanți ai familiei imperiale. Acesta este unul dintre motivele pentru care palatul poate părea un ansamblu confuz de săli sau saloane mari fără vreun scop evident situate în colțuri ciudate ale palatului. Faptul că Salonul Malachit este separat de Salonul de Aur, la fel de mare, de o serie de dormitoare și mici cabinete de lucru poate părea la început neobișnuit. Cu toate acestea, atunci când sunt se ia în considerare că Salonul Malachit era principala sală de
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
puțin importanți ai familiei imperiale. Acesta este unul dintre motivele pentru care palatul poate părea un ansamblu confuz de săli sau saloane mari fără vreun scop evident situate în colțuri ciudate ale palatului. Faptul că Salonul Malachit este separat de Salonul de Aur, la fel de mare, de o serie de dormitoare și mici cabinete de lucru poate părea la început neobișnuit. Cu toate acestea, atunci când sunt se ia în considerare că Salonul Malachit era principala sală de recepție a apartamentului împărătesei în timp ce
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
ciudate ale palatului. Faptul că Salonul Malachit este separat de Salonul de Aur, la fel de mare, de o serie de dormitoare și mici cabinete de lucru poate părea la început neobișnuit. Cu toate acestea, atunci când sunt se ia în considerare că Salonul Malachit era principala sală de recepție a apartamentului împărătesei în timp ce Salonul de Aur era camera de primire principală a nurorii sale, țarevna, amenajarea camerelor capătă mai mult sens. În mod similar vasta Sală Albă, atât de departe de alte săli
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]