19,447 matches
-
mai mult decât mijloace de a opri timpul, simbolizează două moduri de a trăi momentul prezent: ca pe ceva absolut (videosfera) sau relativ (grafosfera). Două morale ale timpului. Imaginea de cinema face ușurătatea gravă, imaginea video face gravitatea ușoară. Un simț se incarnează în planuri de carne și oase. Blocuri, cheaguri sau concrețiuni, toate au o greutate, grosime ori densitate destul de străină de fluiditatea plată a imaginilor televizuale. Carne și os înseamnă umbră și lumină. Există o mare tradiție a luminilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este infinit) se spune că este spațiul ulciorului ori că este spațiul mănăstirii (mata), / tot așa despre Ătman cei confuzi spun că ar fi de două feluri: Jīva(-ătman) și Īśvarătman. «Eu nu sunt trupul și nici prăna, nu sunt simțurile și nici mintea, / și deoarece Martorul este întotdeauna propria-mi natură, eu sunt Unul» - o, întâiule stătător între asceți! Această cunoaștere pe care ți-am descris-o acum este samădhi. Când vede toate ființele doar în propriul său Ătman, și-
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
lucrurile și ființele se influențează poate fi „sistematizat“, însă până la proba contra rie. Această privire superficială nu dă seama de lume, în manieră „obiectivă“, ci de modul nostru, mai mult sau mai puțin comun, de înțelegere și interpretare la nivelul simțurilor. Sălășluirea în legătura Unului nu anulează cauzalitatea de tip cauză-efect, însă ea se va desfășura în alt registru, așa cum teoria relativității nu anulează mecanica newtoniană. Ce mod de înțelegere a lumii are, de exemplu, un șaman care își schimbă, după
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
con duce decât la rezultate „părtinitoare“, adică, pe linia deschisă de demersul nostru, relevante doar pentru „partea“ decu pată din întreg. Or, instituirea părții ca întreg și exacerbarea atenției acordate dimensiunii vizibile și deci corpului, res pectiv lumii perceptibile prin simțurile corpului conduc la dizarmonii, care, mai devreme sau mai târziu, vor conduce la îmbolnăvirea și prăbușirea „sistemului“ artificial creat, pentru o necesară și igienică revenire a „părții“ în armonia totului. IV. LUMI îMPIETRITE: CHIP, PERSOANĂ, MEMORIE IV.1 Obstinația chipului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
față de limba maternă, față de rude. Când satul nu mai este capabil să-și țină tinerii, dispar multe activități, ocupații, meserii, iar țesătura socială locală, liantul comunitar se destramă... În Franța, după al Doilea Război Mondial, locuitorii din Bretagne au redescoperit simțul identității, ceea ce a dus la revigorarea comunităților agricole, la aflarea modalităților prin care se poate asigura "un viitor bun tuturor fiilor ținutului". Această puternică competitivitate socială a permis, mai mult ca în alte regiuni agricole, să mențină populația pe loc.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care poate reuni interesele speciale, împărțind riscurile. Într-o comunitate rurală în care toată lumea se cunoaște, asumarea riscurilor poate duce la pierderea prestigiului în caz de eșec, și la invidie în caz de succes... Se poate începe cu apelul la simțul responsabilității al proprietarilor cu terenuri lăsate în paragină, cu clădiri degradate etc. Concertarea nu înseamnă ca toți să fie întrutotul de accord, ci crearea și consolidarea unei culturi locale a încrederii reciproce care poate aduna forțe creatoare într-un proiect
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a reaprins interesul oamenilor pentru zonă, a dat naștere unor idei de proiecte esențiale pentru restabilirea încrederii în viitorul acesteia. Este importantă restabilirea încrederii prin consolidarea valorilor identitare, prin consolidarea atașamentului față de teritoriul local. În Gwynedd (Țara Galilor) exista un puternic simț al apartenenței la cultura celtică și o dorință comună a locuitorilor de a se diferenția de vecina Anglie. Un grup local s-a preocupat de revalorizarea vieții economice specifice, de reînvierea limbii și culturii Țării Galilor. Proiectul a obținut un imens
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
negative create de aceste situații (persoana se poate centra pe problemă (strategie vigilentă), emoție (strategie de evitare), reevaluarea situației. Aron Antonovsky 373 a dezvoltat un model care arată că persoanele care rezistă cel mai bine bolii sunt cele cu un "simț ridicat al coerenței", cele care percep mediul în care trăiesc ca inteligibil și controlabil. Interesul sociologiei sănătății este de a identifica condiții și circumstanțe favorizante menținerii sănătății, condiții și circumstanțe favorizante apariției bolilor, de a propune explicații care să ajute
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pedagogice (alături de tablă, hartă etc.), pentru realizarea în condiții cât mai bune a finalităților educaționale. Dar noile tehnologii cer schimbarea principiilor. Principiul intuiției susținea că fiecare idee își are originea într-o experiență sensibilă, că la bază oricărei idei stau simțurile. Deci trebuie studiate obiecte, fenomene și procese prin intermediul simțurilor, trebuie o cunoaștere senzorială a realității. Avantajul principiului deriva din înfăptuirea unității dintre senzorial și rațional. La ora NTIC, principiul presupune îmbinarea materialului didactic intuitiv-material cu cuvântul, cu mijloacele moderne de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cât mai bune a finalităților educaționale. Dar noile tehnologii cer schimbarea principiilor. Principiul intuiției susținea că fiecare idee își are originea într-o experiență sensibilă, că la bază oricărei idei stau simțurile. Deci trebuie studiate obiecte, fenomene și procese prin intermediul simțurilor, trebuie o cunoaștere senzorială a realității. Avantajul principiului deriva din înfăptuirea unității dintre senzorial și rațional. La ora NTIC, principiul presupune îmbinarea materialului didactic intuitiv-material cu cuvântul, cu mijloacele moderne de informare și comunicare. Principiul legării teoriei de practică. Fiecare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
școlar joacă un rol în reproducerea și legitimarea acestor ierarhii 432. Există "stiluri de viață" bazate pe "poziții economico-socio-culturale" diferite 433. Oamenii nu fac calcule raționale tot timpul, ei acționează bazându-se și pe "dispoziții", cunoștințe și experiențe interiorizate etc. Simțul lor practic seamănă mult cu cel din familie, corespunde mult modului în care s-au socializat. Indivizi diferiți, care aparțin unor grupuri diferite nu cred la fel că aceeași miză socială are aceeași importanță și trebuie urmată. Unii cred că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bonete etc.); colecții de texturi și materiale; truse de activități casnice gospodărești; jucării adecvate activității (vase de bucătărie, tacâmuri de plastic, aragaz etc.). • mijloace audiovizuale casete video și CD-uri cu filme didactice de prezentare a unor activități care dezvoltă simțul practic și estetic (ikebana, origami, rețete culinare etc.); casete video și CD-uri pe diferite tematici: prevenirea accidentelor casnice, a incendiilor, utilizarea diferitelor materiale și ustensile etc.). • material grafic albume; planșe cu etape de lucru, rețete simple ilustrate, prevenirea accidentelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
angajării cuprinde: competențe academice, calități personale și spirit de echipă. Profilul competențelor necesare inserției profesionale 2000+ include: aptitudini de bază (de a comunica, gândi, învăța, de a învăța continuu), calități personale (atitudini și comportamente pozitive, abilități personale de management etc.), simțul responsabilității și adaptabilității, creativitate, spirit de echipa (să știi să lucrezi cu alții, să participi la proiecte etc.)501. În Anglia, sunt importante: "atuurile 502 de bază": competențe de bază (scriere, calcul) și atribute personale esențiale (fiabilitate, integritate); "atuuri intermediare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
avem timp să vorbim despre proiecte, planuri din cauza programului, orarului". • "Au fost mereu probleme cu sălile, cu locurile în cămin...". Cei care vin în primul an sunt încă foarte atașați de familie, de cercul lor de prieteni. Tinerețea înseamnă însă simțul aventurii, al riscului, dorința unor noi experiențe, a lărgirii orizontului: • "Și ca student sunt cu totul dependent de părinți". • "Resimt paradoxul că sunt autonom și totuși așa de dependent de părinți". Cine locuiește cu părinții trebuie să le ceară mereu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a vieții creștine (II Tim. 2, 11-13)<footnote Diac. Asist. Ion Bria, „Sensul activ al credinței creștine”, în Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 2, p. 228. footnote>. Sfinții Părinți definesc adevărata credință ca fiind o vedere mai presus de minte, simț spiritual, putere a lui Dumnezeu, tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică, sănătatea sufletului, rod al minții, consimțirea de bunăvoie a sufletului, intuiție a realității celor făgăduite, convingere lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere, temelie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca una ce întrece toate puterile înțelegătoare ale sufletului nostru. Și numesc credință nu mărturisirea binecredincioasă, ci întemeierea neclintită pe ea și pe cele făgăduite de Dumnezeu. Căci, cum vedem prin ea cele făgăduite în veacul viitor fără sfârșit? Prin simțuri? Dar credința este ipostasul celor nădăjduite, iar simțul n-ar putea vedea prin nici un meșteșug viitorul și ceea ce se nădăjduiește. De aceea și Apostolul a adăugat: dovedirea lucrurilor care nu se văd (Evr. 11, 1). Așadar, vede oare vreo putere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sufletului nostru. Și numesc credință nu mărturisirea binecredincioasă, ci întemeierea neclintită pe ea și pe cele făgăduite de Dumnezeu. Căci, cum vedem prin ea cele făgăduite în veacul viitor fără sfârșit? Prin simțuri? Dar credința este ipostasul celor nădăjduite, iar simțul n-ar putea vedea prin nici un meșteșug viitorul și ceea ce se nădăjduiește. De aceea și Apostolul a adăugat: dovedirea lucrurilor care nu se văd (Evr. 11, 1). Așadar, vede oare vreo putere a minții cele nădăjduite? Dar cum să le
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vede oare vreo putere a minții cele nădăjduite? Dar cum să le vadă pe cele ce nu s-au suit nicidecum la inima omului? Deci ce urmează? Nu vedem prin credință cele făgăduite nouă de Dumnezeu, o dată ce întrec toate lucrările simțurilor și ale minții?”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 40, în Filocalia..., vol. VII, p. 317) „Dar dacă toți cei ce s-au mucenicit prin credință n-au luat făgăduința, Dumnezeu prevăzând pentru noi un lucru mai înalt, ca să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
între lucrurile de aici. Vederea vieții viitoare se va mișca între bunătățile de acolo, cele mai înalte. (n.s. 125, p. 318) footnote>. Iar ceea ce se vede și se posedă prin această vedere fiind mai presus de toate cele cunoscute prin simțuri și prin minte nu e nici ea ființa lui Dumnezeu. Căci ființa lui Dumnezeu e dincolo și de aceasta prin depășire. Așa este tot ipostasul bunătăților viitoare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Ipostasul bunătăților viitoare sau temelia lor este ființa
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
văzându-le nu le crede prin el însuși și înțelegerea nu le poate cuprinde”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319-320) „Credința este ușa tainelor. Căci ceea ce sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319-320) „Credința este ușa tainelor. Căci ceea ce sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum intră razele lucrurilor văzute prin ochii sensibili
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ceea ce sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum intră razele lucrurilor văzute prin ochii sensibili în ființa noastră. (n.s. 440, p. 361) footnote> Avem, cum zic părinții, doi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 16b, în Filocalia..., vol. VIII, p. 45-46) „Dar scrie și cuviosul Isaac: Credința e mai subțire decât cunoștința, după cum și cunoștința e mai subțire decât cunoașterea lucrurilor ce cad sub simțuri<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Perceperea lucrurilor sensibile e proprie oricui, chiar și animalelor. Cunoștința unor principii raționale e mai subtilă, căci implică o putere de abstragere de la lucrurile sensibile și de la multitudinea lor. Dar credința e mai subtilă și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Celui ce este cu tine, în chip neîndoielnic; puterea aceea pe care mulți simțind o intră în foc și nu se tem și călcând pe apă nu se îndoiesc în cugetul lor, socotind că se vor scufunda. Căci credința întărește simțurile sufletului și acesta simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Să nu caute să ajungă înainte de vreme la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se îndoiesc în cugetul lor, socotind că se vor scufunda. Căci credința întărește simțurile sufletului și acesta simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Să nu caute să ajungă înainte de vreme la vederi ce întrec simțurile. (n.s. 90, p. 97) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 97) „Nu credința cea din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]