12,895 matches
-
obști umbrăreștene, adăugată aceleia de la vest de Siret; -partea de la mijlocul moșiei s-a delimitat între ceea ce s-a numit „Capul moșiei” și apa Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din Galați, el intrând și în stăpânirea acareturilor de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intrând și în stăpânirea acareturilor de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor și a vornicului Gavril Conachi de la Siliștea. Demetriade va construi noi clădiri de uz gospodăresc, inclusiv o moară de foc, dar nu și locuință, în locul celei vechi, căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o moară de foc, dar nu și locuință, în locul celei vechi, căci pentru aceasta și-a ales un loc în partea de nord a moșiei, la sud de satul Movileni, mai aproape de Tecuci, unde rezida aproape permanent. Ca mod de stăpânire a rămas vechea practică, munca țăranilor în dijmă, pentru care nu se mai limita darea zeciuielii, ca pe vremea Costăcheștilor și a urmașilor acestora, ci „pe din două”, adică, proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii Umbrăreștilor de către marele vornic Gavril Conachi. Indubitabil că numele satului, despre care ne vom ocupa în cele ce urmează, este de origine turanică și a fost adaptat de la un Torca, asemenea apelative fiind relativ frecvente în onomastica evului mediu românesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni din satul Torcești”, operație determinată și ea de vânzările efectuate cu mult înainte de data când este întocmit actul, ce consemnează bătrânii. Curios este faptul că nici documentul din 1633, nici cel din 1634, prin care se fac transmiteri de stăpânire, nu dau nici un nume din cele patru de bătrâni; deși înstrăinările respective sunt menționate în „Socotiala” din 1697, se arată că înstrăinarea făcută de pârcălabul Furdui, în 1633, ținea de bătrânul Gurban, iar cele făcute de Melintie și Trif..., specificate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părți, respectiv de familii. Bătrânul Fetion revenise cândva, în cea mai mare parte, unui mic dregător local, pe nume Mezinu Ștefan și fraților săi; „feciorii lui Mezinu” își înstrăinează părțile „dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre a dat vornicului Vasile toate părțile ce au avut di ocină în Torcești, danie și de cumpărătură și de schimbături”, avem toate datele din care reiese cum a intrat boierul Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces, în anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp, răzeșii au pierdut dreptul lor de stăpânire; a fost invocat argumentul că răzeșii umbrăreșteni și-au dat acceptul la vânzare, care a fost făcută în forma arătată, și au semnat ca martori, în actul din 1684. După 1722, au loc și alte procese, cum ar fi cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca martori, în actul din 1684. După 1722, au loc și alte procese, cum ar fi cel din 1728, când stăpân la Torcești este Toader Costache, frate cu Constantin, care îi va fi transmis, la un moment dat, dreptul de stăpânire; alt proces a fost acesta din 1767, cu stăpânul de la această dată al Torceștilor, vistiernicul Iordache Costache, fiul lui Toader, terminat nefavorabil răzeșilor. Abia în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un moment dat, dreptul de stăpânire; alt proces a fost acesta din 1767, cu stăpânul de la această dată al Torceștilor, vistiernicul Iordache Costache, fiul lui Toader, terminat nefavorabil răzeșilor. Abia în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache”, ceea ce ar putea deruta pe cititor în privința stăpânirii Torceștilor; după moartea cumpărătorului, cel care apare ca stăpân efectiv la Torcești în prima parte a secolului al XVIII-lea, și este Toader Costache, unul din numeroșii fii (5 băieți și 3 fete) ai marelui vornic de Țara de Jos
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Șerbănești, mai pe urmă și la Brăval” (sic !, corect Prival, sat pe malul Siretului, de pe actualul teritoriu al comunei Tudor Vladimirescu, situat atunci la un vad de trecere peste Siret); subliniem faptul că, exceptând Privalul, toate satele menționate erau atunci stăpâniri ale Costăcheștilor: Umbrăreștii îi avea Manolache Costache; la Torcești se afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]