14,769 matches
-
grave ale realității decerebrate de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine orchestrat de așa-zisele "minorități sexuale" până la denunțarea formelor de privare de libertate: biometria și de instituire a terorismului global. Pornind de la învățătura creștină ca fundament al zidirii sufletești a ființei, predica nu poate omite combaterea oricăror forme de pervertire a credinței, în duhul ecumenizant, în contrapunct cu Tradiția Bisericii și a Sfinților Părinți. O sursă fundamentală a predicii ortodoxe o constituie Cărțile de slujbă. Uitarea și chiar disprețuirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ale realității spirituale. Nu moda este cea care dă măsura vieții religioase, ci asumarea cu umilință și bucurie deopotrivă a mărturisirii creștine, în care cuvântul devine ziditor prin tainica rugăciune și în care gestul este semnificat prin antrenarea tuturor resorturilor sufletești ale ființei. Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic În perioada postcomunistă, se discută din ce în ce mai acut problema înnoirii la nivelul vieții religioase. În ce măsură, însă, o asemenea nevoie poate periclita sau nu o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților și stăpânitorilor. Iar alta duhovnicească, care o a încredințat Dumnezeu arhiereilor și sufleteștilor iconomi. Însă una alteia este potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
P. S. Romanu nici nu e așa de clară și că e nevoie de o interpretare prin ocol a textelor, pentru ca aplicabilitatea lor să fie reală... E un act nepolitic desigur. Dar tocmai aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea Bistrița, până la moarte. Autor al lucrărilor: Autenticitatea cărților Sfinte ale Noului Testament (București, 1905); Scurte încercări de creștinism social (București, 1913); Produsuri sufletești și realități verificate (Râmnicu Vâlcea, 1934); Femeia ca factor social (Râmnicu Vâlcea, 1934), volum reeditat sub denumirea Femeia în Biserică, familie și societate (Arhiepiscopia Râmnicului, 2011). 2 Andrei Magieru (1891-1960), cu studii de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a transcende/ transla pe alt nivel de realitate: "O primă cauză trebuie văzută în punctul de criză în intersecția acestor două categorii: experiență și notație. Se poate foarte bine ca un șir de operații, de disociații mintale asupra evenimentelor tale sufletești să se găsească foarte bine consemnate într-o permutare a sintaxei (o permutare care, bineînțeles, nu contravine la păstrarea acelei permanențe, care este un anumit gen al limbei). Această înscriere a unei părți a evenimentului în chiar specialitatea sintaxei este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-ți urmări binele propriu, în felul tău propriu, atîta timp cît nu încerci să lipsești pe alții de binele lor sau să-i împiedici să și-l dobîndească. Fiecare este adevăratul paznic al propriei sănătăți, fie ea trupească, mintală sau sufletească. Omenirea are mai mult de cîștigat lăsînd pe fiecare să trăiască așa cum crede el că e mai bine, decît silind pe fiecare să trăiască așa cum li se pare celorlalți că ar fi bine". Și în alt loc, din aceeași lucrare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care se manifestă, este grai. Ca și graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme vorbește pe potriva botului său, a minții sale". Nu sînt iertați nici băieții culți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și puține lucruri din viața noastră sufletească se arată să fie vechi, să aibă prestigiul trecutului depărtat. Și aci se vor fi simțind efectele săriturii de care vorbeam. Acei cari se vîră în clasa considerată ca cea mai de sus, fără să aibă legături de sînge cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne-ar fi, sînt într-o modificare continuă; numai Dumnezeu și noi singuri știm ce gînduri grozave fulgeră cîteodată prin fundul minții noastre despre acei căror le dăm cea mai solidă dragoste, cel mai autentic respect. Noroc că aceste mișcări sufletești se petrec atît de repede! -, dar nu destul ca să nu le observăm destul de des și limpede. Nici o valoare nu poate fi, cu bună judecată, pusă mai presus de viață. Adevărul este numai un mijloc, pe lîngă altele, în serviciul acestei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a făcut nimic pentru Eminescu, - nu-i reproșăm - aplică belferilor T. Maiorescu, A. D. Xenopol, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, G. Bogdan-Duică, Leca Morariu, D. Murărașu, G. Călinescu, C. Botez etc. epitetele de ignari și proști și veninoși și analfabeți, cîtă aristocrație sufletească în eleganța lexicului arghezian pentru subiectul Eminescu! -, și catadixește să poruncească tot altora: Ne trebue un Eminescu corect! (I.E. Torouțiu)". Avem parte de o execuție fără drept de apel a unui nu mai puțin redutabil polemist, T. Arghezi. Poetul Florilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dreptate: "Am învins, deci dreptatea e de partea mea". Sau cînd cineva își pierde cumpătul în fața atrocităților războiului și, în loc să-și spună, pur și simplu, că a fost mai mult decît poate el suporta, simte nevoia să-și justifice epuizarea sufletească descoperind, chipurile, că nu a putut suporta fiindcă a fost silit să lupte pentru o cauză nedreaptă. Și tot așa fac și învinșii în război". În fapt, e vechea poveste din Geneza biblică, unde, nici Eva, nici Adam, după ce au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cazul luptei pentru o credință, căci aceasta e condusă sau inspirată de obicei de conducători adevărați, profeți ai revoluției. Și, ca în cazul oricărui aparat condus de un șef, o condiție a succesului este acea aplatizare și mecanizare, acea proletarizare sufletească a aderenților în interesul "disciplinei". De aceea, odată ajunși stăpîni, partizanii luptătorului pentru o credință, de regulă, degenerează rapid într-o tipică pătură de profitori". Nu putem spune că Revoluția Română nu a urcat pe scaunele puterii o consistentă pătură
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ai țării, de la orașe, nu-și pot Îndeplini decât În parte sau deloc, alături de cerințele vitale, nevoile profesionale și nevoile de progres―, În condițiile În care faptul de a fi locuitor al unui oraș conferea acelui cetățean „nevoi materiale și sufletești superioare―, date de o „viață În societate, o cultură mai aleasă―. Astfel, suferințele orășeanului sunt „amarnice― și „se ridică până la conștiința tragică― (Aderca 1935: 3-4). Totuși, statul Încearcă să ridice nivelul de trai al populației muncitoare prin legi care protejau
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
prieten al omului și nu te părăsește niciodată. Ba chiar nu s-a sfiit să o facă publică, să se dea o mare iubitoare de animale, să prezinte și celorlalți o gravă deviație de comportament drept o dovadă de ,,bunătate sufletească”. Desigur că ea ,,s-a comportat ireproșabil în viață”, ceilalți sînt vinovați de nereușitele sale sentimentale , iar asta a dus-o la marea iubire pentru cîini. Iată ce înseamnă să nu înveți nimic în această viață, să mergi haotic ca
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
din cele mai impresionante etape din istoria Basarabiei: „Mișcarea națională în Basarabia” (1930), „Amintiri din anul 1917-1918”, „Fizionomia socială și politică a Sfatului Țării”, „Memorii”. ALUPI, CĂLIN (CALINICĂ (1906-1988) PICTOR Artist de mare prestigiu, om cu alese și distinse calități sufletești, a cărui activitate creatoare s- a desfășurat timp de peste șase decenii, Călin Alupi se înscrie printre reprezentanții de seamă ai școlii ieșene de pictură. Format și integrat organic în cadrul mișcării plastice de la Iași, el a reprezentat cu autenticitate specificul acesteia
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920. Între anii 1922- 1926 frecventează, concomitent, Secțiile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Medicină, urmându-și astfel vocația înnăscută. Va urma cursurile Facultății din Iași, în anii atât de grei ai războiului, 1940-1946, lucrând paralel în spital - ca infirmieră - pentru a putea răzbi împreună cu mama sa, Maria, ființă aleasă, de o rară gingășie sufletească, excepțională pianistă, interpretă măiastră a unor compozitori de geniu precum Chopin, Grieg, Beethoven, Schubert. Dintre profesorii eminenți ai Facultății de Medicină de la Iași vor rămâne chipuri de neuitat: Gr.T.Popa, V. Râșcanu, Al. Moruzi, Jules Nițulescu, Ioan Enescu, D. Brănișteanu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lipsă care se simte în toate așezămintele burgheziei noastre"25. Acest decalaj apare ca un efect al neimplicării burgheziei în creația culturală din epocă. Totuși, la un moment dat, capitalismul se instalează cu drepturi depline și începe o adevărată "revoluție sufletească [...] desprinderea limpede, deplin conștientă a elementelor burgheze ale sufletului nostru și prefacerea lor în principiu de gândire și temelie a edificiului culturii"26. Rezultatul instaurării capitalismului "va fi marea misiune istorică a culturii noi de a da acestei națiuni [...] încrederea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
personajului, fără nid o intervenție, sub formă de explicații sau comentarii, din partea autorului..." și drept "o expresie a gândurilor .celor mai intime, a gândurilor care se află cel mai aproape de inconștient..." în The Ambassadors, afirmă Lubbock, James "nu descrie starea sufletească a lui Sfcrether ; el o face să se auto-exprime, el o dramatizează". *30 Istoria acestui procedeu și a folosirii lui în toate literaturile moderne de abia începe să fie studiată : unul dintre strămoșii lui aste monologul shakespearian ; un al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poporului și în poezia lui. Căci nu am eu drept etc." e tot una cu: "De-aș avea eu drept etc." că înțeles sintactic, dar, stilistic, între aceste două forme este o deosebire radicală pentru că fiecare izvoraște dintr-o stare sufletească. Cea dintâi, după cum ne arata perisintaxa ei, izvoraște dintr-o stare de ciuda și tristețe: "Căci nu am eu drept în lume ca să judec pe tirani!"; cea de a doua dintr-o dorința stăpânita: "De-aș avea eu drept în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tristețe: "Căci nu am eu drept în lume ca să judec pe tirani!"; cea de a doua dintr-o dorința stăpânita: "De-aș avea eu drept în lume să judec pe tirani!"; ceea ce însemnează că în primă exprimăm mai multă mișcare sufletească decât în a doua în care exprimăm un calm contemplativ" (Dragomirescu, 1939, pp. 41-42). După cum se vede, Dragomirescu leagă toate aceste observații de domeniul stilisticii, de vreme ce, în perioada în care își scria el cartea, nu se vorbea încă de stiință
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
având un rol deosebit În dobândirea mântuirii și sfințirii omului. Taina Sfintei Spovedanii sau a Mărturisirii, a fost instituită de Mântuitorul Hristos pentru iertarea păcatelor tuturor celor care doresc să intre În comuniune cu El și să-și redobândească sănătatea sufletească și trupească. Astfel, prin prezentarea În fața preotului duhovnic și prin mărturisirea propriilor păcate acumulate de-a lungul unei perioade, creștinul poate să-și elibereze conștiința, iar prin rugăciunea de dezlegare rostită de către preot, poate să primească iertarea de la Dumnezeu. Spovedania
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
păcate acumulate de-a lungul unei perioade, creștinul poate să-și elibereze conștiința, iar prin rugăciunea de dezlegare rostită de către preot, poate să primească iertarea de la Dumnezeu. Spovedania este ca o baie În care ne spălăm de toate Întinăciunile lăuntrice, sufletești, pe care le acumulăm de-a lungul timpului. Dacă am păstra În noi curățenia și sfințenia pe care o dobândim prin Taina Sfântului Botez, poate nu am mai avea nevoie de spovedanie și de iertarea păcatelor. Spovedania este o mărturisire
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
realitate și nu așa cum am dori să ne vedem. Taina Pocăinței este, astfel, o depășire a sinelui egoist și mândru pentru a ne Încredința lui Dumnezeu cu răutățile, păcatele, neputințele noastre, pentru a fi vindecați. În acest proces de vindecare sufletească, intervine și preotul duhovnic, care a fost Întotdeauna considerat de Părinții Bisericii un doctor care oferă, prin Îndemnurile sale, leacul potrivit pentru sufletul rănit de păcat. Duhovnicul are datoria de a nu lăsa spovedania să se transforme Într-o enumerare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]