14,689 matches
-
înțelegere economică (cea care era caracteristică explicației de tip cauzal) justețea angajamentului acestui tip de conștiință. Ea manifestă aceeași funcție de gestionar al interiorității până la granița acesteia cu latura activ-exteriorizantă a vieții și reprezintă corespondentul cel mai "retras", aflat la obârșia trăirilor, al conștiinței observatoare, cu care se află în simetrie structurală și în afinitate de rosturi cognitive. Funcționarea în act și în teritoriul pragmatic presupune, însă, și o traducere a doctrinei generale extrase din constantele suprastructurale în categorii sintetice ale temporalității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o componentă indispensabilă a autocontrolului. Virtuțile dianoetice și echivalentele lor pragmatice țin de ritualul unor exersări care aduc în sfera relațională a individului precepte axiologice generale și edifică astfel reguli de comportament. O viziune adecvată și cuprinzătoare proiectată asupra materiei trăirilor proprii furnizează facilitările de care are nevoie un pragmatism eficient și eliberează disponibilitățile active de orice obstacol interior sau de orice mecanism întârzietor. Concentrare și focalizare, anticipare și prevenție, intuiție și reactualizare oportună, sunt toate arme ale unei vigilențe de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sistem legitim al dominației faptului decizional. Conștiința de sine înseamnă libertate prin puterea universală a cunoașterii asupra registrului opțiunilor, prin înlăturarea dependențelor unei interiorități în ignorare de sine. Capitolul 7 Atitudinea estetică în lumina conștiinței de sine Toate actele sau trăirile care ajung să compună atitudinea estetică (fie că ea reprezintă esențializat întreg drumul parcurs de creator, fie că unește determinațiile comportamentului contemplatorului) trebuie să acceadă la un nivel superior de raționalitate, să progreseze ontologic până la o treaptă a deplinei limpezimi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atât de caracteristică domeniului frumosului). Unul dintre scopurile cultivării constante a unei asemenea cuprinderi este acela al legării organice a sferelor de existență, al solidarizării dimensiunilor intelectuale pe solul cărora se poate naște un fapt de creație autentică. Actele și trăirile atitudinii trebuie coordonate în măsura în care specificul lor poate permite intervenția conștiinței (în așa fel încât definiția umanismului pe care ele îl conțin să fie "luminată" de un aparat noțional sistematic). Acest aparat noțional ajunge apoi să ghideze însuși procesul creației în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
luminată" de un aparat noțional sistematic). Acest aparat noțional ajunge apoi să ghideze însuși procesul creației în aspectul progresiei lui noetice, ajunge să influențeze administrarea ritmului interior de creștere pe parcursul elaborării unei opere. Raza intensională a conceptului acoperă datul de trăire și consolidează semnificațiile acestuia într-un flux evolutiv care acceptă viziunea ei calitativă (traduce configurația de note conceptuale în proiect și în realizare). Oferind adesea principiul invenției și prilej de coagulare semantică, noțiunea însoțește itinerariul creator, țesând un plan reflexiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și depozitează, pentru a găsi apoi fericita oportunitate a inserției cruciale, ea asumând o responsabilitate măsurată, prudentă, în armonie cu timpii esențiali ai constituirii unei opere. Fie că funcționează mai aproape de intuiție, fie că abordează în deplină claritate datul de trăire interioară, conștiința de sine nu este străină nici aici de un soi de înțelepciune care combină sarcina punctuală a momentului creator cu o viziune globală asupra vieții (care dictează adesea un regim al ingenioaselor limitări lăuntrice). Înțelepciunea, cu caracterul ei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și nu un simplu spațiu de tranzit (purtător al informației izvorâte din interioritate către o destinație față de care rămâne indiferent). Schimbul "vital" cu mediul de inserție socială a creat și a permanentizat o latură comunicantă a persoanei care reflectă în trăirile ei întreaga frământare pe care o implică un contact plenar cu semenii și se modifică investițional în funcție de modulațiile experiențelor pe care le traversează. Conștiința obiectelor lumii însăși, care în general deține un caracter investigativ neutru, capătă în această situație privilegiată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
găsind în succesul unei relații o adevărată împlinire a unei adânci meniri. Ceea ce nu înseamnă că nu este posibil de înfăptuit și fecund un drum invers al interiorizării unor experiențe ale comuniunii, care absoarbe latura dialogantă în spațiul existențial al trăirilor lăuntrice. Conștiința de sine este capabilă să înlesnească ambele sensuri de parcurgere psihologică. Individualitatea devine, deci, împărtășibilă și în final reductibilă la constante unificatoare și la esență colocvială, păstrând o intimă legătură caracterizantă cu suprafața solidarizantă a persoanei. În virtutea acestui
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a atracției reciproce generate de asemănarea interpersonală. Această atracție funcționează în deplină lumină a conștiinței și este distinctă de orice formă arhaică de magnetism după care se presupune că se orientează fenomenul relațional. Evaluarea lucidă și corect intenționată a propriilor trăiri și atitudini sfârșește cel mai adesea în asimilări confesive menite să strângă laolaltă experiențele izolate ale membrilor grupului social. De aceea tot ce este judecată morală pornește din subiectivitate ("judecățile morale sunt echivalente cu rapoarte asupra trăirilor sau asupra atitudinilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
intenționată a propriilor trăiri și atitudini sfârșește cel mai adesea în asimilări confesive menite să strângă laolaltă experiențele izolate ale membrilor grupului social. De aceea tot ce este judecată morală pornește din subiectivitate ("judecățile morale sunt echivalente cu rapoarte asupra trăirilor sau asupra atitudinilor proprii ale vorbitorului"88), după teoria subiectivismului moral. Această reprezentare epistemologică este într-un fel rezultatul recunoașterii primatului reflexiv în câmpul interacțiunii sociale, adică o validare a unui reper interior statornic care ferește de pericolul aneantizării comunitare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei asemenea viziuni, pot pleda în favoarea simbolisticii încriptate a străfulgerării imaginale. Semnificații recoltate de pe o arie largă a experienței individuale și colective "cad-împreună" în alcătuirea sintetică a unei suprastructuri și intră astfel într-un metabolism tranzițional care manipulează date de trăire în evoluția destinală progresivă. Conștiința de sine poate cuprinde totalizator și pe segmente mici de material subiectiv și poate îngloba regiuni largi de obiectivitate în ansambluri intuitive pe care le leagă de aceste segmente subiective. Este privilegiul unic al ființei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și trecând prin cuprinderea relațională, lumea capătă o nuanță accentuat umanizată și sfârșește prin a aparține rațiunii individuale aruncate peste relieful plural al lucrurilor. Radicalul canon idealist conferă astfel reflexivității un rol determinant care îi prelungește influența mult dincolo de cercul trăirilor subiective și care îi revelează ascunse meniri ordonatoare în contextul unei inserări mutual-participative. Decisive devin aici calchierea paradigmelor cognitive lăuntrice pe tipul de cunoaștere comunitar și utilizarea aptitudinilor intuitive în demersul relațional. Iar intuiția unificatoare prealabilă însăși izvorăște dintr-o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aplicare. Astfel, deși nu se poate stabili cu rigurozitate o legătură strânsă între gradul de inteligență și buna practică a reflectării asupra propriului sine (întrucât persoane fără o dotație superioară sunt adeseori capabile de o autentică repliere pe faptul propriilor trăiri), totuși strategiile cunoașterii eficiente guvernează întregul proces reflexiv. Pe registre existențiale diferite, modalități diferite de apercepție activă aspiră produsul intelectual pur și îl angrenează într-un rost umanizant, particularizat și în același timp deschis către participație spirituală. Mai mult, limitele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adică în sânul unui rezervor strict de potențialitate rațională. Constantele suprastructurale pe care le degajă conștiința din fluxul destinal au și ele sistemul lor de dependențe semnificative (ceea ce este rezultatul unor limitări aplicative ale preluării pattern-urilor cognitive). Astfel, controlul trăirilor este o chestiune de reutilizare a unui dat funcțional care așteaptă să fie realizat în fapt și în locul rezervat elementului subiectiv. Cunoașterea pare, deci, a fi hotărnicită și în expansiunea ei exterioară și în sfera interiorității. Prin intermediul schemei teoretice se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interior într-o dedicată disponibilitate de interpretare. Un șir întreg de strategii de cunoaștere poate fi implicat pentru o cât de mică sarcină a drumului subiectiv sau o singură tehnică inspirată poate face față unei acumulări largi de material de trăire. Înțelepciunea rămâne, de aceea, ultima instanță înalt și subtil aptitudinală de care poate fi legat procesul orientării reflexive globale. Poate aici mai mult ca oriunde zestrea personalității își încredințează patina reflectorie. Aici, în laboratorul propriilor înainte-testări, "rămâne" o mare parte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sinteza scapă de imperativul unicității care caracterizează corpul general al obiectivității și poate îmbrăca varietatea de forme corespondentă aleatoriului vital. În același timp, ea părăsește exigența unei reprezentări unitare a ordinii lăuntrice, pentru o cât mai exactă descripție a faptului trăirii. Apoi, autonomia teoretică amintită o face disparat și diversificat concluzivă, dar mai ales supusă oricând dezbaterii (ca piatră de încercare interacțională a oricărei legături inter-elementare supraadăugate care se realizează și la nivelul personalității). Întoarsă de această dată către modelul cognitiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este reflectarea culturală a unei tendințe naturale omenești, o consecință elaborată a unei realități eterne. Iar sensul autentic al împlinirii de sine vizează întregul, adică unitatea subiectivă care face diferența dintre tipul conștiinței de sine propriu-zise și tipul conștiinței propriilor trăiri luate separat. Aceste trăiri sunt niște precipitate atitudinale care nu capătă sens dacât în lumina unei reuniri acoperitoare pe care o realizează cunoașterea unui tot organic. Diferența celor două tipuri de conștiință marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei tendințe naturale omenești, o consecință elaborată a unei realități eterne. Iar sensul autentic al împlinirii de sine vizează întregul, adică unitatea subiectivă care face diferența dintre tipul conștiinței de sine propriu-zise și tipul conștiinței propriilor trăiri luate separat. Aceste trăiri sunt niște precipitate atitudinale care nu capătă sens dacât în lumina unei reuniri acoperitoare pe care o realizează cunoașterea unui tot organic. Diferența celor două tipuri de conștiință marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul unei legături de tip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o realizează cunoașterea unui tot organic. Diferența celor două tipuri de conștiință marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul unei legături de tip constitutiv la o unitate concretă și stabilă (garanție a dispunerii concentrice a straturilor intenționale). Subiectul acestor trăiri este vizat de către conștiința de sine într-o manieră a paradoxului fenomenologic, ca unitate a unei multiplicități funcționale. Existența validă logic a subiectului însuși ca agent al tuturor actelor sale de conștiință ține de o înțelegere a felului în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unor realități condiționale eterne pentru a se putea institui. Ea presupune efort și inițiativă personale, experiență proprie și împărtășită, parcurs bine țintit. Condiționalitatea unității conștiinței demonstrată de Kant rămâne la nivelul cel mai general, cel epistemologic, străin sinuozităților faptului de trăire. Astfel, dacă sinteza generală converge către sistemul categorial stabil descris de către filosoful german, atunci nu mai este de conceput diversitatea interindividuală, realitatea unei personalități unice caracteristică fiecărui subiect uman, precum și libertatea de opțiune interioară. Este de aceea nevoie de sinteza
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
împrumutate din zestrea teoretică. Sfera lăuntrică poate primi contribuția inteligenței reflexive tocmai pentru că este în potențialitate pliabilă pe o rețea supraordonată de legături raționale. A fi legitim-proiectiv înseamnă a încrusta conținuturi ale materialului cognitiv indiferent în realitatea nesistematizată a propriilor trăiri, adică un pas fundamental fără de care nu pare de conceput nici în interioritate faptul miraculos al înțelegerii. Fără această însămânțare prealabilă (cu atât mai delicată cu cât tratează cu spațiul sufletesc) nu ar fi, în ordine secundă, recognoscibil rodul. Este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atât mai delicată cu cât tratează cu spațiul sufletesc) nu ar fi, în ordine secundă, recognoscibil rodul. Este apoi, o dinamică internă a cunoașterii cea care acceptă această circularitate pentru a regăsi pe parcursul evoluției împletite cu creșterea naturală (nereflectată) a trăirilor o semnificație reprezentativă a omenescului. Această dinamică internă este co-responsabilă de funcționarea unitară a conștiinței pe parcursul unei vieți întregi. Misterul cunoașterii se îmbină cu misterul irumperii vitale spontane și arată că orice aplecare teoretică asupra subiectului uman trebuie să păstreze
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
prin mijloacele articulante ale noezei în lumea propriilor reprezentări. Ea este planul de spate al unui sistem de comportament spiritual la descifrarea misterelor căruia contribuie decisiv. Conștiința de sine este capacitatea de a gestiona prin analiză și sinteză datele propriilor trăiri, reprezentări, gânduri și de a strânge lalolaltă acest rezultat cognitiv în unități suprastructurale concluzive care pot alcătui o filosofie a subiectivității, o imagine sistemică a sinelui. Pornind de la acest rol primordial al ei se poate dezvolta o diversitate de atribuții
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
propriului sine și care depășesc pragul individualității, conectându-se la o viață spirituală ce decurge din cea mai înaltă Obiectivitate. De aceea pledoaria pentru conștiința de sine câștigă de partea ei tot universul experiențial religios, care, în calitate de cunoaștere a unor trăiri spirituale particulare, poate coagula celelalte direcții majore de dezvoltare a persoanei. Într-un secol al multiplelor restituiri spirituale și al revirimentului unor linii evolutive ce păreau să plătească un tribut supradimensionat pozitivismului, filosofia conștiinței de sine știe să se ralieze
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sufletești e un gest ce are totdeauna ceva artificial. Dacă disting totuși, ca introducere la cercetarea ce trebuie intreprinsă aici, între stările individuale și cele totale, deosebirea între ele o aflu în faptul că cele dintîi sînt determinate de o trăire particulară, pe cînd celelalte, dimpotrivă, sînt provocate de o serie de trăiri. Oricît de bogată ar fi starea unei ipostaze individuale, conținutul respectiv senzații, gînduri, instincte, sentimente este limitat de relația lor comună cu o singură trăire. Din contra, la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]